GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN
IX,
nr,
1/2015
geographianapocensis.acad-cluj.ro
ENERGIA
FOTOVOLTAIC ,ăÎNTREă
NECESITATE
IăREALITATE
.
STUDIU DE CAZ: ROMÂNIA
VASILE POPA1
Abstract - Photovoltaic energy, between necessity and reality. Case study: Romania. In the context of the increasing of world energy consumption and given the concerns about the diminishing of conventional energy sources and climate change, renewable energy sources are the main alternative. Among these, solar energy has great potential. Energy policies in this area have determined a growth in the global production of photovoltaic of about 50% in the last decade, reaching 100 TWh in 2012. In Romania, in 2013, the PV was the most active of the renewable energies. Photovoltaic power installed capacity has made a significant leap in the second half of 2013, being twenty three times higher than the end of 2012. This trend is encouraging, however, it has been largely dependent on government policy support. In addition, in 2011, of the total electricity produced by renewable energy sources, photovoltaic energy was only 1.3%. At least in the short to medium term, the future of solar energy is uncertain, social pressures and changing/reducing support schemes will significantly affect this area.
Key words: photovoltaic energy, global development, reality, effects, Romania
Introducere
Conformă Agen ieiă Interna ionaleă aă Energiei,ă cerereaădeăenergieălaănivelămondialăvaăcre teăcuăoă treime,ă iară ceaă deă electricitateă cuă dou ă treimiă pân ăînă2035, în special ca urmare a consumului din statele emergente, precum China sau India. Raportându-neălaărezerveleăcerteă iăproduc iaădeă laă sfâr itulă anuluiă 2013,ă combustibiliiă fosiliă seă voră epuizaă înă urm torulă secol.ă Petrolulă seă vaă epuizaă înă urm toriiă 53ă ani,ăgazele naturale în
urm toriiă 55ă ani,ă iară c rbuneleă înă urm toriiă 113ă
ani (BP Statistical Review of World Energy,
2014).ăPeădeăalt ăparte,ăînă2013ăconcentra iaădeă
CO2dinăatmosfer ăaăajunsălaă396ăppm,ăînăcre tereă
considerabil ă fa ă deă nivelulă dină epocaă pre -industrial ă (jum tateaă secoluluiă ală XVIII-lea),
estimată laă 278ă ppm.ă Cre tereaă medieă aă concentra ieiă deă CO2 dină atmosfer ,ă înă ultimulă deceniu, a fost de 2,07 ppm/an (WMO/GAW Greenhouse Gas Bulletin, 2014). Datele
Organiza ieiă Meteorologiceă Mondialeă arat ă c ă mediaă lunar ă aă concentra ieiă deă CO2 din
atmosfer ăaădep ităpentruăprimaădat ăvaloareaădeă 400ă ppmă înă aprilieă 2014,ă înă întreagaă emisfer ă
nordic .ăAstfel,ăînăcontextulăcre teriiăconsumuluiă mondială deă energieă iă ală îngrijor riloră privindă
diminuarea resurselor energeticeăconven ionaleă iă
aă schimb riloră climatice,ă utilizareaă sporit ă aă surseloră regenerabileă deă energieă reprezint ă oă
necesitate. Una dintre aceste surse este cea
fotovoltaic ,ă careă produceă energieă electric ă prină
intermediul celulelor fotovoltaice care compun panourile solare.
Scopulă iămetodologia
Scopul acestui studiu este acela de a evalua stadiul actual de dezvoltare al sectorului
fotovoltaică laă nivelă globală iă înă România,ă
dinamica acestuia din ultimii ani dar mai ales factorii care au favorizat dezvoltarea sa, cu
implica iiă asupraă evolu ieiă înă perspectiv .ă Studiulă seă bazeaz ă peă analizaă iă interpretareaă
unor date provenite din surse diverse: International Energy Agency, European Photovoltaic Industry Association, WMO/GAW Greenhouse Gas Bulletin, BP Statistical Review of World Energy, ANRE sau Transelectrica.
