„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXI,ănr.ă3–4,ăp.ă323–332,ăBucureşti,ă2010
ă
CRISTINAăLEOVARIDIS∗ăABSTRACTăă
THEăSITUATIONăOFăTHEăFEMALEăWORKFORCEă
INăTHEăFIELDăOFăSCIENTIFICăRESEARCHăINăEUROPEANăCOUNTRIESă
Thisă studyă aimsă ată identifyingă ifă andă toă whată extentă weă cană speakă ofă theă existenceă ofă genderă imbalancesă ină theă fieldă ofă scientifică researchă ină theă Europeană Unionăasăaăwhole,ăbutăalsoăcomparativelyăbetweenădifferentăcountries,ăincludingătheă situationă ină Romania.ă Afteră aă shortă overviewă ofă theă contextă ină whichă thisă preoccupationăappearedăinăEuropeanăgenderăstudiesăandăofătheăpossibleăcausesăwhichă canădetermineăthisăimbalance,ătheăpaperăcontinuesăwithăaăpresentationăofătheăgenerală situationăofătheăfemale/maleăworkforceăinătheămemberăstates,ăfollowedăbyăaăanalysisăofă theă educatională levelsă ofă womenă comparedă withă men,ă withă respectă toă stagesă ofă education.ăTheăstudyăalsoăanalyzesătheădataăonătheăparticipationăofăwomenăinătheăfieldă ofă scientifică researchă fromă theăpointă ofă viewă ofă shareă ofă theătotal,ă brokenă downă byă sectorsăofăactivityăandăscientificăfields.ăAărelatedăfocusăisătheăparticipationăofăwomenă inătheăfieldăofăhigherăeducation,ăaccordingătoăhierarchicalălevels,ăfromătheăperspectiveă ofă accessă toă researchă financing,ă ofă expensesă peră researchers,ă etc.,ă focusingă onă theă genderă imbalancesă pointedă oută earlieră andă onă theă specificityă ofă formeră communistă countries.ăă
ă
Keywords:ăresearcher,ăwomen,ăgenderăimbalance,ăworkforce,ăhigherăeducation.ăă
INTRODUCEREă
Femeileă întâmpin ă oă serieă deă dificult iă atunciă cândă încearc ă s ă realizezeă oă carier ă deă succesă înă cercetare,ă factoriiă fiindă lega i,ă înă general,ă deă via aă privat ă (maternitate,ă via aă deă familie,ă mobilitateă maiă redus ă etc.).ă Ceaă maiă mareă parteă aă dificult ilorăintervinăîns ănuăatâtădatorit ăprejudec ilorăîntâlniteăînăfazaădeăselec ieă pentruăob inereaăunuiăpost,ăciăsuntămaiăprofunde,ăderivândădinăproblemeăculturaleăşiă presiuniăsociale,ăcareăaloc ăcelorădou ăgenuriădiferiteăroluri.ăStudiileăarat ăîns ăc ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
rezultateleăob inuteădeăfeteăsuntăcuăatâtămaiăbune,ăcuăcâtămediulăsocioculturalăesteă maiă favorabilă egalit iiă dintreă femeiă şiă b rba i;ă esteă vorbaă deă studiiă careă indic ă influen aăcontextului,ădemonstrândăc ăstimaădeăsineăşiăinteriorizareaăstereotipurilorădeă genăjoac ăunărolăimportantăînărealizareaăperforman elorădeăc treăceleădou ăgenuri1.ă
Cuă10ăaniăînăurm ăs-aăatrasăaten iaăpentruăprimaădat ăasupraăsubreprezent riiă femeilorăînădomeniulăştiin eiăşiăcercet rii,ăînăurmaăprimeiăevalu riăaăacesteiăsitua iiă peăbazaădatelorăcolectateădeălaăstateleămembre,ărealizat ăînă1999ădeăGrupulădeălaă Helsinki.ăDateleăindicauăfaptulăc ,ădac ăexist ăfemeiăînălumeaă ştiin ific ,ăeleăsuntă totuşiă departeă deă aă aveaă aceeaşiă vizibilitateă precumă colegiiă loră b rba i.ă Dateleă eviden iaz ă existen aă aă treiă principaleă obstacoleă înă caleaă femeiloră cercet toare2:ă
primulăaăfostănumită„conductaăneetanş ”ă–ăchiarădac ălaăînceput,ăfemeileăsunt,ăînă mareăm sur ,ăprezenteăînăconductaăcercet rii,ămulteădintreăeleădisparăde-aălungulă drumului;ăatunciăcândăr mân,ăeleătrebuieăs ăfac ăadeseaăfa ă„plafonuluiădeăsticl ”,ă careăesteăpeăcâtădeărealăpeăatâtădeăinvizibilăşiăprinăcareăalegereaălocurilorădeămunc ă revineăb rba ilor.ăÎnăacelaşiătimp,ăfemeileătrebuieăs ăînfrunteăunăaltătipădeăobstacol:ă „podeauaă alunecoas ”,ă careă leă restrângeă laă aă executaă sarciniă relativă necreative,ă oprindu-leădeălaăaărealizaăoăcarier ăştiin ific ăautentic .ăăă
Înăurmaăacesteiăanalizeăaădatelor,ăUniuneaăaălansatăPlanulădeăac iuneă„Femeileă şiăştiin a”,ăprinăcareăs-auăpropusăoăserieădeăm suriădeădiminuareăaăsubreprezent riiă femeiloră înă domeniulă ştiin ifică (dintreă careă uneleă auă şiă fostă implementate,ă prină proiecteăfinan ateădeăUniune),ăreuniteăsubănumeleădeă„cercetareăde către,ăpentruăşiă
