• Nenhum resultado encontrado

A BRANCH OF SOCIOLOGY FORBIDDEN DURING THE COMMUNIST DICTATORSHIP: THE SOCIOLOGY OF DEVIANCE

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2017

Share "A BRANCH OF SOCIOLOGY FORBIDDEN DURING THE COMMUNIST DICTATORSHIP: THE SOCIOLOGY OF DEVIANCE"

Copied!
15
0
0

Texto

(1)

„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă5–6,ăp.ă426–440,ăBucureşti,ă2013ă

OăRAMUR ăAăSOCIOLOGIEI,ăINTERZIS ăÎNăTIMPULăDICTATURII:ă

SOCIOLOGIAăDEVIAN EIăă

DANăBANCIU∗ă

AăBRANCHăOFăSOCIOLOGYăFORBIDDENăDURINGăTHEăCOMMUNISTă DICTATORSHIP:ăTHEăSOCIOLOGYăOFăDEVIANCEă

ABSTRACTă

Theă sociologyă ofă devianceă emergedă asă aă distinctă fieldă ofă socială knowledge,ă tryingătoăidentifyăandăexplainătheăformsăofădevianceăinăsociety,ăsuchăasăalcoholismăandă mentalăillness,ăsuicide,ăsexualăpathologies,ăcrime,ăcorruption,ăetc.ăInăRomania,ăbeforeă 1989,ăthisăsubjectăwasăconsideredătaboo,ăveryăfewăresearchăteamsăbeingădedicatedătoă investigatingă deviantă manifestations.ă Thisă articleă isă aă reviewă andă evaluationă ofă theă workă ofă aă researchă groupă ofă theă Instituteă ofă Sociologyă ofă theă Romaniană Academy,ă beforeăandăafteră1989,ăthatăinitiatedăresearchesăregardingădeviance,ăpublishingăaăseriesă ofăbooks,ăstudiesăandăarticlesăinăthisăarea.ă

ă

Keywords:ădeviance,ăcrime,ăalcoholism,ăsuicide,ăsexualăpathologies.ă

1.ăDIFICULT ŢIăŞIăOBSTACOLEăÎNăCONSTITUIREAăSOCIOLOGIEIăDEVIANŢEIă

Considerat ă caă fiindă oă transgresiune,ă abatere,ă deviereă sauă violareă aă prescrip iiloră normativeă existenteă înă oriceă societate,ă devian aă constituieă oă no iuneă utilizat ă frecventă înă sociologiaă contemporan ,ă care,ă prină contribu iileă teoreticeă şiă aplicativeăaleăsociologilor,ăcriminologilor,ăpsihologilorăşiăpsihiatrilor,ăaădatănaştereă sociologieiădevian ei,ăcaăramur ăsauădomeniuăaparteăaăcunoaşteriiăsociale.ăEaă s-aă afirmat,ă înă prezent,ă spreă deosebireă deă criminologie,ă caă oă disciplin ă avândă func iiă descriptive,ă etiologiceă şiă predictiveă aă diverseloră formeă şiă tipuriă deă devian ă existenteăînăsocietate,ăcumăarăfi,ădeăpild ,ăviolen aăfamilial ,ăconsumulădeădroguri,ă alcoolismul,ă prostitu ia,ă patologiileă sexuale,ă omorurileă şiă violurile,ă delincven aă juvenil ,ăcorup iaăetc.,ăcareăseăînscriuăînăsferaăproblemelorăsociale.ă

Deşiăînămulteă ri,ăsociologiaădevian eiăareăvechiăşiăvaloroaseătradi ii,ăaceast ă disciplin ăaăfostăconsiderat ăcaăfiindăunăsubiectă„tabu”ăînătimpulăregimuluiătotalitară

ăInstitutulădeăSociologieăalăAcademieiăRomâne,ăCaleaă13ăSeptembrieănr.ă13,ăsectoră5,ă050711ă

(2)

ă ă

dinăRomânia,ăcareăaăignoratăsauăchiarănegatăexisten aăunorămanifest riă„deviante”ă înă societateaă socialist ,ă prină secretizareaă total ă aă oric roră dateă sauă informa iiă ştiin ifice,ă caă şiă prină neacceptareaă apari ieiă şiă evolu ieiă „normale”ă aă devian eiă înă oriceăsocietateăuman .ă

Înăciudaăacestorăinterdic iiăşiăobstacoleădeănatur ăideologic ,ăînăanulă1980,ăînă cadrulăCentruluiădeăSociologieăalăUniversit iiădinăBucureştiă(institu ieădeăcercetareă înfiin at ăînă1975),ăs-aăconstituităunăcolectivădeăstudiereăaădevian eiăşiăproblemeloră sociale,ă dină careă f ceauă parteă subsemnatulă şiă Sorină M.ă R dulescu.ă Caă forma ieă intelectual ,ă Sorină M.ă R dulescuă eraă absolventă deă sociologieă şiă aă func ionată oă vremeă laă UMFă „Carolă Davila”,ă perioad ă înă careă aă publicată (înă colaborare)ă dou ă valoroaseă lucr riă deă sociologiaă medicineiă (Sociologia medicineiă şiăMedicina şi comunită ile umane),ăînăcare,ăîntreăaltele,ăeviden iaăc ăboala,ămaiăalesăceaăpsihic ,ă areăună„rolăsocialăpar ialălegitimat”,ăfiindăoăform ădeădevian ă„tolerat ”ă(ulterior,ăelă şi-aă dezvoltată acesteă ideiă subă formaă uneiă c r iă interesante,ă publicat ă înă 1989,ă intitulat ăDevian a comportamentelor şi boala psihică,ălucrareădistins ,ăulterior,ăcuă premiulă„SimionăB rnu iu”ăalăAcademieiăRomâne).ăÎnăceeaăceăm ăpriveşte,ăăeramă absolventă deă istorieă şiă drept,ă fiindă încadrată (prină concurs)ă laă Laboratorulă deă SociologieăalăUniversit iiădinăBucureşti,ăcaăsociologăprincipal,ăunitateădeăcercetareă şiăînv mânt,ăcontopit ăînă1975,ăînăcadrulăCentruluiădeăSociologieăalăUniversit ii.ă Ini ial,ăniciunulădintreănoiănuăamăavutăpreocup riăpentruăzonaăsociologieiădevian ei,ă dovad ă c ă amă ob inută doctoratulă peă temeă deă epistemologieă sociologic ă sauă sociologieă rural .ă Nu-iă maiă pu ină adev rată c ,ă peă laă mijloculă aniloră ’70,ă fiecareă dintreă noiă aă începută s ă publiceă uneleă articoleă înă revistaă „Viitorulă social”,ă înă careă abordamă problemeă deă sociologieă juridic ă şiă sociologiaă delincven eiă juvenile,ă maiă pu ină deă sociologiaă devian ei.ă Îns ,ă pân ă înă anulă 1980,ă nuă amă reuşită s ă neă unimă eforturile,ă fiecareă activândă înă colectiveă deă cercetareă diferite,ă dară colaborândă laă realizareaăanumitorăproiecteădinăzonaădevian ei,ăaşaăcumăaăfostăcazulăcercet riiădină zonaăBraşov,ăpeătemaădelincven eiăjuvenile,ălaăcareăaăparticipatăoăechip ădeăstuden iă deălaăFacultateaădeăIstorie-FilosofieăaăUniversit iiădinăBucureşti.ăMen ionezăacestă lucruăpentruă„aducereaăaminte”ăaăcelorăcareănuăcunoscăfaptulăc ,ădină1978,ăSec iaă deă sociologieă dină cadrulă Facult iiă deă Filosofieă aă fostă desfiin at ,ă iară aceastaă dină urm ă s-aă unită cuă Facultateaă deă Istorie,ă rezultândă ună „hibrid”ă universitar,ă careă aă func ionatăpân ăînă1989.ăDinăfericireăpentruănoi,ăsociologiaănuăaăîmp rt şităsoartaătrist ă aăpsihologiei,ăcare,ădină1982,ăînăurmaăaşa-zisuluiăscandalăală„transcedentalilor”,ăaăfostă desfiin at ăcaădisciplin ăuniversitar ,ăîmpreun ăcuăInstitutulădeăPsihologie.ă

