L
ABORATORUL DE
C
ERCETARE ST
Î
NCERCART
H
TGROTERMTCE
,
TNSTRUMENT DE VERTFTCARE EXPERTMENTALA A CALTTATTT
CONSTRUCTTTLOR
,
ECHTPAMENTELOR ST GESTTONARTT EFTCTENTE A ENERGTET
Constantin MTRON 1, Constantin BOGOS2 1 – Dr. ing., 2 - Dr. ing., INCD URBAN-INCERC, Sucursala Iaşi, Laboratorul de cercetări şi încercări higrotermic e pe mat erial e şi el emente d e construcţii
Abstract. This paper seeks to present the technical conditions and the main types of research and experimental verifications be ing conducted by the Laboratory of Research and Hygrothermal Testing for Materials, Building Elements and Parts at INCD URBAN-INCERC Iasi Branch. Another purpose of this pape r is to describe the subjects of the research work done by the group of researchers within the Laboratory over the past 15 years. The main research papers, tests, expert studies, studies on the behavior of in-use buildings may be grouped in the following categories: verification of the quality of new products, products for the hygrothe rmal conservation and rehabilitation, for materials, elements, closing systems used in constructions and installations; homologation of the new building solutions or hygrothermal rehabilitation existing solutions; identification of the stationa ry regime specific thermal and physical parameters – resistance to thermal transfer, the condensation risk, the temperature range at the surface of closing elements, the global thermal transfer coefficient; determination of the behavior in case of water vapor diffusion; the accumulation of dew within the structure; determination of the behavior of thermally difficult areas: decks, joining areas, studs, areas with clamps, sashes, lintels etc; experimental determination of the behavior of non-stationary thermal regime closing elements – thermal inertia index, damping and dephasing of the thermal wave, phase displacement; technical agrementation of products, and climatic qualification of industrial equipments, under extreme climatic conditions.
Keywords: thermal transfe r, quality, energy saving, comfort, sustaina bility
Din punctul de vedere al ingineriei, spaţiul locuit de om în scopul diverselor sale activităţi se detaşează ca un produs cu un ciclu de viaţă dat, cu reguli stricte, normate, de întreţinere, menţinere, utilizare şi dezvoltare.
Ingineria spaţiului construit reuneşte aspectele tehnice, economice şi sociale ale producţiei, având în vedere: - tehnologia: procese tehnologice şi m ijloace tehnice de muncă;
- metodologia: metode, te hnici şi procedee; - organizarea proceselor.
Necesitatea constituirii şi aplicării conceptelor ingineriei şi pentru spaţiul locuit a fost determinată de: a) continua diversifica re a na turii activităţii umane şi amplificare a volumului şi comple xită ţii e i; b) optimizarea folosirii rezultatelor muncii (rareori posibilă în absenţa unui spaţiu specific alocat) după criterii multiple şi complexe, ceea ce implică stabilirea de norme, standarde şi reguli de ordonare;
c) manifestarea crizei resurselor energetice, consumurile uriaşe devenind principala barieră a utilizării în masă a unui tip de optim locuibil, deşi dezirabil;
d) imperativul acceptării şi accelerării tehnologice a produsului spaţiu locuit, în competiţie cu înseşi domeniile muncii care îl solicitau – exemplul tuturor specializărilor inginereşti, tehnicilor de vârf, care cer spaţii specific amenajate şi climatizate; precum şi necesitatea ridicării
nete a calităţii acestuia prin instituirea unor tehnologii şi metodologii adecvate şi prin organizarea evoluată a muncii în colectivele de elaborare;
e) diversificarea şi modernizarea echipamentelor, tendinţa automatizării spaţiului deservit, modificarea şi lărgirea conţinutului accepţiunii de confort. f) verificarea ca lităţii şi măsura rea performanţelor produselor de construcţii conform cu un sis tem de norme, standa rde şi metode actualizate şi unitare; Este de subliniat că, deşi înce rcările vizează performanţele fizice ale elemente lor de construcţii, ele se adresează întregului spaţiu locuit, care devine s istemul de refe rinţă şi fixare a crite riilor ce definesc optimul şi care impun ciclul de viaţă al produse lor din cons trucţii.