1UniversitateaădinăBucure ti,ăFacultateaădeăGeografie,ăBd.ăNicolaeăB lcescuănr.1,ăRomânia,ăE-mail:
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN
IX,
nr,
1/2015
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Rezultateă iădiscu ii
Laă nivelă global,ă capacitateaă instalat ă iă produc iaă deă energieă electric ă aă centraleloră
fotovoltaice au crescut rapid în ultimii ani, mai
alesădup ă2008.ăDac ăînăanulă2000,ăcapacitatea
instalat ăeraădeă1,2ăGW,ăînă2013ăaăajunsălaăcircaă
139 GW [Fig.1], putând produce echivalentul
electricit iiă generateă deă 32ă mariă centraleă peă
c rbuneă (Europeană Photovoltaică Industryă Association,ă2014).ăÎnăprivin aăcapacit iiătotaleă
instalate, Europa este lider mondial, cu 81,5
GW,ăceeaăceăreprezint ă59%ădinătotal,ăurmat ădeă Asiaă(37,3ăGW),ăAmericaădeăNordă(13,4ăGW)ă iă Australiaă iă Oceaniaă (3,2ă GW).ă Orientulă Mijlociu,ă Africaă iă Americaă Latin ă auă fiecareă subă550ăMWăcapacitateăinstalat .
1,2 1,6 2 2,6 3,7 5,1 6,6 9,1
15,823,1 40,3
70,4 100,5
138,8
0 20 40 60 80 100 120 140
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012
Fig.1.Evolu ia capacită ii fotovoltaice instalate la nivel mondial în perioada 2000-2013 (GW)
(Sursa: European Photovoltaic Industry Association, 2014)
Progresul Europei a fost considerabil în ultimul deceniu, cunoscând un spor al capacit iloră nouă instalateă deă laă 202ă MWă înă 2003, la 11 GW în 2013, cu un maxim de la 22,2 GW în 2011 [Tabel 1] (European Photovoltaic Industry Association, 2014). Germania, bazându-seăpeăoălegisla ieăfavorabil ă (TheăRenewableăEnergyăSourcesăAct,ăintrat ăînă
vigoare în anul 2000), a devenit lider mondial în domeniul energiei fotovoltaice, cu o capacitate
instalat ă cumulat ă înă 2013ă deă 35,7ă GW,ă adic ă
26% din totalul mondial (BSW-Solar, 2014).
Germaniaăesteăurmat ădeăItaliaă(17,9ăGW,ăloculă
3 mondial), Spania (5,3 GW),ăFran aă(4,6ăGW)ă iăMareaăBritanieă(3,3ăGW).ă
Înă anulă 2013,ă pentruă primaă dat ă înă ultimulă deceniu,ă Asiaă aă dep ită Europaă laă capacitateaă fotovoltaic ănouăinstalat ,ăChinaăfiindăînătop,ăcuă 11800ăMWă(11,8ăGW)ă[Tabelă1,ăFig.2],ăurmat ă
de Japonia (6,9 GW), Indiaă(1,1ăGW)ă iăCoreeaă de Sud (442 MW). China, liderul mondial în
produc iaădeăinstala iiăfotovoltaice,ăaveaăînă2013ă
oă capacitateă instalat ă total ă deă circaă 18,5ă GW,ă adic ă 13%ă dină totalulă mondială (loculă secundă dup ăGermania).ăPentruăSUA,ăanulă2013ăaăfostă ună ană recordă înă privin aă noiloră capacit iă
fotovoltaice instalate, de 4751 MW (4,7 GW),
înă cre tereă cuă 41%ă fa ă deă anulă 2012.ă Astfel,ă capacitateaăsolar ătotal ăînstalat ăînăSUAăaăajunsă
la circa 13 GW (Solar Energy Industries Association, 2014).
Aceast ă evolu ieă remarcabil ă reprezint ă dovadaă eforturiloră f cuteă laă nivelă mondială înă
domeniul energiei regenerabile. În Uniunea
European ,ă aă c reiă dependen ă deă importurileă
energetice a crescut în ultimeleă dou ă decenii,ă expansiuneaărapid ădinăultimiiăaniăaăcentraleloră peă surseă regenerabile,ă înă particulară eolieneă iă solare,ă aă avută locă caă urmareă aă cerin eloră
Directivei Uniunii Europene asupra Energiei Regenerabile (European Union‟s Renewable Energy Directive/2009/28/EC)ă iă aă inteloră
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN
IX,
nr,
1/2015
geographianapocensis.acad-cluj.ro
deă lupt ă împotrivaă schimb riloră climaticeă
asumate prin ratificarea Protocolului de la Kyoto. În perspectiva anului 2020, între obiectiveleămajoreăaleăUniuniiăEuropeneăsuntă iă
cre tereaă ponderiiă energieiă regenerabileă înă consumulăfinalădeăenergieălaă20%ă(înăcondi iileă
înăcareăînăprezentănuădep e teă7%)ă iăreducereaă emisiilorădeăgazeăcuă efectădeăser ă cuă20%ă fa ă deăsitua iaădină1990ă(înă2011, conform Comisiei
Europene,ăseăestimaăc ănivelulăemisiilorădeăgazeă cuă efectă deă ser ă eraă cuă 16%ă subă nivelulă dină
1990).