Amă men ionată dejaă într-ună interviu,ă publicată înă anulă 2006,ă într-ună volumă aniversarăintitulatăSociologia juridică şi a delincven eiăc ă„unămomentădeăcotitur ăînă activitateaă meaă profesional ,ă înainteă deă 1989,ă l-aă reprezentată întâlnireaă şiă apoiă colaborareaă extremă deă fructuoas ă cuă colegulă Sorină M.ă R dulescu.ă Împreun ă amă închegatăunăcolectivădeăsociologiaăproblemelorăsocialeăşiăaădevian ei,ăcare,ăîncepândădină 1980,ăaăreuşităs -şiăfac ăsim it ăprezen aăînăvia aăştiin ific ădeăatunci”ă(p.ă33).ă

(3)

ă

colegi,ă preocupa iă deă structuraă social ă aă României,ă deă cooperativizareaă sateloră şiă sistematizareaăcomunelorăsauădeăomogenizareaăsocial ăaăsociet iiăromâneşti,ămotivă pentruăcareăeramăcita iăprintreăultimiiăînă„d rileădeăseam ”ăsauăevalu rileăanualeăaleă Centruluiă oriă chiară „stopa iă discret”ă deă laă promov riă sauă premieriă anuale.ă Astfel,ă Sorină M.ă R dulescuă aă r masă pân ă înă 1989ă cuă titlulă deă sociologă principal,ă titluă consideratăcaăf cândăparteădină„personalulăneatestat”ădeăcercetare,ădeşiăelăpublicaseă dejaă5ăc r i,ăspreădeosebireădeăal iăcolegiăneproductiviăştiin ific,ădarăcareăaveauătitlulă deăcercet torăştiin ific.ăÎnăceeaăceăm ăpriveşte,ăamăfostăsociologăprincipalăpân ăînă 1982,ăcând,ăînăurmaăunorăconcursuriărepetateăşiăanulateădinăvariiămotive,ăamăfostă promovată caă cercet toră ştiin ifică gr.ă III.ă Laă toateă acestea,ă maiă adaugă şiă faptulă c ,ă spreădeosebireădeăal iăcolegiăcareăauăbeneficiatădeăoăserieădeăstagiiădeădocumentareă înă alteă riă (inclusivă înă celeă considerate,ă peă atunci,ă capitaliste),ă noiă amă reuşit,ă cuă mareăgreutate,ăs ăob inemădou ăs pt mâniădeădocumentareăînăBulgariaă(înă1986),ă careăs-auădovedităaăfiă„fructuoase”ădinăpunctădeăvedereămaterială(întrucâtăamăadusă acas ăoăserieădeăproduseăalimentareăşiăcosmeticeădeăneg sităpeăatunciăînăRomânia),ă darănefolositoareăsubăraportăştiin ificăşiăprofesional,ădeoareceăsociologiaădevian eiă practicat ădeăveciniiănoştriădeălaăsudădeăDun reăeraă„sublim ”,ădarălipseaăcuădes vârşire.ă Înă acelaşiă timp,ă colectivulă nostruă aă avută oă serieă deă „disputeă ştiin ifice”ă (neprovocateădeănoi)ăcuăalteăcolectiveădeăcercetareădinăcadrulăCentruluiădeăcercet riă pentruă Problemeleă Tineretuluiă (aflată subă egidaă CCă ală UTC)ă sauă Institutulă deă Cercet riă Juridice,ă care,ă deşiă f ceauă oă serieă deă investiga iiă interesanteă înă aceast ă zon ,ă nuă abordauă deă faptă problemeleă deă devian ă social ,ă ciă maiă multă deă criminalitate,ăutilizând,ăcuăprec dere,ăparadigmeăcriminologiceăşiăpenaliste.ăPentruă acestămotiv,ăînămulteăsesiuniăştiin ificeăorganizateăînă ar ăeramătrecu iăînăprogramălaă sfârşitulă sesiuniiă sauă eramă critica iă „voalat”,ă dară public,ă pentruă abordareaă preaă sociologic ă aă subiecteloră deă devian ă şiă delincven .ă Deă altfel,ă într-oă lucrareă interesant ,ă publicat ă înă anulă 2006ă şiă intitulat ăCriminologie comprehensivă,ă peă careă autorul,ă Georgeă Basiliade,ă mi-aă oferit-oă personală caă „dină parteaă unuiă autoră «paternalist»”,ă acesta,ă deşiă recunoşteaă c ă lucrareaă elaborat ă deă noiă subă titlulă deă

(4)

ă ă

Laătoateăacesteaăaşămaiăputeaăad ugaădificult ileăfinanciareăîntâmpinateădină parteaăserviciuluiădeăcontabilitate,ădeălaăcareăob ineam,ăcuăgreuăşiădup ăîndelungiă discu ii,ă sumeleă necesareă pentruă deplas rileă deă teren,ă caă s ă nuă maiă amintimă c ă acesteaă erauă maiă multă decâtă modiceă (dac ă nuă insuficiente),ă noiă fiindă nevoi iă s ă apel mă adeseoriă laă resurseleă personale.ă Niciă dină punctulă deă vedereă ală loca ieiă Centruluiă şiă ală dot riloră materialeă nuă st teamă delocă bine,ă fiindă nevoi iă s ă „coabit m”ă într-oă cl direă veche,ă înă doară 4ă camere,ă circaă 35ă deă cercet toriă şiă personalăauxiliar.ăÎns ăaveamădestulătimpăpentruădocumentareăşiăstudiu,ăfructificândă dinăplinăprogramulărelativălejerăşiăputândăredactaăşiăeditaădiverseămateriale,ăînătimpă ceăal iăcolegiăauăpierdutătimpulădegeaba.ă

Amăreuşit,ăcuădestulăefortăşiăperseveren ,ăs ădep şimăacesteădificult iăşiăs ă începemăs ăderul măoăserieădeăcercet ri,ăîntreă1980–1989,ăînămaiămulteăzoneăaleă rii,ăundeăamăaplicatădiverseăinstrumenteădeăcercetareăşiăamărealizatăinterviuriăîntr-oă serieădeăşcoliădeăreeducareăpentruăminoriă(Tg.ăOcna,ăG ieşti,ăBac u,ăNedelea)ăsauă înăpenitenciareă(M rgineniăşiăTârgşor),ăprecumăşiăînăănumeroaseăoficiiă(direc ii)ădeă munc ,ăpentruăprotec ieăşiăasisten ăsocial ,ădinăanumiteălocalit iăurbaneăşiărurale.ă Amă avută posibilitateaă s ă indentific mă oă serieă deă neajunsuriă şiă chiară deă abuzuriă petrecuteăînăacesteăcentreăşiăşcoliădeăreeducare,ăconstândăînămodulănepedagogicăînă careă erauă trata iă copiiiă delincven i,ă înă realitateă victimeă aleă educatoriloră lor,ă hranaă insuficient ăalocat ăzilnic,ă„dijmuirea”ăpor ilorădeămâncareăaleăcopiilor,ăpracticat ă deăpersonalulăăauxiliar,ăobligareaălorădeăaărecitaăcânteceăpatrioticeăşiădeăsl vireăaă partiduluiă etc.ă Ne-amă dată seamaă c ă acesteă institu iiă „totale”ă dezvolt ă ună tipă deă ideologieă institu ional ă proprie,ă prină careă încearc ă s -şiă ra ionalizezeă propriileă greşeliă şiă eroriă educative,ă prezentândă idilică modalit iileă deă resocializareă aă minoriloră delincven i;ă pentruă aă nuă maiă amintiă deă exager rileă ideologiceă aleă unoră educatoriădinăpenitenciare,ăcareăsus ineauăc ămareaămajoritateăaăde inu ilorăstudiaz ă laă bibliotec ă şiă suntă interesa i,ă înă modă deosebit,ă deă cunoaştereaă documenteloră deă partidăşiădeăstat,ăînăspecialădeăceleăaleăsecretaruluiăgeneralăalăpartidului.ăă