Fiecare dintre domeniile asocia te în sistemul ingineriei spaţiului locuit vizează întregul ciclu de viaţă al produselor lui, ceea ce implică divizarea sa în subdomenii specifice etape lor realizării lor. Produse le se utilizează atâta timp câ t corespund funcţional şi economic. Uzura morală poate interveni oricând, impunând fie perfe cţionarea acestora prin modificare sau reproiecta re, fie abandonarea şi înlocuirea lor.
domeniul construcţiilor, o dată cu apariţia Legii 10/1995 - Legea privind calitatea în cons trucţii, care transpune în România Dire ctiva Europeană 89/106/CEE – Produse pentru construcţiic Este bine cunoscut faptul că, la nivel european, în cadrul Comisiei Com unită ţii Europene pe ntru domeniul construcţiilor, în ultim ii ani s-a desfăşurat o amplă activitate pentru stabilirea unor directive generale, referitoare la produsele de cons trucţii, încât să se poată asigura libera circulaţie în Europa a acestor produse, pe baza agrementă rii sau ce rtificării calităţii lor. Aceasta presupune existe nţa unor sisteme de agrementare general valabile, care includ şi metodele de verificare expe rimentală a produselor, care să răspundă unor exigenţe recunos cute de toţi factorii utiliza tori. Astfel, în cadrul documente lor elaborate de această comisie, au fost definite prin Directiva Europeană 89/106/CEE – Produse pentru construcţii, şase exigenţe esenţiale pe ca re trebuie să le satisfacă orice produs de construcţie, exigenţe care în România se regăsesc în conţinutul Legii 10/95. Odată cu apariţia Legii 10/1995 - Legea privind calitatea în construcţii, s-a impus actualizarea şi gestionarea rezultatelor activităţii desfăşurate, privind metodele ş i proce deele tehnice de verificare a calităţii materialelor de construcţii şi sistemelor de închidere, prin raportarea la cerinţele sta bilite pentru produse, procedee şi echipamente supuse verificării experime ntale.
Fără a detalia termenii spe cifici utilizaţi în Legea 10/1995, reamintim că, în cadrul Sistemului calităţii în construcţii instituit prin această lege, în concordanţă cu dire ctivele Comisiei Comunităţii Europene am intite mai sus, sunt obligatorii realizarea şi menţinerea pe întreaga durată de existenţă a construcţiilor (cu elementele compone nte, subsistemele clădirii şi clădirea în ansamblu) a următoare lor cerinţe de calitate: I - Rezistenţă şi stabilitate;
II - Securitate in caz de ince ndiu;
III - Igiena, sănătate si mediu înconjurător; IV- Securitate in exploatare;
V - Protecţie împotriva zgomotului; VI - Economie de energie si iz olare term ica. Cerinţele de calitate impuse mai sus prin Legea 10/1995 reprezintă e xprimarea calitativă a caracteristicilor clădirii (în ansamblu sau a părţilor compone nte), pe care aceasta trebuie să le îndeplinească pentru a satisface exigenţele utiliza torilor, ţinând seama de dife riţi agenţi şi factori ce acţionează asupra clădirii.
Mediul exterior cons trucţiilor, caracte rizat de factori (agenţi de mediu) cu variabilitate mare, este de cele mai multe ori agresiv în raport cu construcţia şi cu mediul interior al aceste ia, mediu interior ca re se impune a fi caracte rizat de o
cvasi-stabilitate a pa rametrilor de microclimat, impusă la rândul ei de gradul de confort dictat invariabil de natura fiinţe i umane ş i ce rinţele de ordin fiziologic. În raport cu condiţiile de funcţionare şi e xploata re a construcţiei, există o serie de e xigenţe cu caracter fundamental, pe care construcţia trebuie să le satisfacă, exigenţe general valabile indiferent de zona de amplasare şi destinaţie.