Tabel 1. Dinamica capacită ilor nou instalate în perioada 2000-2013 (GW) (Sursa: European Photovoltaic Industry Association, 2014)
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Mondial 0,29 0,32 0,45 0,56 1,08 1,3 1,5 2,5 6,6 7,3 17,1 30,1 30 38,3 Europa 0,05 0,13 0,13 0,2 0,7 0,98 0,99 2,02 5,7 5,8 13,6 22,2 17,7 10,9 China 0,019 0,005 0,019 0,01 0,01 0,008 0,01 0,02 0,04 0,16 0,5 2,5 3,5 11,8
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000
2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012
Germania SUA China
Fig.2.Noi capacită i fotovoltaice instalate în Germania, China i SUA în perioada 2000-2013 (MW) (Sursa: BSW-Solar, SEIA, EPIA)
Aceast ă cre tereă dină Europaă aă fostă determinat ,ă înă primulă rând,ă deă programeleă deă sprijină guvernamentale,ă dară iă deă sc dereaă rapid ă aă costuluiă deă produc ie.ă Astfelă deă programeă deă sprijină auă fostă ini iateă iă înă SUAă
(1603 Treasury Program), China (The 12th Five-Year Plan) sau India (Jawaharlal Nehru
Natională Solară Mission).ă Dateleă Agen ieiă Interna ionaleă aă Energieiă arat ă c ă sprijinulă
pentru energia din surse regenerabile a fost în
cre tereă înă întreagaă lume,ă înă 2011ă subven iileă
totale fiind de 88 miliarde dolari. În plus, în
ultimiiă ani,ă cantitateaă deă energieă electric ă produs ă deă centraleleă fotovoltaiceă aă crescută iă datorit ă îmbun t iriloră tehnice,ă dezvolt riiă loră înă regiuniă cuă resurseă deă calitateă superioar ă dară
maiă alesă sc deriiă cuă circaă 60%ă aă costuriloră deă produc ieă aleă sistemeloră fotovoltaice,ă fa ă deă situa iaădină2011.ăAceast ăsc dereăesteădatorat ,ă înăbun ăm sur ,ăcre teriiăproduc iei,ămai ales a
celeiădinăChina,ăundeăcosturileădeăproduc ieăsuntă
mai mici (International Energy Agency, 2013). Reducerea în continuare a costurilor de
produc ieă ară puteaă faceă caă energiaă fotovoltaic ă s ă devin ă oă op iuneă dină ceă înă ceă maiă atractiv ă pentruă produc ia deă energieă electric .ă Conformă
previziunilor (New Policies Scenario), se
a teapt ă caă înă 2035ă energiaă fotovoltaic ă s ă generezeă 951ă TWh,ă iară capacitateaă instalat ă s ă ajung ălaă690ăGW.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN
IX,
nr,
1/2015
geographianapocensis.acad-cluj.ro
deveniă profitabil ă f r ă subven iiă
guvernamentale. În câteva state europene,
precumă Spania,ă Fran a,ă Belgiaă sauă Danemarca,ă caăurmareăaămodific riiăprogramelorădeăsprijin,ă prină reducereaă subven iilor,ă s-au constatat
sc deriă importanteă aleă investi iiloră înă capacit iă noi.ăDeclinulăcelămaiăsemnificativăaăfostăîns ăînă Germaniaă iăItalia.ăÎnăGermania,ăs-a constatat o
sc dereă aă noiloră capacit iă instalateă deă laă 7,6ă
GW în 2012, la 3,3 GW în 2013 [Fig.2], iar în
Italia,ă oă sc dereă deă laă 3,6ă GWă înă 2012, la 1,4 GW în 2013. Conform Comisiei Europene,
investi iileăînăsurseăregenerabileădeăenergieăs-au redus în primul trimestru al anului 2013 cu 25%,
înregistrândă oă stagnareă aproapeă total ă înă riă precumăSpania,ăItaliaă iăFran a.ăPeădeăalt ăparte,ă
în primele 11 luni ale anului 2012, consumul de
c rbuneă(c rbuneăsuperioră iălignit)ăaăcrescutăcuă 28%ă înă Mareaă Britanieă iă Spania,ă cuă 16%ă înă Fran aă iăcuă38%ăînăPortugalia.