(5)

ă

2.ăVALORIFICAREAăPUBLICISTIC ăAăCOLECTIVULUIăDEăSOCIOLOGIAăDEVIANŢEIă

Elementulăcelămaiăvalorosăprodusădeăcolectivulădeăsociologieăaădevian eiăeste,ă f r ă îndoial ,ă celă publicistic,ă înă care,ă consider m,ă amă realizată uneleă lucr riă deă pionierat.ă Amintesc,ă înă acestă sens,ă lucrareaă dină 1985,ăIntroducere în sociologia devian eiă(peăcareăG.ăBasiliade,ăînăcompendiulăs uădeăcriminologie,ăoăciteaz ăgreşită

Introducere în sociologia comportamentului deviant),ă eaă fiindă primaă carteă dină Româniaă careă utilizeaz ă no iuneaă deă „sociologiaă devian ei”,ă chiară dac ,ă anterior,ăă V.ă Dragomirescuă editaseă (înă 1976)ăPsihosociologia comportamentului deviant,ă lucrareă dominat ,ă sus inemă noi,ă deă oă puternic ă perspectiv ă psihosociologic ,ă cuă numeroaseăconfuziiăprivindăperspectiveleădeăabordareăaăcomportamentuluiădeviant.ă Con inutulăc r iiănoastreăeraă„curajosăşiăincitant”ăpentruăvremeaăaceeaă(dup ăcumă ne-aăspusăchiarăredactorulădeăcarte),ămaiăalesăc ălucrareaăseăfocalizaăpeăabordareaă obiectiv ăaădevian eiăşiăaăproblemelorăsocialeăvehiculateăînăliteraturaădeăspecialitateă occidental ă şiă maiă pu ină înă ceaă româneasc ă sauă chiară dină alteă riă socialiste.ă Peă parcursulălucr riiăerauătratateăproblemeleăridicateădeăraporturileădintreăsocializare,ă integrare,ă conformitateă şiă devian ă social ,ă dintreă controlă socială şiă comportamentă deviant,ă precumă şiă celeă dintreă devian ă social ă şiă delincven .ă Deă asemenea,ă înă lucrareăerauăprezentateăşiăanalizateăcriticăceleămaiăsemnificativeăpuncteădeăvedereăşiă orient riăteoreticeăînădomeniulăsociologieiădevian ei,ăînăfinalulăc r iiăfiindăevaluateă oă serieă deă cercet riă sociologiceă româneştiă dină domeniuă şiă elaborată ună „model”ă etiologicădeăcontrolăşiăprevenireăaămanifest rilorădevianteăînăRomânia.ă

(6)

ă ă

Înăleg tur ăcuăapari iaăacesteiălucr ri,ăsingular ,ăcredem,ăînăpeisajulădeăatunciă alăpublica iilorăsociologice,ăreiterezăoărelatareăinteresant ăspus ădeăredactorulăc r iiă (regretatulăGeorgeăTimcu),ăcare,ăînainteădeăaăoăpublica,ăaătrimis-oăspreăaprobareălaă Sec iaădeătip rituriăşiăpres ăaăCCăalăPCRă(deăfapt,ăcenzuraăpresei),ăf r ădeăcareănuă puteaăs ăapar ănicioăpublica ie.ăÎns ,ănuăseăştieăprecis,ăfieădinăneglijen ,ăeroareădeă dactilografiereă sauă altceva,ă înă adresaă trimis ,ă titlulă lucr riiă noastreă ap reaă caă

Introducere în sociologia de via ăă (de via ă,ă înă locă deădeviantă),ă astfelă încâtă cerberiiăcareăseăocupauăatunciădeăcenzuraăc r ilorăs-auăgândităc ăesteăvorbaăprobabilă deă„via aădinăsocialism”,ăşiăauăaprobat-o.ăInteresantăesteăfaptulăc ,ăini ial,ăoăvariant ă aăc r iiăamăredactat-oăsubăformaăunuiăampluăraportădeăcercetare,ăînaintatăacademieiă deăŞtiin eăSocialeăşiăPolitice,ăînc ădină1982.ăRaportulăaăfostălecturatădeăsecretarulă ştiin ificăalăSec ieiădeăSociologieădinăASSP,ăcareăne-aăfelicitatăşiăne-aăîntrebatădac ă nuă dorimă s ă neă publiceă lucrarea.ă Amă acceptat,ă f r ă rezerve,ă men ionând,ă laă rug minteaăacestuia,ă«BT»ă(adic ăbunădeătipar)ăşiăsemnândăamândoi.ăAmăaşteptată aniădeăzileăşiăniciunăr spuns,ăpentruăca,ădup ă1989,ăs ădescoperimăîntr-unăsertarădeă laăAcademieămanuscrisulănostru,ăcareăz ceaăpr fuităprintreăalteămaterialeăaruncateă laăîntâmplare.ă

Nuăacelaşiănorocăl-amămaiăavutălaăpublicareaăceleiădeăaădouaăc r i,ăintitulat ă benign:ăAdolescen ii şi familiaă (înă 1987),ă careă aveaă caă subtitluăAdolescen a între devian ă şi normalitate,ălucrareădedicat ăproblematiciiădevian eiăînărândulăminoriloră şiătinerilor.ăIni ial,ătitlulăaăfostărespinsădeăcenzur ,ăaşaăc ,ăpentruăaăputeaăap rea,ăi-amă pusă subtitlul:ăSocializare morală şi integrare socială.ă Înă opiniaă noastr ,ă şiă aceastaă esteă primaă lucrareă publicat ă înă Româniaă careă abordeaz ă problematicaă complex ă aă devian eiă şiă delincven eiă juvenile,ă analizândă raportulă familieşcoal -devian ă şiă delincven ă dină perspectivaă semnifica iiloră sociologiceă aleă comportamentuluiă deviantă înă rândulă adolescen iloră şiă caă manifestareă „normal ”ă aă crizeiă adolescen ilor.ă Deă asemenea,ă exist ă ună capitolă consistent,ă dedicată metodologieiă evalu riiă şiă predic ieiă comportamentuluiă deviantă ală adolescentului,ă precumă şiă asisten eiă socialeă aă familiei,ă peă bazaă evalu riiă unoră ancheteă socialeă realizateăîntr-oăserieădeăşcoliădeăreeducareăpentruăminori.ăCarteaăincludeaăşiăoăserieă deă propuneriă şiă solu iiă concreteă privindă prevenireaă şiă controlulă delincven eiă juvenile,ăîntreăcareăşiăînfiin areaăunorăinstan eăspecializateăpentruăminorăşiăfamilieă sauăaleăunorătribunaleăpentruăcauzeleăcuăminori,ăaşaăcumăexist ăînămulteă riădină lumeă şiă care,ă spreă nedumerireaă noastr ,ă nuă exist ă niciă înă momentulă deă fa ă înă Româniaă şiă niciă m cară nuă suntă prev zuteă înă viitoareaă legisla ieă penal ă pentruă minori,ăcareătreneaz ădeăaăfiăaplicat ădeăatâtaăvreme.ăă

(7)