Astfel, din punctul de vedere al asigurării microclimatului interior cu parametri impuşi de gradul de confort şi de asigurare a condiţiilor optime de viaţă şi activitate, aceste exigenţe fundamentale, prevăzute şi în normele CEE-ONU sunt:
- asigurarea împotriva umidităţii peste limite le acceptate, ştiut fiind că apa, prin efecte le ei, conduce la degrada rea materialelor constitue nte şi implicit la creşte rea umidităţii re lative a aerului interior peste limitele normale;
- asigurarea condiţiilor de confort higrotermic prin parametrii săi esenţiali: tempe ratura, viteza şi umidita tea relativă a aerului interior;
- asigurarea consumului optim de energie necesară pentru funcţionalitatea construcţiei, legat de nivelul redus al pierderilor de căldură, deci de calitatea izolării termice a închiderilor.
Toate aceste exigenţe, sunt dependente de calitatea şi comportarea elementelor de construcţie la acţiunea solicitărilor fizice generate de factorii climatici de mediu exterior, de factorii generaţi de om prin activitatea din interiorul construcţiei, fiind complementare exigenţelor de confort acustic, electromagnetic, siguranţă în exploatare, siguranţă la foc etc.
Compone ntele, parametrii şi factorii ce influenţează exigenţe le enunţate mai sus sunt: Exigenţa de asigurare împotriva umidităţii depinde de: - ventilarea aerului inte rior;
- puterea instalaţiei de încă lzire;
- coeficie ntul volumetric al pierde rilor termice globale a imobilului;
- coeficie ntul pie rderilor te rmice ale pe retelui; - producţia normală, maximă, a vaporilor de apă în locuinţă;
- comportarea pe reţilor la ploaie;
- comportarea ba riere i îm potriva ascensiunii prin capilaritate a ape i din sol;
- etanşeitatea instala ţiei de alimentare şi evacuare a apei.
Exigenţa de asigurare a condiţiilor de confort higrotermic răspunde normelor de asigurare a unei bune conservări a stării de sănătate şi confort a utilizatorilor construcţiilor şi a construcţiilor în sine, la un nivel convenabil de igienă şi confort. Acest al doilea obiectiv are nivele mai restrictive decât primul, fiind deci la baza prescripţiilor reglementate.
Parametrii şi mărimile fizice implica te în asigurarea confortului higrotermic sunt:
-viteza aerului interior construcţiei;
-umidita tea relativă a aerului inte rior şi puncte le de rouă;
-temperatura radiantă a mediului; -temperatura radiantă orie ntată; -temperatura pardoselii;
-temperatura rez ultantă; -uniformitatea tempera turii; -temperatura efectivă.
Aceşti parametri constituie elemente le măsurabile, prin care, în cursul de terminărilor expe rimentale de labora tor, se poa te aprecia calitatea şi comportarea eleme ntelor construcţiei.
Parametrii implicaţi în satisfacerea exigenţelor de consum ene rgetic sunt urmă torii:
-temperatura spaţiilor din construcţie;
-cantitatea anuală de e nergie destinată încălz irii unei clădiri;
-randamentul te rmic al ins talaţiilor de încălzire; -coeficientul volumetric al pierderilor termice prin transmisie prin ansamblul pereţilor;
-coeficie ntul volume tric al pierde rilor term ice prin reînnoirea ae rului;
-coeficie ntul de randament solar al construcţiei; -numărul de grade zile;
-puterea instantanee cerută de instalaţia de încălzire; -consumul real şi convenţional anual de apă caldă menajeră pentru o locuinţă;
-randamentul te rmic al ins talaţiilor de încălzire. Verificarea calităţii şi măsurarea pe rformanţelor produselor de construcţii s-a impus în conformitate cu noul sistem de norme, standarde şi metode actualizate şi integrate european la care se lucrează încă. El introduce, ca obligativitate, efectuarea încercă rilor de laborator după toate standardele europene şi internaţionale, transpuse în versiunea românească în forma SR EN, SR EN ISO sau SR ISO. În asigurarea îndeplinirii tuturor celor trei exigenţe descrise mai sus, rolul determinant în verificarea caracteristicilor de calitate ale materialelor, elementelor şi construcţiilor în ansamblu, îl are laboratorul cu profil de cercetare şi încercări higrotermice.