despreă femei”3:ă sus inereaă femeiloră înă aă ini iaă şiă gestionaă programeă deă cercetareă
sau,ă celă pu in,ă deă aă luaă parteă laă ele,ă re eleă pentruă schimburiă deă experien ă întreă femeile-cercet toare,ă promovareaă uneiă agendeă deă temeă deă interesă pentruă nevoileă femeilor,ăinstruireăspecific ăînăplanificareaăcarierei,ăstudiiădeăimpactăcareăs ăaib ăînă vedereă componentaă deă genă etc.ă Totuşi,ă situa iaă femeiloră cercet toareă r mâneă fragil ,ăiarăprezen aălorăînăpozi iiădeăresponsabilitateăpreaărar ă(înămedie,ădoară15%ă dintreăprofesoriiăuniversitariăpeăansamblulăUEăînă2003).ă
SITUA IAăGENERAL ăAăFOR EIăDEăMUNC ăFEMININE,ăÎNăUNIUNEAăEUROPEAN ă
Înă cadrulă strategieiă deă laă Lisabona,ă stateleă membreă s-auă angajată s ăă încurajezeăparticipareaăfemeilorăpeăpia aămunciiăşiăs ăob in ăoăreducereăsubstan ial ă aădecalajuluiăîntreăocupareaăfor eiădeămunc ăpentruăfemeiăşiăpentruăb rba i,ăpân ăînă 2010.ă Îndeplinireaă acestoră obiectiveă depinde,ă înă esen ,ă deă posibilitateaă caă atâtă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
1ăMichaelă Claessens,ăKnowledge and Power,ă înă Europeană Commission,ă „Researchă EU”,ă Aprilieă2009,ăp.ă2.ă
2ă„TheăMarchătowardsăEquality”,ăînăEuropeanăCommission,ăibidem,aprilieă2009,ăp.ă4.ă
femeile,ăcâtăşiăb rba iiăs ăg seasc ăunăechilibruăîntreăcarieraălorăprofesional ăşiăvia aă deăfamilie.ăFurnizareaădeăfacilit iăadecvate,ăaccesibileăşiădeăcalitateădeăîngrijireăaă copiiloră şiă aă altoră persoaneă dependenteă esteă ună factoră important,ă careă d ă posibilitateaă femeiloră s ă aib ă accesă laă locuriă deă munc 4.ă Deoareceă îngrijireaă
membrilorădeăfamilieădependen iăeste,ăînămodăesen ial,ăasumat ădeăc treăfemei,ăiară recurgereaălaăconcediulăparentalăr mâneăoăcaracteristic ădominantăfeminin ,ăacestă aspect,ă al turiă deă lipsaă deă facilit iă pentruă îngrijireaă copiiloră şiă aă vârstnicilor,ă seă reflect ă înă faptulă c ă femeileă suntă adeseaă nevoiteă s ă p r seasc ă pia aă muncii:ă procentulădeăocupareăaăfor eiădeămunc ăînăcazulăfemeilorăcuăcopiiăînăîntre inereăesteă deănumaiă62,4%,ăînăcompara ieăcuă91,4%ăînăcazulăb rba ilorăcuăcopiiăînăîntre inere5.ă
Înăacestăcontext,ăexisten aămodalit ilorăflexibileădeămunc ă(part-time,ămunc ăacas ă etc.)ăesteăconsiderat ăaăfiăunămijlocăimportantădeăconciliereăaăvie iiăprivateăcuăceaă profesional .ă Începândă cuă anulă 2000,ă rataă ocup riiă for eiă deă munc ă aă UEă pentruă femeiăaăcrescutăînămodăsemnificativ;ăcaărezultat,ădecalajulădintreăb rba iăşiăfemei,ăînă ceeaăceăpriveşteărataăocup riiăfor eiădeămunc ăs-aăredus.ăă
Pondereaăb rba ilorădeăvârst ăactiv ă(15–64ăani)ăangaja iăoădep şeşteăpeăceaăaă femeiloră–ă înă 2006,ă peă ansamblulă UE,ă 72%ă dintreă b rba iiă deă vârst ă activ ă erauă angaja i,ăfa ădeă57%ădintreăfemeileădinăaceeaşiăgrup ădeăvârst ă(înăcreştereăuşoar ă fa ădeăanulă2000,ăînăcareărataăangaj riiăeraădeă71%ăpentruăb rba iăşiă53%ăpentruă femei).ă Pentruă femei,ă propor iaă variaz ă mult,ă deă laă pesteă 73%ă înă Danemarcaă şiă aproapeă71%ăînăSuedia,ălaă46%ăînăItaliaăşiălaădoară35%ăînăMaltaă(înăRomâniaărataă deăangajareăaăfemeilorădeă15–64ăaniăeraădeă53%,ăfa ădeă64,6%ăpentruăb rba i)6.ăÎnă
toateăstateleămembre,ărataădeăangajareăaăb rba ilorăoădep şeşteăpeăceaăaăfemeilor,ă totuşiă decalajulă nuă esteă uniform,ă putândă fiă identificateă grupuriă deă ri:ă diferen eă mici,ăsubă10ăpuncteăprocentuale,ăînă rileăscandinaveăşiă rileăbaltice,ăBulgariaăşiă Fran a;ăşiăfoarteămariă(pesteă20ăpuncteăprocentuale)ăînă rileămediteraneeneăGrecia,ă Spania,ăItaliaăşiăînăspecialăMalta.ăă
Astfel,ă înă 2006,ă 44%ă dină for aă total ă deă munc ă aă UEă eraă reprezentat ă deă femei,ă restulă deă 56%ă constituind-oă b rba iiă (cuă varia iiă deă laă aproapeă 50%ă înă EstoniaăşiăLituania,ălaăsubă40%ăînăGrecia,ăItaliaăşiăMalta,ăultimaăcuă31%)7.ăă