ă

Deăaltfel,ăpublicareaăunorăstudii,ăsintezeăsauălucr riădinădomeniulăsociologieiă devian eiă nuă eraă lipsit ă deă riscuriă profesionale,ă oriceă abatereă deă laă rigorileă ideologieiăşiăpropagandeiăoficialeăfiindăimediatăsanc ionat ,ăastfelăîncâtăeraiănevoită s ăteă„acoperi”ăsauăs ăteă„justifici”ăpentruăanumiteăafirma ii,ăprintr-oăserieădeăcitateă dinădocumenteleădeăpartidăsauădinăcuvânt rileăSecretaruluiăGeneralăalăPartiduluiă(peă careă niă leă reproşeaz ,ă ast zi,ă oă serieă deă trep duşiă şiă chiară impostoriă dină trecut,ă transforma iăpesteănoapteăînăveritabiliă„antreprenoriămorali”ăaiăsociologiei).ă

Despreă riscurileă practic riiă sociologieiă devian eiă amintesc,ă înă acestă sens,ă oă întâmplareăpetrecut ăspreăsfârşitulăanuluiă1989,ăcareăputeaăs ăaib ăunăfinalănefericită pentruăcolectivulănostru,ăgenerat ădeăeditareaăunuiă„Caietădeăcomunic ri,ăstudiiăşiă sinteze”,ă subă egidaă Centruluiă deă Sociologie.ă Acesteă caieteă erauă dactilografiateă şiă litografiate,ăîntr-unătirajăredusă(camă100ădeăexemplare),ălaăTipografiaăUniversit iiă Bucureşti,ăşiăapoiădifuzateălaăoăserieădeăinstitu iiăşiăpersoaneăoficiale.ăÎnănum rulă XI,ădinăacelă„Annoădomini”ă1989,ăcolectivulănostruăaăpublicatăunămaterialăintitulat:ă „Contribu iaă cercet riiă sociologieiă laă cunoaşterea,ă explica iaă şiă prevenireaă infrac iuniloră contraă avutuluiă obştesc”,ă înă careă erauă prezentateă şiă rezultateleă uneiă cercet riăprivindămecanismeleăcauzaleăşiăfavorizanteăaleăinfrac iunilor,ănuădoarăceleă contraăavutuluiăobştesc,ăciăşiăceleăcomiseăprinăviolen .ăDateleăstatisticeăutilizateădeă noiăşiăcareăerauă„secretizate”,ăle-amăob inutăprintr-oărela ieăinformal ăavut ădeăc treă colegulă Sorină M.ă R dulescuă cuă oă persoan ă careă lucraă peă atunciă înă cadrulă Inspectoratuluiă Generală deă Mili ie.ă Acesteă dateă le-amă prelucrată subă formaă unoră procente,ăpentruăaăeviden iaătendin eleădeăevolu ieăaleăcelorădou ătipuriădeădelicte,ă înădinamicaălorăpeăaniiă1975−1987.ăEramăfoarteăbucuroşiădeărealizareaănoastr ăşi,ă dup ăceăamăridicatădeălaătipografieăîntregătirajul,ăamăînceputăs ăleădifuz m.ăŞansaă noastr ăaăfostăc ăunaădintreăpersoaneleăc reiaăi-amăoferităacelăcaietăaăfostăprocurorulă MirceaăBenedict,ădeălaăProcuraturaăGeneral ăaăRomâniei,ăunăomăadmirabilăşiăbună prietenă cuă noi,ă careă aă participată laă uneleă dină cercet rileă noastreă peă problematicaă delincven eiăjuvenile.ăR sfoindăacelăcaiet,ăelăne-aăîntrebatăimediatădeăundeăavemăşiă cumăamăob inutăaceleădateăşiăprocente,ăcareăintrauăsubăinciden aălegiiăsecretuluiădeă stat,ăsf tuindu-neăs ăretragemăimediatăacelăcaiet.ăImediatăamăalergatălaăTipografiaă Universit iiăşi,ăsubăunăpretextăinventat,ăamăreuşităs ăob inemămanuscrisulăoriginal,ă inclusivăşpaltulălucr rii,ăpeăcareăulteriorăl-amădistrusă(amăp stratăunăsingurăexemplară spreăaducereăaminte,ăcareăast ziăesteăîng lbenitădeăvreme).ăNoroculănostruăaăfostăc ă auăvenităevenimenteleădinădecembrieă1989,ăcareăne-auăsalvatădeălaăoăeventual ,ădară sigur ă sanc iune,ă noiă putândă s ă valorific mă integrală acestă material,ă subă formaă aă dou ă articoleă dedicateă etiologieiă delicteloră comiseă cuă violen ă şiă contraă avutuluiă obştesc,ăpeăcareăle-amăpublicatăînănouaărevist ,ăintitulat ă„Sociologieăromâneasc ”.ă

(8)

ă ă

noastre,ăînădomeniulădivor ialit ii,ădisfunc iilorăeducativeăaleăfamiliei,ădelincven eiă juvenile,ăviolen eiăîmpotrivaăfemeii,ăsinuciderilor,ăalcoolismuluiăşiăbolilorăpsihice,ă criminalit iiăviolenteăşiăsexuale.ă

Oă alt ă modalitateă deă diseminareă aă cercet riloră întreprinseă deă colectivulă deă sociologiaă devian eiă aă fostă oferit ă deă uneleă simpozioaneă sauă sesiuniă ştiin ificeă organizateăînădiverseălocalit iădină ar ă(Braşov,ăPiteşti,ăSibiu,ăPiatraăNeam ,ăSinaia,ă Buşteni,ă Baiaă Mareă etc.),ă laă careă participauă cercet toriă şiă cadreă didacticeă dină domeniulă sociologieiă şiă psihologiei,ă dară şiă practicieniă dină justi ie,ă procuratur ,ă avocatur .ă Acesteă manifest riă erauă grupateă înă anumiteă sec iuni,ă peă diverseă probleme,ă careă ne-auă dată posibilitateaă s ă evalu mă stadiulă cercet riloră dină zonaă devian ei,ăsec iuniădisimulateăcaăterminologie,ăfiindădedicateăproblematiciiăeduca ieiă tinereiă genera iiă şiă nuă devian eiă tinerilor.ă Comparativă cuă alteă sec iuni,ă careă aveauă titluriă triumfalisteă şiă festivisteă şiă înă careă participan iiă seă gratulauă şiă congratulauă reciproc,ălaăceleălaăcareăeramăprezen iăparticipauăunănum rărelativămicădeăpersoane,ă careăîns ăm carăseăputeauărevendicaăcaăfiindădinăzonaăsociologieiădevian ei.ă

Înă momentulă deă fa ,ă asemeneaă reuniuniă şiă sesiuniă ştiin ificeă abund ă deă persoaneă stranii,ă care,ă brusc,ă auă devenită sociologiă aiă devian ei,ă fieă ă inspirându-seă dinăc r ileănoastre,ăfieăurmândăună„traseism”ăsociologicădinăzonaăpoliticuluiăînăceaă ştiin ific .ăVorbaăaceea:ă„Pu iniăamăfost,ămul iăamăr mas”.ă

Mareă parteă dintreă acesteă persoaneă suntă dejaă trecuteă deă primaă tinere e,ă noiăă n-amăştiutănimicădespreăele,ănuăle-amăcunoscutăpeătimpuri,ăniciănuăle-amărecunoscută peă ele,ă careă îşiă arog ă cuă obr znicieă „paternitatea”ă sauă pionieratulă cercet riloră deă sociologiaă devian ei,ă ignorând,ă cuă bun ă ştiin ă şiă lips ă deă deontologie,ă s -iă aminteasc ăm carăpeăceiăcareăle-auă„inspirat”ăchemareaăspreăaceast ăzon .ăAstaăm ă duceă cuă gândulă laă ceeaă ceă mi-aă spusă profesorulă Henriă H.ă Stahlă care,ă dup ă ceă aă participatălaăs rb torireaăsaăcuăocaziaăîmpliniriiăvârsteiădeă85ădeăaniă(manifestareă organizat ăînăSalaăSenatuluiăaăUniversit iiădinăBucureşti),ăcuăoăparticipareăextremă deă numeroas ă şiă divers ,ă mi-aă spus:ă „Dragulă meu,ă euă în elegă s ă nu-iă cunoscă peă anumi iăsociologiătineriădinăsal ,ădarăm ăîntrebădeăundeăauăap rutăatâ iaăsociologiă b trâniădeăcareăn-amăauzitănimicăniciodat ”.ă