Un astfel de laborator şi unicul de această anvergură din România este Laboratorul de Cercetare şi Încercări Higrotermice IH ca parte componentă a Sucursalei Iaşi a INCD „URBAN-INCERC” Bucureşti, a cărui activitate s-a desfăşurat în principal, pe una din cele două direcţii de bază ale Sucursalei şi anume cercetarea în domeniul fizicii construcţiilor şi instalaţiilor. Specificul activităţii laboratorului: transferul termic, confortul higrotermic, economia de energie.
Laboratorul de Ce rcetă ri Higroterm ice a fost pus în funcţiune în anul 1972 pe structura primei staţii de cercetă ri expe rimentale şi înce rcări higroterm ice (Staţia de Încercări Higroterm ice Gh. Asachi) din România, din ţările s ud-est şi central europene,
fiind realizat pe baza unui brevet propriu romanesc (Bogos şi Focşa, 1973).
Laboratorul realizează cercetări şi încercări la transfer termic şi de umiditate pe elemente, ansamble de construcţii şi instalaţii în mărime naturală.
Staţia de încercări higroterm ice” Gh. Asachi”, dispune de o cameră climatică cu volumul de 140 mc, modulabilă în două secţiuni, pentru realizarea şi simularea simultană a condiţiilor de mediu climatic exterior şi de microclimat interior, necesare ce rcetă rii fenomene lor de tra nsfer term ic şi de masă sau problemelor de eficienţă energetică a construcţiilor şi ins talaţiilor.
Implicarea ştiinţifică şi tehnică pentru cercetările şi încercările de laborator din domeniul echipamentelor industriale a impus extinderea activităţii laboratorului, începând cu anii 1988-1989 cu încercări climatice, realizate conform standardelor internaţionale specifice echipamentelor electrice, energetice, aparate de condiţionare, mijloace de transport etc. şi în special pentru cele destinate exportului în zone cu climat excesiv rece sau cald.
În acest context, laboratorul a realizat în perioada 1985-1988, o investiţie de dezvoltare a capacităţii de încercări, concretizată în cea de-a doua staţie de încercări climatice, de mare volum (1800 mc), destinată preponderent încercărilor necesare calificării climatice şi certificării siguranţei funcţionale în condiţii excesive de climă (temperaturi în gama de parametri proiectaţi – 40oC …. + 55oC) a echipamentelor, maşinilor, instalaţiilor de mari dimensiuni şi putere, încercărilor pentru subansamble de construcţii şi instalaţii.
Perioada 1988 – 2003 a însemnat dezvoltarea cercetă rii interdisciplina re în domeniile menţiona te, însumând un număr important de teme de ce rceta re şi înce rcări.
Cererea pentru realizarea de încercă ri climatice în condiţii conforme cu standardele europene şi internaţionale (CEI, CENELEC, ATP etc) a impus valorifica rea acestei baze deosebit de valoroasă şi dezvoltarea capacităţii laboratorului în domeniul cercetă rii, evaluării şi ce rtificării calităţii produselor pentru construcţii şi industriale.
brevetate (Bogos, 1979a,b; 1981, 1982; Bogos şi Huşanu, 1976; Miron, 1985a, b).