Spreă deosebireă deă b rba i,ă femeileă dină UEă tindă s ă seă concentrezeă înă câtevaă sectoareă deă activitate,ă concentrareă careă pareă s ă creasc ,ă înă locă deă scad ,ă înă timp,ă toateă acesteă şaseă sectoareă implicândă oferireaă deă servicii,ă şiă anumeă (înă ordineă descresc toareăaăponderiiăfemeilorăangajate),ăs n tateăşiăasisten ăsocial ,ăvânzareă cuăam nuntul,ăeduca ie,ăadministra ieăpublic ,ăactivit iădeăafaceri,ăhoteluriăşiărestaurante.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
4ăEurostat,ăEmployment Gender Gap in the EU is Narrowing. Labour Market Trends 2000–
2007,ăînă„StatisticsăinăFocus”,ă2008,ănr.ă99,ăp.ă1.ă
5ăComisiaăăEuropean ,ăConcilierea vieţii profesionale şi a vieţii private,ăînăOcuparea forţei de muncă,
afaceri sociale şi şanse egale,ădisponibilăpeăsite-ulăhttp://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=682&langId=ro
accesatălaădataădeă25.08.2009.ă
6ă Eurostat,ă Europeană Commission,ăThe Life of Women and Men in Europe. A Statistical
Înăplus,ăpeăansamblulăUE,ăşomajulăpareăs ăafectezeămaiămultăfemeileădecâtă b rba ii,ăînăacelaşiăană2006,ărataăşomajuluiăînărândulăfemeilorădeăvârst ăactiv ăfiindă deă8,9%,ăfa ădeă7,6%ăînărândulăb rba iloră(înăsc dereăuşoar ăfa ădeăanulă2000,ăînă careăeraădeă9,8%ărespectivă7,8%8).ăExist ăîns ăşiăuneleă ri,ăprintreăcareăfosteleă riă
comuniste,ăînăcareăpondereaăesteăinvers ,ădatorându-seăînăprincipalărestructur riloră careăauăafectatăindustriaăgreaădup ăaniiă1990,ăindustrieăînăcareălucrauăpreponderentă b rba iă şiă careă ulterioră nuă auă putută fiă absorbi iă înă totalitateă deă alteă sectoareă (deă exemplu,ăînăRomâniaărataăşomajuluiăesteădeă6,1%ăpentruăfemei,ăfa ădeă8,2%ălaăb rba i).ă Rataădeăactivitate/inactivitateă(care,ăspreădeosebireădeărataădeăangajare,ăiaăînă calculă nuă numaiă persoaneleă angajate,ă ciă şiă celeă autoangajateă şiă patronii)ă esteă ună altă indicator,ăcareăm soar ănivelulădeăocupareăalăpopula iei.ăRataădeăinactivitateăaăfemeiloră întreă25ăşiă64ădeăaniăeraădeă23,6%ăînăEU-27ăînă2006,ăfa ădeădoară8,1%ăpentruăb rba i9.ă
Aceast ă grup ă deă vârst ă esteă principalaă perioad ă înă careă oameniiă lucreaz ,ă dar,ă deă asemenea,ăîşiăîntemeiaz ăfamiliiăşiăcrescăcopii.ăPrincipalulămotivăpentruăcareăfemeileă dină aceast ă grup ă deă vârst ă nuă lucreaz ă îlă reprezint ă responsabilit ileă familialeă (10,2%,ăpeăansamblulăUE).ăExist ămariăvaria iiăîntreăstateleămembre,ăastfelăceaămaiă ridicat ă rat ă deă inactivitateă pentruă femeileă deă aceast ă vârst ă oă reg simă înă Maltaă (58,9%,ă dină careă 45,9%ă datorit ă responsabilit iloră familiale),ă Italiaă (35,7%)ă şiă Greciaă(30,ă9%),ăînătimpăceă riăprecumăDanemarcaăşiăFinlandaă(14,6%),ăEstoniaă (14,3%),ăSuediaă(13,7%)ăşiăSloveniaă(13%)ăauăceleămaiăsc zuteăvaloriă(Româniaă–ă 27,4%,ădinăcareă11,7%ădinăcauzaăresponsabilit ilorăfamiliale).ă
ă
ă
NIVELULăDEăEDUCA IEăALăFOR EIăDEăMUNC ăFEMININEăÎNă RILEăEUROPENEă
ă
Seăconstat ăc ,ăatâtăînăcazulăfemeilor,ăcâtăşiăînăcelăalăb rba ilor,ăcuăcâtănivelulă deă educa ieă esteă maiă ridicat,ă cuă atâtă şiă rataă angaj riiă esteă maiă mare:ă astfel,ă rataă angaj riiăeraăînă2007,ăpeăansamblulăUE-27,ădeă39,1%ăpentruăfemeileăcuăeduca ieădeă nivelăsc zut,ă63,7%ăpentruăceleăcuăeduca ieămedieăşiă80,5%ăpentruăceleăcuăeduca ieă superioar ă(înăcreştereăfa ădeăanulă2000,ăînăcareărateleăerauădeă39,1%,ă63,7%ăşi,ă respectiv,ă 78,2%,ă ceeaă ceă indic ă faptulă c ă angajateleă femeiă auă devenită maiă bineă educateăîntreăaniiă2000ăşiă2007).ăÎnăprezent,ăfemeileăaflateălaăvârstaăactiv ă(15–64ăani)ă auăunănivelădeăinstruireămaiăridicatăfa ădeăcelăalăb rba ilorădinăaceeaşiăcategorieădeă vârst ă–ăînă2007,ă21,1%ădinăacestăintervalădeăvârst ăaveauăeduca ieăsuperioar ,ăfa ă deă20,1%ădintreăb rba i.ăÎnăacelaşiătimp,ăpondereaăfemeilorăcuăunănivelăsc zutădeă educa ieăs-aădiminuată(deălaă40%ăînă2000ălaă33,5%ăînă2007ăşiăs-aăapropiatădeăceaăaă b rba ilor,ădeă32,2%)10.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
8ăEuropeanăCommisssion,ăEmployment in Europe 2008,ă2008,ăp.ă266–267.ă