Alt ă realitateă esteă aceeaă c ă energiaă fotovoltaic ăareăînc ăoăcontribu ieăfoarteăredus ă
la produc iaă mondial ă deă energieă electric ,ă deă
0,3% (61 TWh) în 2011. Împreun ă cuă energiaă eolian ,ă pondereaă cre teă laă 2,2%. Conform
Agen ieiăInterna ionaleăaăEnergiei,ăînă2011,ădină
totalul energiei electrice produse de sursele regenerabile de energie (hidrocentrale, centrale eoliene, bioenergetice, geotermale, fotovoltaice
iămarine),ăcareăaăfostădeă4482ăTWhă(20%),ăceaă maiă mareă contribu ieă aă avut-o hidroenergia, de
3490ă TWh,ă adic ă 77,8%.ă Înă general,ă pondereaă
surselor regenerabile la necesarul global de energie primar ăaăfostăînă2011ădeă13%,ăîns ăf r ă biomas ă(folosit ,ămaiăales,ăînăob inereaăenergieiă
calorice), ponderea a fost de doar 8%.
Chiară dac ă energiaă fotovoltaic ă esteă privit ă caă oă surs ă deă energieă verde,ă impactulă asupraă mediului,ă chiară dac ă esteă redus,ă exist .ă Seă modific ă utilizareaă terenurilor,ă pierzându-se
suprafe eă deă terenă agricolă (înă cazulă centraleloră peă p mânt),ă seă pierd/fragmenteaz ă habitate,ă seă consum ă ap ă iă seă utilizeaz ă materialeă cuă poten ialădeăpoluareăînăindustriaădeăprofil,ămulteă
folosite înăpurificareaă iăcur areaăsiliciuluiă(acidă sulfuric,ăacidăclorhidric,ăacidăazotic,ăfluorur ădeă hidrogen),ădară iătetraclorur ădeăsiliciu,ăhidroxidă deăsodiuă(sod ăcaustic ),ăhidroxidădeăpotasiuăsauă
hexafluorura de sulf (Mulvaney, 2013).
Conform Intergovernmental Panel on Climate
Change,ăoăton ădeăhexafluorur ădeăsulfă(gazăcuă puternică efectă deă ser )ă areă ună efectă similară cuă
circa 24 mii tone de CO2. Producerea cristalelor
deăsiliciuănecesit ăunămareăconsumădeăenergieă iă genereaz ă cantit iă însemnateă deă de euri, inclusiv particule inhalabile de siliciu.
Energiaăfotovoltaic ăînăRomânia
Româniaă esteă localizat ă într-o regiune cu
poten ială fotovoltaică ridicat,ă estimată laă 1200ă GWh/ană(PNAER,ă2010).ăChiarădac ăpreocup riă
în domeniu au existat în trecut, dezvoltarea
energieiă fotovoltaiceă înă Româniaă esteă deă dat ă recent .ă Înă ianuarieă 2010,ă existaă ună singură produc toră deă energieă solar ă licen iată deă Autoritateaă Na ional ă deă Reglementareă înă DomeniulăEnergieiă(ANRE),ăiarăputereaăinstalat ă eraă foarteă mic ,ă deă 0,009ă MW.ă Capacitatea
instalat ăînăcentraleleăfotovoltaiceăaăînregistratăună
salt spectaculos în anul 2013, de peste 23 ori, domeniul fotovoltaic devenind cel mai activ în cadrul energiilor regenerabile. Astfel, potrivit
Transelectrica,ă dac ă înă decembrieă 2012ă func ionauă în Romania centrale electrice
fotovoltaiceăcuăoăcapacitateăinstalat ăcumulat ădeă
49,3 MW, iar în iunie 2013 de 378,5 MW, la finalul lui decembrie 2013, s-a ajuns la o capacitate de 1155 MW (peste capacitatea unui
reactoră nucleară deă laă Cernavod ).ă Dateleă
Transelectricaăarat ăc ăînăaugustă2014ăerauăavizeă
tehnice de racordare pentru 1303,3 MW, iar contracte de racordare pentru 3252,2 MW. Din totalul general de 4555,6 MW, erau puse în
func iune,ă conformă Dispeceruluiă Energieiă Na ionale,ă centraleă electriceă fotovoltaice de 1163,1 MW (1,1 GW). În plus, mai erau 158,9
MWă înă centraleă careă nuă seă reg seauă înă listaă societ ilorăautorizateădeăANRE.