În perioada de la înfiinţa re (1972) şi până în 1989 cât şi în pe rioada 1989 - 2010, activitatea Laboratorului de ce rcetare şi încercări higroterm ice al INCERC Iaşi, s-a desfăşurat în domeniile:
• cercetare în domeniul fizicii construcţiilor, instalaţiilor • cercetă rii acţiunii factorilor climatici asupra
capacităţii funcţionale a utilaje lor tehnologice şi echipamente lor industriale
• proie cte de cerce tare în cadrul Programelor
Naţiona le de Ce rceta re (Orizont 2000, RELA NSIN, AMTRANS) şi europe ne (CEE COPERNICUS).
• cerceta re ştiinţifică - dezvolta re în ca drul
programelor Cerce tare de Excele nţă
• cercetare ştiinţifică şi încercări în cadrul programelor
de modernizare şi reabilitare a construcţiilor, precum şi de optimizare a consumurilor de energie.
• cerceta re ştiinţifică şi de încercă ri de laborator
în dome niile de graniţă cum sunt cele ale siguranţei şi confortului hig rote rmic asigurat de mijloace le de transport (industria auto), siguranţa şi fiabilitatea echipamentelor electroenergetice la acţiunile climatice (industria electrotehnică).
• cerceta re cu parteneriat e xtern (Austria, Italia,
Polonia etc.)
• agrementare tehnică în Construcţii pe profilul a
patru (4) Grupe specializate (nr. 2, 3, 4, şi 5)
• certificarea de conformitate a produselor
utiliza te în cons trucţii.
• lucră ri de încercă ri de laborator privind
calitatea produse lor în construcţii, supravegherea menţine rii calită ţii aces tora, încercă ri curente.
• lucrări de cercetare, încercări, expertizări,
urmărirea comportării în exploatare etc., privind produsele noi în construcţii, produse pt. conservarea şi reabilitarea din punct de vedere higrotermic etc. Specializările de cerce tare experime ntală pe ntru construcţii ale Laboratorului de Cerce tare şi Încercări Higroterm ice - IH, sunt:
- Cercetă ri higroterm ice comple xe în regim staţionar şi variabil pe materiale, elemente şi ansambluri de construcţii la scară naturală, în interacţiune cu instala ţiile aferente;
- Cercetări privind studiul transferului de masă (vapori) prin elemente de închidere şi pe materiale; - Cercetări de laborator pentru determinarea proprietăţilor termofizice ale materialelor de construcţii; - Cercetări privind etanşeitatea la apă, aer şi rezistenţa la vânt a ferestrelor – uşilor - închiderilor de tip perete cortină şi influenţa acestor factori climatici asupra elementului de închidere respectiv; - Măsurători "în s itu" privind urmărirea comportării în tim p a clădirilor;
- Studii ş i ce rcetări privind calculul te rmotehnic al elementelor de închidere, pre cum şi aprofundarea
experime ntală a fenomenelor de transfe r de energie şi masă specifice regim ului higroterm ic staţionar şi nes taţionar (variabil);
- Cercetă ri asupra fenomenelor de transfer de căldură şi masă corelat cu regimul aeraulic de viteze extrem de mici în vederea determ inării coeficie nţilor de transfe r termic la nivelul suprafeţelor αi, αe;
-Studiul convecţiei naturale corelată cu diverse tipuri de instalaţii de încălzire, măsurarea comparativă a eficienţei diferitelor soluţii de elemente de închidere în corelaţie cu instalaţiile studiate;
- Omologarea proiecte lor cu soluţii noi pe ntru elemente de închide re aplicabile la scară largă; -Verificarea calităţii elementelor de închidere, evidenţierea privind nerespectarea proiectelor şi normelor de exe cuţie vizând obligativitatea încadră rii în s tandarde le de calitate;
-Omologarea şi verificarea mate rialelor noi termoiz olatoa re şi hidroizolatoare. Promovarea unor soluţii noi eficie nte de materiale izolatoare; -Elaborarea de standarde şi participarea la întocmirea acestor normative privind termotehnica construcţiilor. Cele două staţii de încercări şi cercetare experimentală ale Laboratorului de Cercetare şi Încercări Higrotermice – IH sunt prezentate în continuare.