9ăEurostat,ăWomen Outside the Labour Force in 2006. One Woman in Ten Aged 25–54 in the
EU27 is Inactive Due to Family Responsibilities,ă2007,ă6ăDecember,ăp.ă2.ă
10ăEurostat,ăEmployment Gender Gap in the EU Is Narrowing. Labour Market Trends 2000–
Înăceeaăceăpriveşteăpondereaăabsolven ilorădeăstudiiăsuperioareăînădomeniulă ştiin ăşiătehnologieă(laă1ă000ădeăpersoaneăîntreă20–29ădeăani)11,ăaceastaăeraădeă8,4ă
pentruă femeiă şiă deă pesteă dou ă oriă maiă mare,ă deă 17,8ă pentruă b rba iă înă UE-27ă înă 2005,ă înă creştereă fa ă deă anulă 2000ă (înă careă valoareaă indicatoruluiă erauă deă 6,4ă pentruăfemei);ăpentruăRomânia,ăvalorileăpentruăfemeiăşiăb rba iăsuntămaiăapropiate,ă deă 8,5ă fa ă deă 12,1,ă urmareă şiă aă tradi ieiă dină perioadaă comunist ,ă careă consideraă industriaăramuraăprioritar ăaăeconomieiăşiăcareăpromovaăacordareaăaceloraşiăroluriă femeilorăcaăşiăb rba ilorăînăspa iulăpublic.ăăă
Dateleăindic ăfaptulăc ădeşiăfemeileăalc tuiescămajoritateaăstuden iloră(55%)ă peă ansamblulă UEă înă anulă şcolară 2003–2004,ă precumă şiă majoritateaă celoră careă termin ăcuăsuccesăstudiileăuniversitareă(59%ădintreălicen ia iă suntăfemei),ăulterioră situa iaăseăschimb :ămaiămul iăb rba iădecâtăfemeiăcontinu ăstudiileăpostuniversitareă (femeileă reprezint ă doară 47%ă dintreă ceiă înscrişiă înă programeă postuniversitare)12.ă
Situa iaă r mâneă neschimbat ă şiă înă ceeaă ceă priveşteă absolven iiă deă studiiă postuniversitareă –ă 57%ă dintreă aceştiaă suntă b rba iă peă ansamblulă UEă înă 2004.ă Diferen eăr mânăşiăînăprivin aădomeniilorădeăstudiuăaleseădeăb rba iăşiădeăfemeiă–ăînă timpăceăfemeileăformeaz ămareaămajoritateăaăcelorăcareăabsolv ăstudiiăuniversitareă înă domeniulă s n t iiă şiă ală educa iei,ă dară şiă afaceriă şiă administra ie,ă drept,ă ştiin eă sociale,ă jurnalism,ă ştiin eă umanisteă şiă arte,ă b rba iiă formeaz ă mareaă majoritateă aă absolven iloră dină domeniiă precumă inginerie,ă construc ii,ă matematic ,ă ştiin eă şiă programareaăcalculatoarelor.ă
Înă acelaşiă modelă ală num ruluiă maiă mică deă absolven iă deă studiiă postuniversitareă seă înscriuă şiă studiileă doctorale,ă înă 2006,ă 45%ă dintreă doctorateleă ob inuteăînăuniversit ileăeuropeneăfiindăob inuteădeăfemei,ăînăcreştereăcuă3%ăfa ădeă 2003ă(unănum rătotuşiăridicat,ăînăcompara ieăcuădoară25%ăînăJaponia).ăDină1999,ă creştereaănum ruluiădeădoctorateăob inuteădeăfemeiăaăfostăsemnificativ ă(deă 7%),ă superioar ă creşteriiă celoră ob inuteă deă b rba i,ă deă 2%13.ă Înă nou ă dintreă stateleă
membreă pondereaă femeilor-doctoriă esteă deă 50%ă sauă peste,ă multeă dină acesteă riă fiindădinăEuropaăCentral ăşiădeăEst,ăcuăvechiătradi iiăînăceăpriveşteăegalitateaădeăgenă înă domeniulă ştiin ifică (Cipru,ă Portugalia,ă Lituania,ă Estonia,ă Islanda,ă Bulgaria,ă Letonia,ăSlovenia,ăPolonia);ăşiăRomâniaăseăsitueaz ăpesteămediaăUE,ăcuăoăpondereăaă doctoratelorăob inuteădeăfemeiădeă47%14.ăă
Dup ădomeniulădeăstudiuăînăcareăaăfostăob inutădoctoratul,ăpeăansamblulăUEă înăanulă200315,ăpeăprimulălocăseăafl ăeduca iaă–ăcuă60,5%ădinădoctorateăob inuteădeă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
11ăEurostat,ăEuropeanăCommisssion, Europe in Figures. Eurostat Yearbook 2008,ă2009,ăp.ă469.ă 12ă Eurostat,ă Europeană Commission,ăThe Life of Women and Men in Europe. A Statistical
Portrait,ă2008,ăp.ă34–35.ă
13ăLet the Figures Speak,ăinăEuropeanăCommission,„ResearchăEU”,ă2009,ăAprilie,ăp.ă9.ăă 14ăEuropeanăCommission,ăPreliminary Results of the She Figures 2009,ădisponibilăpeăsite-ulă
http://ec.europa.eu/research/science-society/document_library/pdf_06/preliminary-results-of-she-figures- 2009_en.pdf,ăaccesatălaădataădeă26.07.2009,ăp.ă1.ă