Spreă deosebireă deă aceştiă „confra i”ă aiă noştri,ă amă întâlnită şiă practicieniă dină justi ieăşiăprocuratur ăcareăne-auăm rturisităc ăne-auăcitităcuămareăaten ieăc r ileăşiă studiileă publicate,ă considerându-leă caă fiindă singureleă inteligibileă şiă adaptateă unuiă limbajă coerent,ă eleă dovedindu-seă utileă chiară laă exameneleă sus inuteă înă cadrulă InstitutuluiăSuperiorăalăMagistraturii.ă

Dac ă pân ă înă decembrieă 1989ă sociologiaă devian eiă s-aă aflată înă Româniaăin statu nascendi,ădup ăaceast ădat ăeaăs-aăeliberatădeăperioadaăşiăinfluen eleă„gândiriiă captive”ăsauă„gândiriiătutelate”ă(cumăleănumeşteăG.ăBasiliadeăînălucrareaăamintit ă anterior),ăf r ăîns ăs ăabandonezeăcomplet,ăprinănoiiăveni iă(sauăneaveni i),ăanumiteă paradigmeă totalitareă sauă s ă seă desc tuşezeă ideologică deă anumiteă concepteă apar inândăuneiăperioadeărevolute.ă

(9)

ă

consecventăcuăprincipiileăşiăvalorileăumanismului,ăadev ruluiăşiălibert iiăumane,ăşi-aă continuatăşiăamplificatăcercet rileăşiăpublica iileăpeădiverseăteme,ădintreăcareăuneleă neinvestigateăpân ăatunci.ăEsteăcazulăcercet rilorăpeăzonaădevian eiăşiădelincven eiă juvenile,ăundeăamăpublicatăprimaăcarteădeădup ărevolu ie,ăintitulat ăIntroducere în sociologia delincven ei juvenileă(înă1990,ălaăEdituraăMedical ,ăcare,ăspreăsatisfac iaă noastr ,ă aveaă caă subtitluăAdolescen a – între normalitate şi devian ă).ă Ulterior,ă problematicaă delincven eiă juvenileă aă f cută obiectulă unoră cercet riă aprofundateă înă centreleădeăreeducareăpentruăminori,ăfinalizateăsubăformaăuneiălucr riămonograficeă intitulateăEvolu ii ale delincven ei juvenile în România. Cercetare şi prevenire socialăă (ap rut ă înă anulă 2002).ă Pesteă vreme,ă înă 1994,ă înă urmaă uneiă ampleă investiga iiă laă nivelă na ională privindă percep iaă publiculuiă asupraă fenomenuluiă deă corup ieădinăRomânia,ăcolectivulăaăpublicatălucrareaăCorup ia şi crima organizată în Româniaă (ap rut ă laă Edituraă Continentă aă Uniuniiă Na ionaleă aă Juriştiloră dină România)ăşiăcare,ăînăsfârşit,ăaăfostădistins ,ădoiăaniămaiătârziu,ăcuăpremiulă„Dimitrieă Gusti”ă ală Academieiă Române.ă Eraă primaă carteă careă abordaă frontală problemaă corup ieiăşiăaăsintagmeiă„corup iaăşiăcrimaăorganizat ”,ăfenomenăcareăîncepuseădejaă s ă devin ă „institu ionalizat”,ă caă urmareă aă crizeiă economice,ă politiceă şiă moraleă instaurateăînăsocietateaăromâneasc .ăÎnălucrareăerauădetaliateăprincipaleleăcategoriiă şiă formeă deă manifestareă aleă corup iei,ă cumă ară fiă ceaă economic ,ă administrativ ,ă cultural ăsauăorganiza ional ,ăprecumăşiăabordareaăcorup ieiăcaăform ădeă„devian ”ă individual ă sauă organiza ional ,ă oriă diverseleă „practiciă deă corup ie”ă aleă unoră institu iiă aleă statului.ă Carteaă includeaă şiă oă parteă consistent ă deă cercetareă privindă percep iaăpublic ădespreăfenomenulăcorup iei,ămajoritateaăcovârşitoareăaăopiniiloră publiculuiă considerândă corup iaă caă fiindă oă stareă generalizat ă înă structurileă şiă mecanismeleă întreguluiă sistemă economic,ă socială şiă politică dină România,ă careă erodeaz ăputernicăcredibilitateaăşiăprestigiulămajorit iiăinstitu iilorăpubliceăaleă rii.ă

(10)

ă ă

practic ,ăpeărezultateleăcercet riiărealizateăînăcomunădeăceleădou ăinstituteăamintite,ă publicat ă subă formaă unuiă raport,ă careă îns ă aă fostă criticată într-ună studiuă evaluativă elaboratădeăFreedomăHouse,ăpeămotivulăc ă„nuăofer ăoăimagineăsectorial ăşiăniciăoă analiz ăaărela iilorădeăcauzalitate,ăneputândăconstituiăoăbaz ăpentruăreajustareaăunoră politiciă publice,ă pentruă c ă auă fostă generaleă şiă extremă deă vagi.ă Cauzeleă corup ieiă listateălaăfinalănuăauăfostădescoperiteăînăurmaăuneiăactivit iădeăcercetareă(sic!),ăciăauă fostăenumerateădeăfunc ionariădinăcadrulăministerelor,ăar tândăcaăoăcolec ieăde...ăşiă ocazii”ă(Politicile anticorup ie ale Guvernului României. Raport de evaluare,ăD.C.ă FreedomăHouse,ăInc.,ă2005,ăp.ă20−21).ăPentruăacestămotiv,ăînăparteaăfinal ăaăc r ii,ă SorinăM.ăR dulescuăaăintrodusăunăparagrafăchiarăînăşpaltulălucr rii,ăar tândăc ăă„oă asemeneaă apreciereă are,ă înă opiniaă noastr ,ă ună caracteră neprofesionist,ă întrucâtă studiulălaăcareăseăfaceăreferireăeste,ădeăfapt,ăunulădeăpercep ie,ăadic ăunulăcareăşi-aă propus,ă exclusiv,ă eviden iereaă percep iiloră (opiniiloră şiă atitudinilor)ă popula ieiă cuă privireă laă corup iaă dină Româniaă şiă nuă aă «realit iloră existenteă înă acestă domeniu»ăă (p.ă 210).ă Maiă mult,ă sus inemă c ă „întreă rela iileă deă cauzalitateă şiă «percep iaă cauzelor»ăexist ăoădeosebireăesen ial ăpeăcareăb nuimăc ,ănumaiădatorit ăgrabeiăcuă careă auă întocmită raportulă men ionat,ă consultan iiă respectiviă auă «ignorat-o»,ă aducându-ne,ăastfel,ăoăcritic ănemeritat ”ă(p.ă210).ă