A. Staţia de încercări higrotermice „ Gh. Asachi” Laborator IH, Iaşi (Fig. 1), situată în zona Copou - str. Gh. Asachi 13, de capacitate 140 m3 (spaţiu camere climatice) pusă în funcţiune în anul 1972 are, după modernizarea echipamentelor realizată pe proiectele AMTRANS în perioada 2002-2005 şi în etapa de modernizare pe proiectul CEEX-2006-2007, caracteristici funcţionale superioare şi anume: - cameră climatică (1 incintă de 140 m3 = 8 x 5 x3, 5) modulabilă în două secţiuni, pentru realizarea şi simularea simulta nă a condiţiilor de mediu climatic exterior şi de microclimat interior, ne cesare cercetă rii fenomene lor de transfe r te rmic şi de masă sau problemelor de eficienţă ene rgetică a construcţiilor şi ins talaţiilor.
- Domeniul de temperaturi simulate: -400C - +70 0C (+-0, 1 0C)
- Umidităţi relative în domeniul: 10% - 100% (+2%) - Viteze ale aerului reglabil în domeniul: 0, 5 ... 20 m/s - Intensităţi ale radiaţiilor infraroşii sim ulate IR: max - 1200 W/m2 (±30 W/m2)
- Instalaţii de condiţiona re cu capacităţi cuprinse între 6000 şi 15000 Kcal/h
- Aparatură de reglare, măsurare – înregis trare
- Cameră climatică (1 incintă modulabilă în 4 secţiuni) de volum max. 1600 m3
- Domeniul de temperaturi simulate: -450C - +550C (+-30C)
- Umidităţi relative 20-100% - Viteze ale aerului 0-40 m/s
- Intensităţi ale radiaţiilor simulate IR: max - 1200 W/m2 (± 30 W/m2), putere totală iradiere solară 10 kW - Instalaţii de condiţionare răcire-încălzire cu capacităţi cuprinse între 10000 şi 60000 Kcal/h cu agent frigorific freon ecologic şi centrală de condiţionare de 65 kW. Aparatura de ultimă generaţie, fabricata de producători consacra ţi din Germania şi SUA cu ca re a fost şi este modernizat laboratorul IH, este constituită în principa l din (ex. colaj foto a lătura t):
• Aparatura de te rmoviziune de înaltă preciz ie • Staţie meteorologică de ma re performanţă • Aparatura pentru termometrie de laborator şi in situ • Aparatura pentru higrometrie de laborator şi in situ • Aparatura pentru determinarea maselor, densităţii • Aparatura pentru încercări de durabilita te
(îngheţ-dezgheţ, îm bătrânire la radiaţie solară, temperatura, umiditate)
• Echipamente pentru înce rcări climatice, de
mediu (tem peraturi e xcesive negative şi pozitive, temperatură-umiditate ciclic şi pe rmanent, depunere gheaţă, vânt etc)
Fig. 1. St aţia de încerc ări higrotermice Laborator IH, Iaşi – str. Gh. Asachi 13
Secţiunea pentru climat exterior pentru încercări la frig, căldură, umiditate, radiaţie solară, depunere gheaţă
Secţiunea pentru climat interior pentru. încercări higrotermice pentru construcţii
Fig. 5. Clădirea Laboratorului de cercetări Obiectiv 101- Podu Roş, Laborator IH, Iaşi – str. Prof. Anton Şesan 37. - vedere de ansamblu
Fig. 6. clădire Hala de c ercetări si încercări higrotermice
Fig. 7-8. Camera climatică Ob. 101 reconfigurată conform proiect CEEX şi spaţiul halei de pregătire probe cu pod rulant 12, 5 tf .