femei,ăurmateădeăştiin eleăumanisteăşiăarteă–ă51,4%,ămedicin ă–ă51,1%,ăagricultur ă şiă medicin ă veterinar ă –ă 49,6%,ă ştiin eă sociale,ă afaceriă şiă dreptă –ă 43,1%,ă ştiin eă exacte,ămatematic ăşiăcalculatoareă–ă40%,ăiarăpeăultimulălocăinginerieăşiăconstruc iiă –ă21,9%.ăChiarădac ,ăperăansamblu,ăultimeleădou ăvaloriăsuntămici,ăsitua iaădifer ă întreă rileă europene:ă deă exemplu,ă înă Portugaliaă şiă România,ă circaă 58%ă dină doctorateleăînăştiin eăexacte,ămatematic ăşiăcomputereăauăfostăob inuteădeăfemei,ălaă felăînăLituaniaă44%ăşiăînăRomâniaă38%ădintreădoctorateleăînăinginerieăşiăconstruc ii.ă
SITUA IAăFEMEILORăANGAJATEăÎNăCERCETAREăÎNăCADRULă UNIUNIIăEUROPENEă
Prezen aăfemeilorăcaăfor ădeămunc ăînăcercetareălaăunănivelăprofesionalăînaltă (caracterizată prină modelarea,ă creareaă şiă gestionareaă aă noiă cunoştin e,ă procese,ă metodeăşiăsisteme),ălaănivelăeuropean,ăesteăm surat ăşiăanalizat ădinătreiăînătreiăani,ă prinăstudiulăShe Figures,ăavândăprimaăapari ieăînă2003,ăurmatădeăcelădină2006ăşiă raportulăpreliminarăpentruă2009;ăvomăfaceăreferireălaădateleădinăcadrulăultimelorădou .ăă
She Figures 2006ăşiăRezultatele preliminare ale raportului pentru 2009ăaleă aceluiaşiăstudiuăindic ăfaptulăc ăfemeileăreprezentauăînă2006ăînăcontinuareădoarăoă minoritate,ăconstituindă30%ădintreăcercet toriăpeăansamblulăUniuniiăEuropeneă(cuăoă uşoar ăcreştereădeălaă29%ăînă2003ăşiă27%ăînă1999).ă rileăeuropeneăînăcareăreg simă ponderiă pesteă mediaă UEă suntă totă rileă dină Europaă Central ă şiă deă Est,ă precumă Lituaniaă –ă 49%,ă Letoniaă –ă 47%,ă Bulgariaă –ă 45%,ă Ungariaă –ă 44%,ă Estoniaă şiă Româniaă –ă 43%,ă Slovaciaă –ă 42%16.ă Întreă 2002ă şiă 2006,ă seă remarc ă oă tendin ă
încurajatoare,ăcreştereaămedieăanual ăaănum ruluiădeăfemei-cercet toareăfiindămaiă mareădecâtăceaăaăb rba iloră(4,4%ăpentruăfemei,ăfa ădeă2,8%ăpentruăb rba i),ăîns ă femeile-cercet toareăr mânăînănum răsemnificativămaiămicădecâtă colegiiălorăşiăvaă duraăoăperioad ăfoarteălung ădeătimpăpân ăceăseăvaărealizaăoăîmbun t ireăvizibil ăaă echilibruluiădeăgenăînăacestăsector.ă
Înă ceeaă ceă priveşteă pondereaă femeilor-cercet toare,ă dină punctă deă vedereă ală sectoruluiădeăactivitateăînăcareăîşiădesf şoar ăactivitateaădeăcercetare,ădac ăsitua iaă esteă relativă asem n toareă înă înv mântulă superioră şiă înă sectorulă guvernamentală (35%ădinăcercet toriiădinăacesteăsectoareăfiindăfemei,ăpeăansamblulăUE,ăînă2003),ă lucrurileădifer ăînăceăpriveşteăsectorulădeăafaceri,ăundeădoară18%ădintreăcercet toriă suntăfemei17,ăacestaădinăurm ăfiindătocmaiăsectorulădinăparteaăc ruiaăseăaşteapt ăoă
competitivitateămaiăridicat ,ăpeăbazaăinov riiăşiăaăaplic riiărezultatelorăactivit iiădeă CDă(cercetare-dezvoltare).ă
Similară cuă situa iaă domeniiloră înă careă auă absolvită doctoratul,ă şiă înă cazulă domeniiloră deă cercetareă înă careă lucreaz ă înă înv mântulă superioră sauă înă sectorulă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
guvernamental,ă dateleă indic ă faptulă c ă femeile-cercet toareă aleg,ă înă principal,ă ştiin eleămedicale,ăştiin eleăumaniste,ăştiin eleăsociale,ăştiin eleăagricole,ădomeniiăînă careă femeile-cercet toareă ocup ă ponderiă cuprinseă întreă 39–52%ă dină totalulă cercet torilor,ă pu ină ştiin eleă naturaleă şiă foarteă pu ină ingineriaă şiă tehnologiaă (doară 25%ă dină cercet toriiă dină înv mântulă universitară şiă 27%ă dină ceiă dină sectorulă guvernamentalăsuntăfemeiăpeăansamblulăUE-27,ăînă2006)ă–ăveziăTabelul nr. 1.ăDeşiă tendin aăesteădeăcreştereăaăponderiiăfemeilor-cercet toareăşiăînădomeniulăştiin eloră naturaleă şiă ală ingineriei,ă evolu iaă esteă foarteă lent ă (oă creştereă deă doară 1–2%ă aă ponderiiăfemeilor-cercet toareăînăacesteădou ădomenii,ăîntreă2002ăşiă2006).ă
Înă araă noastr ă situa iaă esteă pu ină diferit ă fa ă deă mediaă Uniunii,ă femeileă cercet torăfiindămaiăbineăreprezentateăînăştiin eleănaturaleăşiăinginerie,ădarărelativă maiăslabăînăştiin eleăagricole.ă
Tabelul nr. 1
Pondereaăfemeilor-cercet toareăînăUE-27ăşiăînăRomânia,ăînăînv mântulăuniversitarăă şiăînăsectorulăguvernamental,ăpeădomenii,ăînă200618
ă Ştiin eă
naturaleă tehnologieăŞtiin ăşiă medicaleăŞtiin eă agricoleăŞtiin eă socialeăŞtiin eă umanisteăŞtiin eă