Carteaăaăap rutălaăEdituraă„LuminaăLex”,ăcuăacesteăpreciz riăfinaleădinăparteaă autorilor,ăîns ,ăatunciăcândăauălecturat-o,ăceiădinăconducereaăInstitutuluiăNa ionalădeă Criminologieăauăintrat,ăefectiv,ăînăpanic ,ărugându-neăs ăretragemăprimulătirajăşiăs ă „renun mălaăaceleăpasajeăcritice”ălaăadresaăraportuluiărealizatădeăFreedomăHouse.ă Deşiănuăamătr ităoăasemeneaăsitua ieăniciăchiarăînăperioadaăregimuluiătotalitar,ăcândă amă fostă nevoi iă (caă s ă nuă spună „obliga i”)ă s ă facemă oă serieă deă concesiiă şiă ced riă ştiin ifice,ă aă trebuită s ă d mă cursă acesteiă rug min i,ă retr gândă tirajulă ap rută (peă cheltuialaăInstitutuluiădeăCriminologie)ăşiăs ăredact măoă„nou ăîncheiere”ăf r ăacelă pasajă considerată „periculos”,ă ceeaă ceă s-aă şiă întâmplat,ă înă prezentă fiecareă dintreă autoriăfiindăînăposesiaăaădou ăvarianteădiferiteădeăfinalăalăc r ii.ăAceast ă„precau ie”ă sauă„pruden ”,ăprovocat ănuădinămotiveăştiin ifice,ăciădeă„oportunismăpolitic”ănuăă s-aădovedităaăfiăbenefic ăpentruăviitorulăInstitutuluiăNa ionalădeăCriminologie,ăcare,ă abiaăînfiin atăînăanulă2003ăşiăcuărealiz riăştiin ificeănotabileăînăzonaăcriminologiei,ăaă fostă desfiin ată brutală înă anulă 2007,ă pierzându-seă astfelă ună colectivă deă cercet toriă tineriă şiă capabili,ă precumă şiă oă experien ă ştiin ific ă important ,ă Româniaă fiind,ă poate,ă singuraă ar ă european ă careă nuă beneficiaz ă deă serviciileă uneiă asemeneaă institu iiădeăcercetareăînădomeniulăcriminologiei.ă

(11)

ă

restaurativ ălaăBucureştiăşiăCraiova,ăcareăauărealizatăoăserieădeămedieriăşiănegocieriă deăconflicteăpenaleăîntreăautoriăşiăvictime.ăPentruăaăseăputeaăadoptaăşiăînăRomâniaăoă ini iativ ăsauăproiectălegislativăînăacestădomeniu,ăcolectivulădeăsociologiaădevian eiă şiă aă problemeloră socialeă aă fostă solicitată (prină Centrulă deă Resurseă Juridice)ă s ă realizezeă ună studiuă evaluativ,ă teoretică şiă aplicativ,ă privindă stadiulă şiă rezultateleă experiment riiăpracticilorădeăjusti ieărestaurativ ăînăceleădou ăcentreăamintite,ăceeaă ceă s-aă şiă realizată peă parcursulă anului,ă studiuă laă careă auă participat,ă al turiă deă „fondatorii”ă grupuluiă şiă celeă dou ă tinereă cercet toareă cooptateă înă acestă colectiv.ă Studiulăevaluativăaăfostăpublicatăînăanulă2004ăşiăaăgeneratăaprecieriăfavorabileăfa ă deăjusti iaărestaurativ ,ădespreăcareăputemăspune,ăf r ăs ăgreşim,ăc ăpeăatunciăchiară foarteă pu iniă magistra i,ă procuroriă sauă avoca iă auă avută cunoştin ,ă caă s ă nuă maiă vorbimădeăpubliculălarg.ăUlterior,ăne-amăcontinuatăpreocup rileăînăacestădomeniu,ă rezultatulă fiindă publicareaă uneiă c r i,ă ap ruteă înă anulă 2006ă şiă intitulat ăJusti ia restaurativă. Tendin e şi perspective în lumea contemporană,ă autori:ă Sorină M.ă R dulescu,ă Dană Banciuă şiă Cristinaă Dâmboeanu.ă Aă lipsită Ecaterinaă Balica,ă oă cercet toareăcare,ăînăacelămoment,ănuămaiăfunc ionaălaăInstitutulădeăSociologie,ăîns ă care,ă dup ă revenireaă înă colectivulă nostruă aă reluată cercet rileă înă acestă domeniu,ă publicând,ăînăcolaborareăcuăoăcercet toareădeălaăoăuniversitateădinăGermania,ăchiarăînă acestă an,ăoă carteă dedicat ă problematiciiămedieriiă şiănegocieriiă conflicteloră înă materieă penal .ă Regretulă nostruă ştiin ifică esteă c ,ă deşiă înă acesteă lucr riă avans mă oă serieă deă propuneriăşiăsolu ii,ăexistenteăînălegisla iaămajorit iiă rilorăeuropene,ăeleănuăauăfostă luateăînăconsiderareădeăc treăfactoriiădecizionali,ăjusti iaărestaurativ ădeălaănoiăfiindă astfelă„golit ”ădeăcon inutulăs uărealăprinălegeaădeăînfiin areăaăprofesieiădeămediator,ă careălimiteaz ăsensibilăariaădeăaplicareăaămedieriiăconflictelorăînămaterieăpenal .ă

Nuăpotăîncheiaăaceast ămic ă„retrospectiv ”ăpublicistic ăf r ăaămen ionaăînc ă dou ălucr ri,ăcuăcaracterămonografic,ăelaborateădeăcolectivulănostru.ăUnaădintreăele,ă intitulat ăTendin e actuale ale crimei şi criminalită ii din Româniaă (ap rut ă înă 2002),ă dincoloă deă aspecteleă teoreticeă şiă conceptualeă aleă fenomenuluiă deă criminalitate,ă includeă 5ă capitoleă dedicateă etiologieiă delicteloră deă omor,ă viol,ă tâlh rie,ăcorup ieăşiădelincven ăjuvenil ,ăincluzândădateleăşiăinforma iileărezultateă înăurmaăunorăcercet riăconcreteădeăteren.ăCeaădeăaădoua,ăap rut ătotăînăanulă2002,ă intitulat ăEvolu ii ale delincven ei juvenile în România. Cercetare şi prevenire socială,ă seă constituieă caă ună „îndrumar”ă teoretic,ă metodologică şiă aplicativă ală problematiciiăcriminalit iiăjuvenileăînădiverseă ri,ăcomparativăcuăceaăexistent ăînă România,ăincluzândăoăserieădeăpropuneriădeăoptimizareăaăjusti ieiăpenale.ă

(12)

ă ă

„esteăprimaălucrareăpublicat ,ădup ă1989,ăînăRomânia,ăcareăabordeaz ăproblematicaă ordiniiă socialeă şiă normative,ă aă devian eiă şiă anomieiă socialeă înă explicareaă genezeiă criminalit ii,ădinăperspectivaăprincipalelorăteoriiăşiăparadigmeăetiologiceăclasiceăşiă moderne”ă(p.ă8).ăCarteaăaăcunoscutăşiăoăaădouaăedi ie,ăcompletat ăşiăîmbun t it ă sensibilădeăc treăautor,ăap rut ăînăanulă2006,ăsubătitlulăÎntre Homo Oeconomicus şi Homo Sociologicus. O istorie a sociologiei moderne din perspectiva ra ionalită ii şi ra ionalită ii ac iunii umane.ăTotăelăaăpublicat,ăcaăunicăautorăsauăînăcolaborare,ă maiă multeă lucr riă înă domeniiă maiă pu ină abordateă deă c treă sociologiiă noştri,ă întreă careă amintescă doară câteva:ăSociologia violen ei (intra)familiale, Sociologia şi istoria comportamentului sexual deviant, Sociologia devian ei şi a problemelor sociale, Sociologia transsexualismului, Sociologia vârstelor, Sociologia consumului şi abuzului de droguri, Violen a domestică şi maltratarea copiluluiăetc.ăÎnăceeaăceăm ă priveşte,ămi-amăcontinuatăpreocup rileăînăzonaăsociologieiăjuridiceăsauăaădreptului,ă editândă oă serieă deă lucr riă dedicateă controluluiă socială şiă sanc iuniloră sociale,ă disfunc iiloră şiă distorsiuniloră dreptuluiă şiă legisla iei,ă crimeiă şiă criminalit iiă dină perspectiv ăjuridico-penal ă(controlul social şi sac iuni sociale, sociologie juridică, crimă şi criminalitate etc.).ă