achiziţie date înregistrare măsurare
traductori
echipamente condiţionare şi climatizare
Fig. 4. Spaţii l aboratoare d eterminări termofizice materi al
• Echipamente de e xpune re la radiaţie sola ră şi
aparatura de măsurare specifică
• Sisteme de monitorizare automată a parametrilor
climatici în laboratorSisteme de achiziţie date specifice higrotermiei şi mediului climatic
• Sisteme de traductori termici, de flux te rmic,
umidita te, măsurare cu 1000 de puncte
• Echipamente de condiţionare speciale, etuve,
camera de vacuum, incinte frigorifice programabile etc
• Camera climatica de 1000dm3, cu regim automat, ciclic
programabilă în câteva mii de tipuri de acţiuni climatice.
Implicarea ştiinţifică şi tehnică pentru cercetările şi încercările de laborator din domeniul echipamentelor industriale, a impus extinderea activităţii laboratorului, începând cu anii 1988-1989, cu încercări climatice, realizate conform standardelor internaţionale specifice echipamentelor electrice, energetice, aparatelor de condiţionare, mijloacelor de transport etc. şi în special pentru cele destinate exportului în zone cu climat excesiv rece sau cald.
ICMET Craiova (pentru noi echipamente energetice), ICPIAF Cluj-Napoca (pentru instalaţii de condiţionare a aerului destinate mijloacelor de transport), INCERTRANS - Autobuzul, IPCT Bucureşti etc
Cererea actuală pentru realizarea de încercări climatice în condiţii conforme cu standardele europene şi internaţionale (EN, ISO, CEI, CENELEC, ATP etc) impune valorificarea acestei baze deosebit de valoroasă şi modernizarea capacităţii laboratorului în domeniul cercetării evaluării şi certificării calităţii produselor pentru construcţii şi industriale.
Exemplificând din numărul foarte mare de lucrări de cercetare, din domeniile şi specialităţile profilului laboratorului, prezentate mai sus, se disting următoarele câteva din tipurile de cercetări experimentale şi încercări de laborator realizate pentru verificarea şi certificarea conformităţii produselor, şi anume:
- Determina rea caracte risticilor de transfe r term ic ale elemente lor de închidere ale clădirilor si achiziţia datelor experimentale (e xemplu Fig. 8, 9) - Lucrări de cercetare ştiinţifică şi de încercări de laborator în domeniile de graniţă cum sunt cele ale siguranţei şi confortului higrotermic asigurat de mijloacele de transport (industria auto), siguranţa şi fiabilitatea echipamentelor electroenergetice de medie şi mare putere la acţiunile climatice (industria electrotehnică şi electroenergetică) ex. Fig. 10, 11
- Parteneriat la Proiecte de cercetare finanţate de Comisia Europeană pentru Cercetare Ştiinţifică - CEE în cadrul programelor europene Copernicus (BECEP Project No. IC 15 - CT 98 – 0508 "Dezvoltarea de noi sisteme de construcţii si Strategii pentru Conservarea Energiei si Protecţia Mediului", ctr. nr. 3401 / 999) - Proiecte de cerceta re finanţate de MEC, MLPTL în cadrul Programelor Naţionale de Cercetare, RELANSIN, NUCLE U, ORIZONT 2000
- Lucrări de cercetare ştiinţifică şi de înce rcări în cadrul proiecte lor AMTRANS. de mode rnizare şi reabilitare a cons trucţiilor, precum şi de optim izare a consumurilor de energie.
- Încercări privind performanţa termoene rgetică şi higrote rmică a ma teriale lor.