EU-27,ăînv mântă universitar,ă 2006ă (%)ă
32ă 25ă 43ă 41ă 39ă 44ă
EU-27,ă sectoră guvernamental,ă 2006ă (%)ă
35ă 27ă 52ă 44ă 48ă 50ă
România,ă înv mântă universitar,ă 2006ă (%)ă
46ă 39ă 51ă 30ă 49ă 33ă
România,ă sectoră guvernamental,ă 2006ă(%)ă
54ă 43ă 74ă 26ă 60ă 43ă
ă
Înăsectorulădeăafaceri,ădateleăpeă2006ănefiindăînc ădisponibile,ăneăvomăreferiă laăceleăpeă2003,ăcareăindic ăfaptulăc ,ăpeăansamblulăUE,ăceaămaiămareăpondereăaă femeiloră oă reg simă înă cercetareaă dină întreprinderileă deă produseă farmaceuticeă (43,7%ădinăcercet tori)ăşiăchimiceă(34,9%)19.ăă
Situa iaă dină cercetareă seă p streaz ă şiă înă cazulă posturiloră didacticeă dină înv mântulăsuperioră–ădoară37%ădintreăcadreleădidacticeădinămediulăuniversitară erauăfemei,ăînă2004,ăpeăansamblulăUE–27,ăcuăunăminimumădeă22,6%ăînăMaltaăşiăună maximumădeăpesteă63%ăînăPoloniaă(înăRomânia,ăpropor iaăeraăpesteămediaăUE,ăşiă anumeădeă42,5%).ăLaănivelulăînv mântuluiăpreuniversitarăîns ,ăeduca iaăr mâneăoă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
ocupa ieăpredominantăfeminin ,ăcuăpesteă68%ădinăprofesoriiădeăşcoal ăgeneral ăşiă liceuăfiindăfemei,ăpeăansamblulăUE,ăînă200420.ă
Deşiăpropor iaăfor eiădeămunc ăfeminineăaăcrescutălaătoateănivelurileăeduca ieiă superioare,ăseăremarc ,ăînăcontinuare,ădezechilibreădeăgenăpeătotăparcursulăcariereiă academice,ă înă ceă priveşteă plasareaă înă ierarhiaă organiza ional ,ă aspectă important,ă dac ă inemăcontădeăfaptulăc ălaănivelurileăierarhiceădeăvârfăseăiauădeciziileăcuăprivireă laă strategiaă deă ac iune,ă planurileă deă cercetareă dină viitor,ă iară acesteă pozi iiă suntă ocupateă înă ceaă maiă mareă parteă deă b rba i.ă Dateleă statisticeă furnizateă deă Uniuneaă European ă utilizeaz ă patruă gradeă pentruă activitateaă deă cercetare-înv mântă superior,ăşiăanumeăgradulăAă(nivelulăierarhicăcelămaiăînalt,ăechivalentăcuăprofesoră universitară sauă cercet toră gradulă Iă înă araă noastr ),ă Bă (relativă echivalentă cuă conferen iară universitară sauă cercet toră gradulă II),ă Că (relativă echivalentă cuă lectoră universitară sauă cercet toră ştiin ifică gradulă III,ă nivelulă peă careă îlă poateă ocupaă ună proasp tă absolventă deă doctorat),ă Dă (relativă echivalentă cuă asistentă universitară sauă cercet torăştiin ific,ăcareănuăesteă absolventădeădoctorat).ăPeă ansamblulăUE–27,ăînă 2007,ădoară20%ădintreăcercet toriiăcareăocupauăpozi iiăacademiceădeăgradulăAăerauă femei.ă Deşiă aceastaă constituieă oă îmbun t ireă uşoar ă fa ă deă anulă 2002,ă înă careă pondereaă eraă deă 17%,ă ună profundă dezechilibruă deă genă seă remarc ă înă majoritateaă rilorăeuropeneă(Maltaă2%,ăLituaniaă9%,ăCipruă10%);ăexist ăîns ăşiă ri,ăînăcareă situa iaăesteămaiăechilibrat ă(Irlandaă34%,ăRomâniaă–32%,ăLetoniaă–ă29%21).ăă
Dateleă disponibileă pentruă anulă 2004ă indic ,ă înă detaliu,ă propor iaă personaluluiă femininădeăcercetareăpentruăfiecareăgradăştiin ific,ăînă rileă Uniunii:ăastfel,ăînăanulălaă careă neă referim,ă peă ansamblulă UE,ă femeile-cercet toareă reprezentauă 15,3%ă dină cercet toriiădeăgradulăA,ă32,2%ădinăceiădeăgradulăB,ă42%ădinăceiădeăgradulăCăşiă43,3ădină ceiădeăgradulăDă(Înă araănoastr ,ăînăacelaşiăanăerauăfemeiă29,1%ădintreăcercet toriiădeă gradulăA,ă49,1%ădinăceiădeăgradulăBăşiă55,2%ădinăceiădeăgradulăD,ăpentruăgradulăCă nefiindădateădisponibile22).ăSitua iaădeălaănivelulăUniuniiăînăansamblu,ăşiăanumeăaceeaă
c ăpondereaăpersonaluluiăfemininăînătotalulăcercet torilorădeăpeăfiecareăgradăştiin ifică creşteă treptată cuă câtă neă apropiemă deă bazaă piramideiă ierarhice,ă seă reg seşteă înă mareaă majoritateă aă riloră europene,ă cuă foarteă miciă excep ii,ă ceeaă ceă neă îndrept eşteă s ă afirm măc ăexist ăunăpatternăînăacestăsens.ăDecalajulăcreşteăînăspecialăînădomeniileădeă cercetareădominateădeăb rba i,ăprecumăingineriaăşiătehnologia,ăînăcareădoară5,8%ădină cercet toriiădeăgradăAăsuntăfemei,ăfa ădeă23,9%ăfemei-cercet toareălaănivelădeăvârfăînă domeniulăştiin elorăumaniste,ăpeăansamblulăUE.ă