Dac ă ară fiă s ă facemă ună bilan ă ală acestoră publica ii,ă elaborateă deă laă debutulă colectivuluiănostruăşiăpân ăînăprezent,ăSorinăM.ăR dulescuăaăeditată(singurăsauăînă colaborare)ă37ădeăc r iădeăspecialitateă–ăfiindădinăacestăpunctădeăvedere,ăpoate,ăcelă maiă productivă sociologă dină genera iaă sa,ă motivă pentruă care,ă înainteă deă 1989,ă eraă adeseoriăcriticatădeăfostaăconducereăaăCentruluiăc ăscrieăpreaămultăşiăarătrebuiăs ăseă maiă opreasc ,ă s ă laseă şiă peă al iiă s ă scrieă şiă s ă participeă maiă activă laă treburileă institu ieiă (sic!).ă Înă ceeaă ceă m ă priveşte,ă amă elaborată 20ă deă c r iă deă autoră sauă coautor,ădintreăacesteaăpesteăjum tateăscriseăîmpreun ăcuăcolegulămeu.ăDincoloădeă acestăaspectăcantitativ,ăcredemăc ămultămaiăimportantăaăfostăimpactulăacestorălucr riă înă comunitateaă sociologiloră şiă înă ceaă aă specialiştiloră dină domeniulă dreptuluiă şiă justi iei,ămaiăalesăc ăuneleădintreăeleăauăap rutăînăprestigioasaăeditur ăLuminaăLex,ă destinat ăexclusivălucr rilorădeănatur ăjuridic ,ăfiind,ăastfel,ăcunoscuteănuănumaiăînă comunitateaăsociologilor,ăciăşiăînăceaăaăjuriştilor.ă

3.ăSOCIOLOGIAăDEVIANŢEIăÎNăINSTITUŢIILEăDINăÎNV Ţ MÂNTULăSUPERIORă

Pân ălaăevenimenteleădinădecembrieă1989ănuăseăpoateăvorbiădeăexisten aăunoră cursuriăsauăseminariiădeăsociologiaădevian eiăînăinstitu iileădeăînv mântăsuperioră deălaănoi,ăastfelăîncâtănuăamăpututădesf şuraăşiăactivitateădidactic ăînăacestădomeniu,ă maiăalesăc ăpu ineleăprogrameăpeătemeădeăsociologieăerauăstrictăcontrolateăsauăchiară cenzurate,ăpentruăcaătineriiăstuden iăs ănuăpoat ăaveaăcontactăcuătemeăsociologiceă considerateă„incomode”ăpentruăideologiaătotalitar .ă

(13)

ă

conducereaă Sec ieiă deă Sociologie,ă câtă maiă alesă deă „oportunitate”ă (caă s ă nuă spună „oportunism”)ă momentan ,ă pentruă caă noiă s ă putemă „tempera”,ă prină noutateaă subiecteloră tratate,ă entuziasmulă şiă dorin aă deă schimbareă aă unoră cadreă didacticeă compromiseă prină dogmatismulă aă totă ceeaă ceă propov duiau.ă Amă în elesă acestă lucruă ulterior,ămaiăalesăatunciăcândăamăconstatatăc ăacesteăcursuriădeăsociologiaădevian eiăşiă sociologieăjuridic ăerauăincluseăînănormeleădeăpredareăaleăaltorăcolegiăsauăînăposturileă ceăurmauăaăfiăocupate,ă„discret”,ăprinăconcurs,ădeăc treărespectiviiăcolegi.ă

Nuăavemăcunoştin ădac ăşiălaăalteăfacult iădeăsociologieădină ar ăauăexistat,ă înă 1990,ă asemeneaă cursuri,ă certă esteă c ă amă fostă întreă ceiă careă amă ini iată şiă apoiă dezvoltatăpredareaăcursurilorădeăsociologiaădevian eiăşiădeăsociologieăjuridic .ăEleă s-auăbucurat,ăulterior,ădeăoăaudien ăcrescând ăînărândulăstuden ilor.ă

Activit ileă noasteă didacticeă laă viitoareaă Facultateă deă sociologieă şiă asisten ă social ăauăavut,ădincoloădeăaspectulăteoreticăşiămetodologic,ăoăputernic ăamprent ă practic-aplicativ ,ă întrucâtă amă inclus,ă înă cercet rileă noastreă deă laă Institutulă deă Sociologie,ăoăserieădeăstuden i,ăînăcalitateădeăoperatoriădeăterenăsauăevaluatori,ăaşaă cumă aă fostă cazulă investiga ieiă laă nivelă na ională peă temaă percep ieiă publiceă aă fenomenuluiădeăcorup ieădinăRomânia,ăderulat ăînăanulă1993,ăpeăbazaăunuiăcontractă încheiatăcuăPreşedin iaăRomâniei.ăDeăasemenea,ănumeroşiăstuden iăşiămasteranziăauă beneficiatădeăsprijinulănostruăştiin ific,ăprinăcoordonareaălucr rilorălorădeădiplom ă sauă dizerta ie,ă iar,ă ulterior,ă prină preg tireaă doctoral ,ă atâtă înă cadrulă Academieiă Române,ăcâtăşiăînăcelăalăUniversit iiădinăBucureşti.ă

Înăacelaşiăcontext,ăamăfost,ăcredem,ăprintreăprimiiăcareăauăintrodusăcursurileă deăsociologiaădevian eiăşiăjuridic ălaăuneleăuniversit iăparticulare,ăcumăaăfostăcazulă Universit iiă Hyperion,ă unde,ă înc ă dină 1991−1992,ă eramă titulariiă unoră disciplineă denumiteă Anomie,ă devian ă şiă patologieă social ă (cursulă fiindă inută deă Sorină M.ă R dulescu)ăşiăControlăsocialăşiăsanc iuniăsocialeă(cursă inutădeămine).ă

Înămomentulădeăfa ,ăsociologiaădevian ei,ăaăcrimeiăsauădelincven eiăaădevenită oă disciplin ă careă exist ă înă maiă toateă planurileă şiă programeleă deă înv mântă dină înv mântulăsuperior,ăînăuneleăfacult iăfiin ândăchiarămoduleăsauăspecializ riăpeă aceast ă zon ă şiă chiară masterate,ă ceeaă ceă esteă ună lucruă bun.ă Înă acelaşiă timp,ă niă seă pareă„surprinz tor”ăfaptulăc ămulteădintreăacesteăprogrameădeălicen ăsauămasterată seam n ă izbitoră cuă celeă avansateă ini ială deă noiă şiă c ă exist ă oă serieă deă „manuale”ă universitareăsauă„noteădeăcurs”ăalc tuiteădup ălucr rileănoastre,ăf r ăs ăfimăaminti iă sauăcita i.ăEsteăoăpractic ăneacademic ,ăcareăs-aămultiplicatăîntr-oăserieădeăinstitu iiă deă înv mântă superior,ă înă careă probitateaă şiă deontologiaă moral ă şiă ştiin ific ă auă camăfostădateăuit rii.ă

4.ăIMPOSTURAăŞIăPLAGIATULăÎNăSOCIOLOGIAăDEVIANŢEIă

(14)

ă ă

necunoscu i”ăînăacestădomeniuăs ăpubliceălucr riăcopiateăsauăplagiateăgrosolan.ăMaiă mult,ăînăultimiiăaniăplagiateleăauădevenităoăveritabil ă„maladie”ăaălumiiăştiin ificeăşiă universitare,ă înă bazaă c roraă numeroşiă impostoriă şiă diletan iă înă taineleă sociologieiă devian eiăauădobândităunăprestigiuănemeritatăşiătitluriăştiin ificeăşiăuniversitareăprină fraud ăşiăînşel ciune.ăAuăap rutăoăserieădeăimpostoriăşiădiletan iăcareănuăauălecturat,ă înainteădeă1989,ăniciăm carăunătratatădeăspecialitateăsauăoălucrareăaăunorăreputa iă sociologiă aiă devian eiă dină str in tateă (E.ă Durkheim,ă R.K.ă Merton,ă E.ă Sutherland,ăă D.ăCressey,ăH.ăBecker,ăE.ăGoffmanăetc.)ăsauădinăceleăscriseădeănoi,ădovedindu-seăaă fiăacumăextremădeăprolificiăînăaăplagiaăşiăpublica,ăsubăsemn tur ăproprie,ărezultateleă munciiăaltora.ă