- Încercări pe materiale şi elemente de zidărie, în laborator şi in situ privind caracteristicile termice, de izolare hidrofugă, de transfer de masă (exc Figc 15 – Determinări de modificare a umidităţii zidurilor vechi prin metode electrorezistive)
- Încercări de determinare a rezistenţei la acţiunea factorilor climatici de lungă durată asupra materialelor de etanşare, de închideri vitrate şi opace etc. (acţiunea temperaturii, radiaţiei solare, umidităţii, vântului, precipitaţiilor) - ex. Fig. 16
Fig. 8. Fig. 9.
exc Figc 12 Fig. 16. Determinarea punctului de rouă prin răcirea la temperaturi sub – 80oC
AMTRANSc (exc Figc 13 - exemplificare cercetare experimentală Proiect
AMTRANS 7B18 - pe Vitraje termoizolante performante energetic)
Încercări privind performanţa termoenergetică şi higrotermică a sistemelor de închideri vitrate
În contextul exigenţelor actuale privind calitatea produselor, tehnologiilor, soluţiilor concepute, calitatea gestionării energiei etc., factori cu impact major în calitatea mediului natural, a celui construit şi în calitatea vieţii, Laboratorul de cercetări şi încercări higrotermice pe materiale şi elemente de construcţii al INCD URBAN-INCERC Sucursala Iaşi este pregătit să satisfacă cerinţele severe de acreditare cerute de normele europene şi să asigure suportul ştiinţific şi tehnic specific domeniului. Având în vedere implicarea majoră a Laboratorul de cercetări şi înce rcări hig rote rmice pe mate riale şi elemente de cons trucţii al INCD URBAN-INCE RC Sucursala Iaşi (cunoscut anterior şi sub denumirea de Laboratorul de Fizica Construcţiilor) în cerceta rea fenomenelor de transfer te rmic şi de masă realizată în cadrul Programelor Naţionale de cerceta re (Re lansin, Orizont 2000, AMTRANS, PN II), în activitatea de agrementare tehnică, de certificare a calităţii produselor, de încercări şi cercetare experimentală în domeniul produselor, soluţiilor şi materialelor utilizate în construcţii şi instalaţii, gestionării energiei, se poate afirma ceea ce titlul articolului sugerează şi anume că se constituie ca un factor naţional şi european determinant în sistemul de certificare a conformităţii.
BTBLTOGRAFTE
Bogos C., Focşa V. (1973), Staţie de încercări higrotermice în
regim permanent a elementelor de construcţii, Certificat de
Inventator nr. 65059/27. 10. 1973.
Bogos C. (1981), Metodă şi aparat pentru determinarea conductivităţii termice a materialelor omogene de
construcţii, Certificat de Inventator nr. 76761/28. 02. 1981.
Bogos C., Huţanu P. et al. (1976), Procedeu şi aparat pentru determinarea coeficientului de amortizare şi a amplitudinii şi
defazajului oscilaţiei temperaturii exterioare, Certificat de
Inventator nr. 63315/27. 10. 1976.
Bogos C. (1979a), Metodă şi aparat pentru determinarea
conductivităţii termice a termoizolaţiilor conductelor,
Certificat de Inventator nr. 73446/28. 02. 1979. Bogos C. (1979b), Metodă şi aparat pentru determinarea
constantei unui traductor de flux termic, Certificat de
Inventator nr. 77075/09. 10. 1979.
Bogos C. (1982), Metodă şi aparat pentru determinarea
conductivităţii termice, Certificat de Inv entator nr.
78182/20. 10. 1982.
Miron C. (1985a), Metodă şi aparat pentru stabilirea regimului termic în cazul utilizării cofretului încălzit
protejat, Certificat de Inventator nr. 88814/31. 10. 1985
Miron C. (1985b), Metodă şi aparat pentru măsurarea
fluxului termic prin elementele de închidere ale clădirilor,
![Fondurile cinegetice ale Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava – Facultatea de Silvicultură: o retrospectivă a activității [Hunting Funds of Ștefan cel Mare University of Suceava - Faculty of Forestry: a retrospective of work]]()