Chiară dac ă celeă maiă multeă proiecteă suntă deă miciădimensiuni,ăînăRomâniaăauăfostărealizateă iă
mari parcuri fotovoltaice, precum cel din
localitateaăLivada,ăjude ulăSatuăMare.ăAiciăaăfostă pusă înă func iuneă parculă fotovoltaică Solaris,ă celă
mai mare de acest fel din România, ce se întinde
peă135ăha,ăcuăoăcapacitateăistalat ădeă57ăMWă iă oăproduc ieădeă67ămiiăMWhăanual.ă
iă înă cazulă României, ponderea sectorului
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN
IX,
nr,
1/2015
geographianapocensis.acad-cluj.ro
redus .ă Înă 2013,ă conformă ANRE,ă dină energiaă electric ă produs ă iă livrat ă înă re ea,ă careă aă fostă
de 54,4 TWh, centralele fotovoltaice au
contribuită cuă 0,85%.ă F r ă aă luaă înă calculă
hidroenergiaă (27,3%ă dină total),ă contribu iaă
surselor regenerabile de energie a fost de 10,2%.
Înă ceeaă ceă prive teă capacitateaă fotovoltaic ă instalat ,ăînăprimaăparteăaăluniiăoctombrieă2013,ă aceastaă reprezentaă maiă pu ină deă 2%ă dină totalulă na ional.
Fig.3. Harta centralelor fotovoltaice din România
Suportul legislativ.ă Chiară dac ă refeririă laă acestăsubiectăseăreg sescăînăStategiaăEnergetic ă aă României,ă Planulă Na ională deă Ac iuneă înă Domeniulă Energieiă dină Surseă Regenerabileă iă Strategiaă Na ional ă înă Domeniulă Energieiă Regenerabile,ă careă accentueaz ă direc iaă produceriiă deă energieă cuă prec dereă dină surseă regenerabile,ădocumentulăcareăofer ăcadrulălegală
necesar extinderii acestor surse de energie este
legeaă num rulă 220/2008,ă înă careă esteă prev zută
un sistem de promovare a producerii de energie
dinăsurseăregenerabile,ăvalabilăpentruăoăperioad ă deă15ăaniă(art.ă3).ăPotrivitălegii,ănivelulă inteloră na ionaleă privindă pondereaă energieiă electriceă
produse din surse regenerabile de energie în consumul final deă energieă electric ,ă înă
perspectivaăaniloră2010,ă2015ă iă2020,ătrebuieăs ă
fie de 33%, 35%, respectiv 38% (art. 4). Pentru
atingereaă acestoră inteă na ionaleă s-a luat în
considerareă iă energiaă electric ă produs ă înă
centralele hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 10 MW. De asemenea, cotele anuale
obligatoriiădeăenergieăelectric ăprodus ădinăsurseă regenerabile,ă careă beneficiaz ă deă sistemulă deă
promovare prin certifiate verzi pentru perioada 2010-2020,ă trebuiauă s ă creasc ă deă laă 8,3%ă înă
2010, la 20% în 2020.
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN
IX,
nr,
1/2015
geographianapocensis.acad-cluj.ro
electric ăprodus ădinăsurseăregenerabileă iălivrat ă furnizoriloră i/sauă consumatoriloră finali.ă Pentru perioada 2008-2025,ăvaloareaădeătranzac ionareăaă
certificatelorăverziăpeăpia ăaăfostăstabilit ăîntreăoă valoareăminim ădeă27ăeuro/certificată iăoăvaloareă maxim ădeă55ăeuro/certificată(art.ă11).ăÎncepândă dină2011,ăvalorileădeătranzac ionareăseăindexeaz ă anuală conformă indiceluiă mediuă deă infla ieă
înregistrat în luna decembrie a anului precedent, calculat la nivelul UE 27, comunicat oficial de EUROSTAT.