Amă reuşită s ă identific m,ă dup ă oă c utareă laborioas ă (inclusivă peă Internet),ă într-oăserieădeăbiblioteci,ăatâtădină ar ,ăcâtăşiădinăstr in tate,ănumeroaseălucr riădeă sociologiaă devian eiă careă reprezint ă „f c turiă meşteşugite”ă aleă unoră indiviziă cuă tupeu,ă aceştiaă copiindu-neă pură şiă simpluă c r ileă publicateă de-aă lungulă aniloră subă semn tur ă proprie,ă f r ă acordulă autoriloră lucr riloră originale.ă Multă maiă gravă esteă faptulăc ,ămult ălume,ădinăvia aăuniversitar ăşiăştiin ific ,ăutilizeaz ăşiăciteaz ăc r ileă acelorăplagiatori,ăconsiderându-iăcaăfiindăautoriiărealiăaiărespectivelorătexte.ăDeşiăne-amă confruntată cuă multeă asemeneaă situa ii,ă manifestându-neă deschisă şiă publică împotrivaă unorăasemeneaăpracticiăneacademiceăşiăimoraleăintelectuală(chiarăSorinăM.ăR dulescuăaă publicat,ăînăanulă2001,ăunăvirulentăarticolăînă„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăintitulată „Plagiatulă caă voca ieă şiă practic ă universitar ”),ă impostoriiă şiă plagiatoriiă nuă seă descurajeaz ,ăcontinuândăs ăpubliceăprină„copy-paste”ăcalupuri,ăcapitoleăsauăp r iăîntregiă dinălucr rileănoastre.ăPlagiatulătindeăs ădevin ăoăadev rat ăplag ăaălumiiăacademiceăşiă universitare,ăm surileădeăcontrol,ăcontracarareăşiăstopareăaălorădovedindu-seăineficiente,ă maiăalesăc ăuniiădintreăeiăseăbucur ădeăsprijinul,ă„tacit”,ădarăputernic,ăalăaltorăcolegiăcareă credemă c ă laă rândulă loră nuă auă preaă investită multă timpă şiă eforturiă pentruă aă seă documenta.ăÎnăplus,ătehnicileădeăplagiereăs-aărafinatăşiăperfec ionatăcontinuu,ăastfelă încâtăcuăgreuăpo iăidentificaătextulăoriginalăcuăcelăplagiat,ăastfelăîncâtăputemăspuneă c :ă„Plagiatorulăplagiatoruluiămeuănuăîmiăesteăplagiator”.ă

Amă puteaă exemplificaă prină numeroaseă asemeneaă lucr riă şiă c r iă „inspirate”ă voalatăsauăgrosolanădinăc r ileăpublicateădeănoi,ăcuămult ătrud ăşiăefort,ăîns ăsuntemă conştien iădeădificult ileăîntâmpinate,ămaiăalesădinăparteaăimpostorilor,ăcare,ăprină diverseă tehniciă deă ra ionalizareă şiă neutralizareă aă ac iuniloră lor,ă voră invoca,ă înă ap rareaă lor,ă motiveă creştine,ă colegiale,ă sauă inexisten aă inten iiloră deă plagiată etc.,ă pentruăaănuăamintiădeătimpulăirosităşiădeă„h r uielile”ăjuridiceălaăcareăeştiăsupusăînă cazulăînăcareăteăconfrun iăînăinstan eăcuăceiăcareăs-auăpretatălaăunăasemeneaăgest.ă

(15)

ă

5.ăÎNăLOCăDEăÎNCHEIEREă

Dup ăpesteă40ădeăaniădeăactivitateăpeăt râmulăsociologiei,ădintreăcareăceaămaiă mareă parteă dedicat ă cercet riiă fenomenuluiă deă devian ă şiă problemeloră sociale,ă suntemălaăsfârşitulăcariereiănoastreăcaăcercet toriăşiădasc liăîntr-unădomeniuăcareăne-aă oferită satisfac ii,ă dară şiă neîmpliniri.ă Înă momentulă deă fa ,ă neă continu mă înc ă activitateaălaăInstitutulădeăSociologie,ădarălucrândăînăcolectiveădiferite,ăînăcareăamă reuşită s ă atragemă şiă cadreă tinere,ă atestateă prină doctorateă sus inuteă peă temaă criminalit iiăviolenteă(EcaterinaăBalica)ăsauăaăetiologieiăşiăpreveniriiăfenomenuluiă deărecidiv ă(CristinaăDâmboeanu).ăSemnificativăesteăfaptulăc ăacesteăpersoaneăsuntă interesateă şiă chiară pasionateă deă identificareaă unoră direc iiă noiă deă investigareă aă devian eiă şiă criminalit ii,ă cumă ară fiă criminalitateaă şiă violen a,ă mediereaă dintreă agresorăşiăvictim ,ăjusti iaărestaurativ ,ăsistemulădeăproba iuneăsauăjusti iaăpenitenciar .ă

Mareleă regretă ală colectivuluiă deă „seniori”ă dină sociologieă r mâneă faptulă c ă 1989ăaăvenităpreaătârziuăşiăc ănuăamăpututăs ăneăracord măşiăs ăneăcompar m,ălaă timpulărespectiv,ăcuărezultateleăcercet rilorădinăalteă riăeuropeneăsauănord-americane,ă undeăexist ăvechiăşiăvaloroaseătradi ii,ămaiăalesăînăzonaăsociologieiădevian eiăşiăaă problemelorăsociale.ăContactulădirectăcuăsociologiaădevian eiădinăalteă riăs-aăprodusă abiaă înă 1991,ă cândă împreun ă amă participată laă dou ă simpozioaneă ştiin ifice,ă organizateălaăLeedsă(înă1991)ăşiăAtenaă(1991),ăprimulăpeătemaădelincven eiăjuvenileă înă Europa,ă celă de-ală doileaă dedicată sociologieiă juridiceă şiă reformeiă înă justi ie.ă Ulterior,ă amă fostă aleşiă înă Comitetulă pentruă Sociologiaă Devian eiă şiă Sociologiaă dreptuluiă deă peă lâng ă Asocia iaă Interna ional ă deă Sociologieă (întreă 1990−1994),ă fiecareădintreănoiămaiăactivândăcaăexper iăsauăconsultan iă(peătermenăscurt)ăaiăunoră organismeăinterna ionale.ă

Referências

Documentos relacionados

The probability of attending school four our group of interest in this region increased by 6.5 percentage points after the expansion of the Bolsa Família program in 2007 and

Por exemplo ter como clientes empresas maiores com projetos mais freqüentes, mesmo sem contrato de trabalho ou com contratos flexíveis, é mais seguro do que trabalhar para

Hunting and conservation of forest pigeons in São Tomé 177 is particularly important for the effective protection of the bronze naped pigeon since that, at this point, non

Os três tipos, Tipo A, fracturas de uma coluna ou parede, Tipo B, fracturas envolvendo ambas as colunas, mas deixando parte da superfície articular ligada ao esqueleto

Como metáforas do tempo e do espaço em que se vive, as imagens literárias da felicidade procuram, através do processo textual e narrativo a construção e a busca de

Os resultados obtidos na amostra considerada pela presente investigação permitem inferir a tendência que a mudança das 6 organizações designadas de serviço

Os resultados apontaram a ocorrência de quatro movimentos formadores de grande importância para a construção de saberes profissionais: observações do espaço escolar (fatores

The overall main objective of this thesis was to understand how nutrient addition and drought affect ecosystem structure and functioning of a semi-natural