Subreprezentareaăfemeilorăînăconducereaăinstitu iilorădeăînv mântăsuperioră sauă deă cercetareă reflect ă dificultateaă acestoraă deă aă influen aă proiectareaă şiă implementareaă planuriloră deă cercetareă (research agenda).ă Decalajulă deă genă înă privin aăleadership-uluiăpoateăconstituiăunaădinăcauzeleăperpetu riiădezechilibreloră deăgenăînălumeaăştiin ific .ăă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
20ă Eurostat,ă Europeană Commission,ăThe Life of Women and Men in Europe. A Statistical
Portrait,ă2008,ăp.ă163.ă
Propor iaăfemeilorăcareăfacăparteădinăsauăconducăcomitete/consiliiăştiin ificeă eraăsubă30%ăînă20ădeă riăeuropeneăînă2007.ăSitua iaăesteăcevaămaiăechilibrat ăînă Suedia,ă Norvegiaă şiă Finlanda,ă undeă propor iaă membrilor-femeiă dină consiliileă ştiin ificeă dep şeşteă 40%;ă maiă mult,ă totă înă acesteă treiă ri,ă pesteă 25%ă dintreă directorii/decaniiă institu iiloră deă înv mântă superioră sauă cercetareă suntă femeiă (înă restulă riloră europene,ă propor iaă variaz ă întreă 19%ă şiă 5%,ă înă Româniaă valoareaă fiindădeă7%).ăDezechilibrulăesteăşiămaiămare,ădac ălu măînăconsiderareăfunc iaădeă conducereăaăuneiăuniversit i,ăadic ăceaădeărectoră–ăpropor iaă femeilorărectoriăeraă maiămic ădeă10%ăînă16ă riă(înăacestăgrupăseăîncadreaz ăşiăRomânia,ăcuăabiaă2%),ăîntreă 10–20%ă înă 4ă riă şiă întreă 20–30%ă înă 3ă ri.ă Numaiă înă Suediaă şiă Islandaă seă remarc ă propor iiăsesizabileădeăfemeiăcareăconducăuniversit i,ăcuă43%ăşi,ărespectiv,ă33%23.ăă
Înă ceeaă ceă priveşteă accesulă laă fondurileă deă cercetare,ă dateleă nuă indic ă oă diferen ă uriaş ă întreă femeiă şiă b rba i:ă dintreă 26ă deă riă europeneă luateă înă considerare,ă 17ă aveauă oă rat ă maiă mareă deă succesă pentruă proiecteleă ini iateă deă b rba i,ă iară 9,ă pentruă celeă ini iateă deă femei24.ă Trebuieă îns ă f cut ă precizareaă c ă
femeileă suntă înă minoritateă înă domeniileă deă cercetareă c treă careă suntă direc ionateă majoritateaă fonduriloră (inginerie,ă tehnologie,ă ştiin eleă naturii);ă înă plus,ă rataă deă succesă aă proiecteloră careă auă primită finan areă seă calculeaz ă înă func ieă deă num rulă aplican ilor,ăiarăoăestimareămaiăobiectiv ăaăechit iiăaccesuluiălaăfonduriăarăputeaăfiă f cut ădac ăs-arăştiăexactăcâ iăaplican iăsuntăfemeiăşiăcâ iăsuntăb rba i.ăă
Unăaltăelementăluatăînăcalculăînăanalizaădezechilibrelorădintreăfemeiăşiăb rba iă înă sectorulă cercet riiă esteă rela iaă dintreă pondereaă femeilor-cercet toareă şiă cheltuielileă cuă CDă peră cercet tor25.ă Seă observ ă c ă 9ă ri,ă înă principală fosteă riă
comunisteă (Letonia,ă Estonia,ă Lituania,ă Slovacia,ă Polonia,ă România,ă Bulgaria,ă PortugaliăşiăTurcia)ăcareăauăniveluriăsc zuteădeăcheltuieliăperăcercet tor,ăauăşiăceaă maiămareăpondereădeăfemei-cercet toareădintreă rileăeuropene.ă rileăcuăceleămaiă mariă cheltuieliă pentruă CDă peră cercet toră precumă Luxemburgă sauă Olandaă (dară şiă Elve ia,ăItalia,ăFran a),ăauăşiăceleămaiămiciăponderiădeăfemei-cercet toare,ăconstat riă ceă conducă laă ideeaă unoră dezechilibreă înă ceă priveşteă salarizarea,ă înă defavoareaă femeilor.ă Înă privin aă cheltuieliloră pentruă CDă peră cercet tor,ă dup ă sectorulă deă activitate,ă înă majoritateaă riloră acestă indicatoră areă celeă maiă ridicateă valoriă înă sectorulăbusiness,ă adic ă exactă înă sectorulă înă careă pondereaă femeilor-cercet toareă esteă ceaă maiă sc zut ă (fa ă deă sectorulă înv mântă superioră şiă guvernamental).ă
Pattern-ulăcareăpoateăfiăidentificatăaiciăesteăacelaăc ăvomăg siăceaămaiămareăpondereă
aăfemeilor-cercet toareăînă rileăşiăsectoareleăcuăceleămaiămiciăcheltuieliăpentruăCDă perăcercet torăşiăceleămaiămiciăponderiăaleăfemeilorăînă rileă şiăsectoareleăcuăceleă maiăridicateăcheltuieliăCD,ăcuăalteăcuvinte,ăb rba iiăsuntăconcentra iăînăsectoareleăcuă celeămaiăridicateăcheltuieliăpentruăCD,ăînăconsecin ăşiăcuăvenituriămaiăridicate,ăiară acestaăpoateăfiăunăfactorăînădeciziaălorădeăaăoptaăpentruăanumiteăsectoare.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