Problema costului.ă Dac ă pân ă înă 2012,ă investi iileă înă parcuriă eolieneă p reauă ceaă maiă bun ă afacereă dină domeniu,ă dup ă aceast ă dat ,ă
afacerile în energia verde s-au orientat puternic spre centralele fotovoltaice, deoarece schema de
sprijină aprobat ă deă stată eraă maiă atractiv ă ( aseă certificateă verzi).ă Certă esteă c ă subven ionareaă
energiei regenerabile a dus la cre tereaăpre uluiă
energiei electrice în factura consumatorilor, acesta fiind mai mare cu cât erau puse în
func iuneă maiă multeă centraleă verzi.ă Conformă ANRE,ă consumatoriiă deă energieă electric ă auă pl tităînă2013ăsubven iiădeă416ămilioaneădeăeuroă produc torilorădeăenergieăregenerabil ,ăcuă34%ă maiămultădecâtăînă2012,ăpentruăaăsus ineăenergiaă regenerabil ăprinăsistemulădeăcertificateăverziă(înă 2013,ă auă fostă tranzac ionateă circaă 10ă milioaneă certificateă verzi,ă înă cre tereă cuă 78%ă fa ă deă 2012).ă Cumă cre tereaă costurilor cu energia
electric ă afecteaz ă afacerileă companiilor,ă protesteleădinăparteaăacestoraănuăauăîntârziatăs ă apar .ăUneleăcompanii,ăprecumăAlroăSlatinaă(celă
mai mare consumator de electricitate din
România),ă auă sus inută posibilitateaă închideriiă unorăcapacit i din industrie, minerit sau energie
dină cauzaă pierderiiă competitivit iiă iă disponibilizareaăangaja ilor.
Ca urmare a impactului socio-economic prea
mareăală subven iiloră pentruăenergiaă regenerabil ă
din facturile consumatorilor finali, guvernul a decis reducerea sprijinului prin promulgarea
Ordonan eiădeăUrgen ă57/2013ă(devenit ăLegeaă nr.ă 23/2014,ă dup ă publicareaă ină Monitorulă Oficial).ă Astfel,ă deă laă 1ă iulieă 2013,ă aceast ă ordonan ă aă dispusă amânarea,ă pân ă înă 2017,ă aă dou ăcertificateăverziăpentruăfiecareăMWhăprodus în sectorul fotovoltaic, pentru proiectele
acreditateăpan ălaădataădeă31ădecembrieă2013,ădară iăacreditareaădeăc treăANREădoarăaăunuiănum ră deă proiecteă înă func ieă deă nivelulă stabilită pentruă
fiecareăanădeăc treăguvern.ăÎnăplus,ăînăurmaăuneiă
analize a ANRE privind supracompensarea energiei regenerabile, în decembrie 2013 a fost
aprobat ă Hot râreaă deă Guvernă nr.ă 994/2013,ă conformă c reiaă capacit ileă fotovoltaiceă acreditateădup ădataădeă1ăianuarieă2014ăvorăprimiă
doar trei certificate verzi pentru fiecare MWh
produsă iălivratăînăsistem.ăÎnăacesteănoiăcondi ii,ă posibilitateaă caă Româniaă s ă urmezeă exemplulă
celorlalte state europene, care au modificat
legisla iaă înă domeniu,ă iă s ă seă confrunteă cuă reducereaă investi iiloră înă noiă capacit iă
fotovoltaice, este destul de mare.
Pierderea terenului agricol. În prezent, între
numeroaseleă problemeă cuă careă seă confrunt ă societateaă uman ă seă afl ă iă reducereaă sauă
degradarea terenurilor agricole, cu impact asupra resurselor alimentare. În cazul centralelor fotovoltaice, impactulă poateă fiă minimă dac ă
terenul pe care sunt amplasate este slab productiv
sauă seă folosescă acoperi urileă cl diriloră industriale,ă comercialeă sauă reziden iale.ă Realitateaăneăarat ăc ăsuntădiferen eăsemnificativeă deălaăoă ar ălaăaltaăcuăprivireălaămodulădeăinstalare a sistemelor fotovoltaice. La nivel european,
centraleleăamplasateădirectăpeăp mântăreprezint ă 34%ă dină total,ă Româniaă fiindă araă cuă celă maiă mareăprocentădinăaceast ăcategorie,ăadic ă99%.ăÎnă
unele state, precum Danemarca, Olanda, Cehia sau Belgia, predomin ă sistemeleă fotovoltaiceă reziden ialeă (Europeană Photovoltaică Industryă
Association, 2014). În SUA, în anul 2013, circa
jum tateă dină capacitateaă nouă instalat ă aă revenită Californiei,ăunăstatăcuăîntinseăsuprafe eăaride.ăDeă asemenea,ădinătotalulăcapacit ilor noi, 798 MW
auărevenităsistemelorăreziden ialeă(SEIA,ă2014).ă
Pentru a instala un MW în centralele fotovoltaice este nevoie, în medie, de 2-3 ha
teren,ă înă func ieă deă tehnologiaă folosit ,ă reliefulă loculuiă sauă intensitateaă radia ieiă solare.ă Înă
România, dac ăneăraport mălaăceiă4555,5ăMW,ă
care în august 2014 aveau avize tehnice de
racordareă iăcontracteădeăracordare,ăsuprafa aădeă terenă ocupat ă ară variaă întreă 9100ă iă 13600ă ha,ă acesteă terenuriă fiindă situateă înă mareă m sur ă înă
regiuni cu soluri fertile [Fig.3, Tabel 2]. În cazul
centraleiă fotovoltaiceă dină Livadaă (jude ulă Satuă Mare),ă careă acoper ă oă suprafa ă deă 135ă ha,ă
pentru fiecare MW instalat au fost necesare 2,4 ha teren. Pentru a se evita pierderea de teren
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN
IX,
nr,
1/2015
geographianapocensis.acad-cluj.ro
acoperi .ăÎnăacestăsens,ăînădataădeă1ăiulieă2010ăs -a l-ans-at în Români-a progr-amul Casa Verde care vizaă instalareaă deă sistemeă solareă reziden iale,ă
pentru care statul român, prin Fondul de Mediu,
suportaăoăparteădinăcosturi.ăProgramulăîns ăaăfostă
sistat în 2012ădinălips ădeăfonduri.