23ăEuropeanăCommission,ăPreliminary Results of the She Figures 2009, ed. cit.,ăp.ă2.ă 24ăEuropeanăCommission,ăShe Figures 2006…, ed. cit.,ăp.ă66.ă
Analizaă dateloră prezentateă contureaz ă oă situa ieă special ă şiă paradoxal 26,ă înă
acelaşiă timp,ă aă fosteloră riă comuniste,ă careă auă rateă maiă mariă deă angajareă aleă femeilorăînăgenerală(inclusivădinănecesitateaădeăaăexistaăînăgospod rieădou ăsalarii),ă dară maiă alesă înă domeniulă cercet rii,ă înă specială (înă fosteleă riă comuniste,ă întreăă 30–50%ădinăposturileădinăsectorulăCDăsuntăocupateădeăfemei,ăfa ădeă20–35%ăînăă UE-15);ă pondereă maiă mareă fa ă deă restulă riloră europeneă aă absolventeloră deă doctorat;ă pondereă maiă mareă fa ă deă EU-15ă aă angajatelor,ă aă cercet toareloră şiă aă femeilor-doctor,ă înă domeniiă precumă ingineriaă şiă tehnologia,ă ştiin eleă naturale;ă pondereă maiă mareă aă cadreloră didacticeă femeiă înă înv mântulă superioră etc.,ă deoareceă idealulă declarată ală comunismuluiă eraă egalitatea,ă inclusivă întreă genuri.ă Totuşi,ă femeileă ocup ă foarteă rară pozi iiă deă vârfă (pondereă maiă mic ă aă femeiloră directoriădeăinstitute,ărectoriădeăuniversit i,ăfa ădeărestulă rilorăeuropene),ăluareaă deciziilor,ăinclusivăînăceăpriveşteăalocareaăfondurilorăpentruăcercetare,ărevenindătotă b rba ilor.ăUnăaltăaspectănegativăesteăacelaăalăsalariilorămaiămiciăpeăcareăleăprimescă femeile-cercet toareă dină sectorulă bugetară dină acesteă ri,ă nuă fa ă deă colegiiă loră b rba i,ă ciă fa ă deă celelalteă domeniiă aleă economiei,ă cauzaă fiindă cheltuielileă miciă alocateăcercet rii-dezvolt riiădeăc treăautorit i.ă
Dezechilibreleădeăgenăsuntăcunoscuteăcaăfiindăoăproblem ăreal ăînădomeniulă ocup riiă for eiă deă munc ,ă iară dateleă confirm ă acestă aspect:ă peă ansamblulă Uniuniiă Europene,ă femeileă suntă subreprezentateă înă cercetare,ă înă general,ă şiă înă domeniulă ştiin eiăşiătehnologieiă(S&T),ăînămodăspecial;ăcuăexcep iaăfosteloră riăcomuniste,ă eleăprimesc,ăînămedie,ăsalariiămaiămiciăşiăauăşanseămaiămiciădecâtăcolegiiălorăb rba iă deăaăajungeălaănivelurileăsuperioareăaleăierarhieiăsauădeăaăde ineăpozi iiădeăinfluen ,ă deăexemplu,ăcaămembriăaiăunorăcomiteteăştiin ificeădeăconducere.ăDeşiăexist ăfemeiă careălucreaz ăînădomeniulăcercet riiăşiăînv mântuluiăsuperior,ăeleăsuntămultămaiă pu ină vizibileă decâtă colegiiă loră b rba i.ă „Acestă modelă persistentă ală dezavantajuluiă sauă ală excluderiiă relativeă puneă subă semnulă întreb riiă dreptateaă social ă şiă naturaă mediuluiăactualădeăcercetare”27.ăă
Dateleă indic ă faptulă c ă poten ialulă intelectuală ală femeiloră nuă esteă peă deplină valorificatăînălumeaăştiin ific ăşiăînăsocietate,ăînăgeneral.ăÎnăspecial,ăparticipareaăloră esteă extremă deă redus ă înă anumiteă ramuriă dină ştiin eleă naturale,ă inginerieă şiă tehnologie,ă ramuri-cheieă aleă CD.ă Femeileă suntă subreprezentateă înă departamenteleă deă cercetareă dină întreprinderi,ă precumă şiă laă nivelurileă ierarhiceă superioareă aleă mediuluiă academic,ă înă pozi iileă influenteă undeă suntă stabiliteă politiciă şiă strategii.ă Implica iileăacestorădezechilibreăîntreăfemeiăşiăb rba iăsuntădeăoăimportan ămajor ă pentruă economiaă Europei,ă deoareceă capacitateaă deă cercetareă aă UEă vaă fiă greuă deă sus inutăşiădezvoltată(înăconformitateăcuăobiectivulăconformăc ruiaăcheltuielileăCDă trebuieăs ăajung ălaă3%ădinăPIBăpân ăînă2010)28,ăf r ăoăcreştereăprovenindăînămodă
necesarădinăformareaăprofesional ăşiăp strareaăfemeilorăpeăpia aămuncii,ădarăşiădină participareaăacestora,ăînămaiămareăm sur ,ălaăluareaădeciziilorăînămediulăacademic.ă
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
26ăAcestă subiectă esteă tratată şiă înă articoleleăCentral and Eastern Europe. A tricky gambită şiă Puttingăpolicies to the test,ăînăEuropeanăCommission,ă„ResearchăEU”,ă2009,ăaprilie,ăp.ă12,ă38.ă