Tabel 2.Puteri totale pe jude e ale centralelor electrice fotovoltaice
(Sura: Transelectrica, 18.08.2014) Jude ul Puteri ale CEF
cu ATR (MW)
Puteri ale CEF cu CR (MW)
Puteri totale (MW)
Puteri ale CEF puseăînăfunc iune conf. DEN (MW)
Alba 5,30 19,23 24,53 7,01
Arad 116,49 123,74 240,23 21,66
Arge 14,69 102,53 117,22 19,89
Bac u 18,25 8,51 26,76 0,005
Bihor 9,62 99,87 109,49 58,86
Bistri aăN s ud 46,7 47,56 94,26 16,33
Boto ani 0,48 3,52 4,01 3,46
Br ila 38,72 50,00 88,72 32,0
Bra ov 33,04 217,43 250,47 91,14
Bucure ti 0,00 5,14 5,14 0,79
Buz u 13,80 41,50 55,30 10,79
C l ra i 30,33 85,57 115,91 26,95
Cara ăSeverin 1,97 57,00 58,98 0,00
Cluj 18,54 90,71 109,25 58,40
Constan a 21,89 11,99 33,89 4,30
Covasna 10,34 26,15 36,50 4,14
Dâmbovi a 97,58 202,86 300,44 57,99
Dolj 146,95 130,38 277,33 61,04
Gala i 2,39 7,00 9,39 1,32
Giurgiu 130,56 395,20 525,78 206,68
Gorj 38,22 51,42 89,64 29,97
Harghita 0,00 40,67 40,67 0,06
Hunedoara 11,62 13,56 25,18 0,54
Ialomi a 66,47 154,81 221,28 7,89
Ia i 0,004 7,55 7,55 1,24
Ilfov 9,87 34,53 44,41 6,31
Maramure 11,32 16,14 27,46 8,69
Mehedin i 24,80 49,58 74,38 29,19
Mure 17,40 38,35 55,75 27,65
Neam 2,98 2,38 5,36 0,49
Olt 48,27 196,35 244,62 59,62
Prahova 36,40 221,32 257,73 125,18
S laj 2,67 31,95 34,62 4,55
Satu Mare 24,28 106,18 130,46 69,41
Sibiu 56,08 81,64 137,72 40,84
Suceava 0,00 0,01 0,01 0,00
Teleorman 109,28 209,38 318,67 11,04
Timi 47,08 186,33 233,41 36,80
Tulcea 13,50 29,58 43,08 7,70
Vâlcea 9,90 17,20 27,10 4,94
Vaslui 6,60 7,60 14,20 0,00
Vrancea 8,92 29,66 38,58 8,11
GEOGRAPHIA
NAPOCENSIS
AN
IX,
nr,
1/2015
geographianapocensis.acad-cluj.ro
Concluzii
C ăsocietateaăuman ăseăconfrunt ăcuăproblemeă energeticeă iădeămediu,ăesteăoăcertitudine.ăÎnăacesteă condi ii,ă utilizareaă multă maiă consistent ă aă
resurselor energetice regenerabile, între care
energiaă fotovoltaic ,ă constituieă oă necesitate.
Evolu iaă dină ultimiiă aniă neă arat ă c ă exist ă preocup riă înă acestă sens.ă Cuă toateă acestea,ă dac ă costurileă deă produc ieă nuă seă voră reduceă semnificativă atunciă energiaă fotovoltaic ,ă iă nuă numai,ănuăvaădeveniăsuficientădeăcompetitiv ăf r ă subven iiă guvernamentale. Cum modificarea
legisla ieiă înă domeniu,ă prină diminuareaă subven iilor,ă aă dusă laă reducereaă investi iiloră înă
multe state europene, viitorul energiei fotovoltaice
esteă incert.ă Esteă foarteă posibilă caă situa iaă dină Europaăs ăseărepeteăînăRomâniaă iăînărestul lumii.
Deă asemenea,ă legisla iaă înă domeniuă trebuieă s ă limitezeă pierdereaă deă terenă agricolă iă s ă promovezeă sistemeleă deă acoperi .ă Înă concluzie,ă sectorulăfotovoltaicăr mâneăînc ăoăafacereădictat ă deă guverne,ă deciziileă politiceă influen ândă considerabilă pia a. Viitorul sectorului fotovoltaic
vaă depindeă deă atractivitateaă riloră pentruă investitori,ă m rimeaă pie eiă deă electricitateă sauă
competitivitatea sistemelor.
Bibliografie
[1] MULVANEY DUSTIN, (2013), Hazardous Materials Used In Silicon PV Cell Production: A Primer; Potent gases and other harmful materials present significant occupational risk in the factory, in Solar Industry, September
2013;
(http://www.solarindustrymag.com/issues/SI130 9/FEAT_05_Hazardous_Materials_Used_In_Sil icon_PV_Cell_Production_A_Primer.html; accesat în 28.08.2014);
[2] Autoritateaă Na ional ă deă Reglementareă înă
Domeniul Energiei/ANRE (http://www.anre.ro; accesat la 8.02.2014);
[3] Transelectrica (http://www.transelectrica.ro; accesat în data de 8.02.2014);
[4] Renewable Energy Outlook, World Energy
Outlookă 2013,ă Interna ională Energyă Agencyă
(http://www.worldenergyoutlook.org/media/we
owebsite/2013/WEO2013-ch06-Renewables.pdf; accesat în data de 18.02.2014); [5] Solar Industry Data, Solar Energy Industries
Association/SEIA (http://www.seia.org/ research-resources/solar-industry-data;
accesat în data de 12.06.2014);
[6] Statistic Data on the German Solar Power (Photovoltaic) Industry, German Solar Industry Association (BSW-Solar), April 2014
(http://www.solarwirtschaft.de/fileadmir/medi
a/pdf/2013_2_BSW-Solar_fact_sheet_solar_power.pdf; accesat la 13.06.2014);
[7] BP Energy Outlook 2035, January 2014 (http://www.bp.com/content/dam/bp/pdf/Ener
gy_economics/Energy-Outlook/Energy_Outlook_2035_book/et.pdf; accesat la 12.06.2013);
[8] BP Statistical Review of World Energy, June 2014 (http://www.bp.com; accesat la 24.10.2014);
[9] Global Market Outlook for Photovoltaic 2014-1018, European Photovoltaic Industry Association/EPIA (http://www.epia.org; accesat la 17.06.2014);
[10] Nota de Fundamentare – HG nr. 994/11.12.2013, Guvernul României
(http://gov.ro/ro/guvernul/procesul- legislativ/note-de-fundamentare/nota-de-
fundamentare-hg-nr-994-11-12-2013&page=4; accesat în data de 26.08.2014); [11] Intergovernmental Panel on Climate Change, Climate Change 2007: Working Group I: The Physical Science Basis, Direct Global Warming Potential (http://www.ipcc.ch/ publications_an_data/ar4/wg1/en/ch2s2-10-2.html; accesat la 28.08.2014);
[12] Planulă Na ională deă Ac iuneă înă Domeniulă
Energiei din Surse Regenerabile (PNAER),
Bucure ti,ă 2010ă (http://www.minind.ro/ pnaer/pnaer_29%20iunie_2010_final_alx.pdf; accesat la 24.10.2014);
[13] ComisiaăEuropean ,ăProvoc rileă iăpoliticaăînă domeniulă energiei,ă Contribu iaă Comisieiă laă
reunirea Consiliului European din data de 22 mai 2013 (http://ec.europa.eu/ europe2020/pdf/ energy2_ro.pdf; accesat in data de 29.10.2014);
[14] ANRE,ăRaportăNa ională2013,ă31ăiulieă2014;
[15] Drept Online (http://www.dreptonline.ro/
legisla ie;ăaccesatălaă13.02.2014);
[16] World Meteorological Organization (WMO), Press Release No.991, Geneva, 26 May 2014 (http://www.wmo.int/pages/mediacentre/press _releases/pr_991_en.html; accesat la 29.10.2014);
