• Nenhum resultado encontrado

International and National Legislative Regulations Aiming at Preventing Sexual Abuse against Children, as Well as the Protection of Children

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2017

Share "International and National Legislative Regulations Aiming at Preventing Sexual Abuse against Children, as Well as the Protection of Children "

Copied!
18
0
0

Texto

(1)

„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIII,ănr.ă1–2,ăp.ă3–20,ăBucureşti,ă2012ă

REGLEMENT RIăLEGISLATIVEăCUăCARACTERăINTERNA IONALă

ŞIăNA IONALăVIZÂNDăPREVENIREAăABUZULUIăSEXUALăASUPRAă

COPIILOR,ăPRECUMăŞIăPROTEC IAăACESTORAăă

SORINăM.ăR DULESCU∗ă

ABSTRACTă

ă

INTERNATIONALăANDăNATIONALăLEGISLATIVEăREGULATIONSăAIMINGăă ATăPREVENTINGăSEXUALăABUSEăAGAINSTăCHILDREN,ăă

ASăWELLăASăTHEăPROTECTIONăOFăCHILDRENă

ă

Thisăarticleăpresentsăaăshortă“history”ăofătheăevolutionăoverătimeăofăinternatională legalăregulationsăconcerningăchildărightsăandătheăprotectionăofăchildrenăagainstăanyăactă ofăphysical,ăemotionalăorăsexualăabuse.ăTheăconcernsăofăEuropeanăbodiesăinăthisărespectă areăalsoăhighlighted,ăasăareătheăobjectivesăofătheălegislationăinădifferentăcountries,ăwhichă areămainlyăaimedăatăsanctioningăabusesăcommittedăagainstăchildrenăand,ăinăparticular,ă theăpunishmentăofăactsăofăsexualăabuse.ă

ă

Keywords:ălaws,ărules,ălegalăregulations,ăchildăprotection,ăphysical,ăemotional,ă sexualăabuse.ăăă

1.ăPROMOVAREAăLAăNIVELăINTERNA IONALăAăDREPTURILORăCOPILULUIă

Promovareaă laă nivelă interna ională aă drepturiloră copiluluiă aă începută înă anulă 1919,ă înă condi iileă înă careă Ligaă Na iuniloră Uniteă aă stabilită ună Comitetă distinctă pentruăProtec iaăCopilului.ăCinciăaniămaiătârziu,ăînă1924,ăLigaăNa iunilorăUniteăaă adoptat,ălaăGeneva,ăDeclara iaăprivindăDrepturileăCopiluluiă(aşa-numitaă„Conven ieă deă laă Geneva”)ă –ă elaborat ă deă Eglantyneă Jebb,ă fondatoareaă mişc riiă „Salva iă Copiii”ă dină Mareaă Britanie1.ă Declara iaă stipula,ă înă esen ,ă urm toareleă principiiă recunoscuteădeăstateleăsemnatare2

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

ăCorrespondenceă addressă toă Sorină M.ă R dulescu:ă Institutulă deă Sociologieă ală Academieiă Române,ăCaleaă13ăSeptembrieănr.ă13,ăsectoră5,ă050711ăBucureşti,ăRomânia;ăe-mail:ămihai46@clicknet.ro

1ăPromovarea şi apărarea drepturilor copilului,

conformăcu:ăhttp://www.mamici.ele.ro/Familia/Viata-in-familie/Promovarea-si-apararea-drepturilor-copilului_ă--a2752.html,ă23ămaiă2005.ă

2ăVeziăsite-ul:ăhttp://www.un-documents.net/gdrc1924.html.ă

(2)

ă SorinăM.ăR dulescuă 2ă 4ă

1.ăcopiluluiătrebuieăs ăiăseăofereătoateăresurseleănecesareăpentruădezvoltareaăsaă normal ,ăatâtădinăpunctădeăvedereămaterial,ăcâtăşiăspiritual;ă

2.ă copilulă careă esteă fl mândă trebuieă s ă fieă hr nit;ă copilulă careă esteă bolnavă trebuieăîngrijit;ăcopilulăcareăesteăretardatătrebuieăajutat;ăcopilulăcareăesteădelincventă trebuieă s ă fieă recuperat;ă iară copilulă orfană şiă careă vagabondeaz ă trebuieă s ă fieă protejatăşiăsprijinit;ă

3.ăcopilulătrebuieăs ăprimeasc ,ăcuăprec dere,ăalinareăînăperioadeleădeăsuferin ;ă

4.ăcopiluluiătrebuieăs ăiăseăasigureăcondi iileăpentruăa-şiăputeaăcâştigaăexisten aă şiătrebuieăprotejatăîmpotrivaăoric reiăformeădeăexploatare;ăă

5.ă copilulă trebuieă s ă fieă educată înă aşaă felă încâtă s ă conştientizezeă faptulă c ă aptitudinileăsaleătrebuieăpuseăînăslujbaăsemenilorăs i.ă

Acesteă principiiă auă fostă înglobateă implicită înă Declara iaă universal ă aă drepturilorăomuluiăadoptat ădeăc treăAdunareaăgeneral ăaăOrganiza ieiăNa iuniloră Uniteăînăanulă1948,ăînăcare,ăf r ăs ăseăfac ăreferireădirect ălaădrepturileăcopilului,ă acesteaăsuntăasimilateădrepturilorătuturorăpersoanelor.ăă

Oă etap ă important ă înă afirmareaă explicit ă aă drepturiloră copiluluiă aă fostă reprezentat ă deă Declara iaă drepturiloră copilului,ă adoptat ,ă deă c treă Adunareaă general ăaăOrganiza ieiăNa iunilorăUnite,ălaă20ănoiembrieă1959.ăAceast ădeclara ieă aă reafirmată principiileă cuprinseă înă Conven iaă deă laă Genevaă şiă aă ad ugată noiă reglement riăprivindădreptulălaăidentitate,ăfamilie,ăeduca ieăşiădreptulăcopiluluiădeăaă nuăfiădiscriminat.ăă

Înăanulă1979,ăAdunareaăgeneral ăaăOrganiza ieiăNa iunilorăUniteăaăs rb torită aniversareaă aă dou ă deceniiă deă laă elaborareaă Declara ieiă drepturiloră copilului,ă proclamândăanulă1979ăcaăAn al Copilului.ăă

Ună evenimentă aparteă înă promovareaă şiă afirmareaă drepturiloră copiluluiă l-aă constituită Conven iaă Drepturiloră Copilului,ă adoptat ,ă cuă unanimitateă deă voturi,ă laăă 20ănoiembrieă1989,ădeăc treăAdunareaăgeneral ăaăNa iunilorăUnite.ăDeoareceăceleă dou ă declara iiă anterioare,ă dină 1924ă şiă 1959,ă nuă erauă documenteă careă s ă obligeă stateleălumiiăs ăleăaplice,ăConven iaădină1989ăaădevenităinstrumentulălegalăprinăcareă stateleăsemnatareăîşiăputeauăasumaăobliga iaăferm ăs ăpun ăînăpractic ăprincipiileăei.ă Ratificareaă acesteiă Conven iiă aă avută locă îns ă înă modă progresiv,ă înă anulă 1990,ă deă pild ,ă numaiă 20ă deă riă semnândă adoptareaă eiă caă legeă interna ionale.ă Ulterioră auă aderatălaăConven ieăşiăalteăstate,ădarădeăabiaăînăanulă2008,ă193ădeăstateăaleălumiiăauă ratificatăprincipiileăşiăprotocoaleleăei.ă

(3)

Conven ieiă seă solicit ă protec ieă special ă împotrivaă vânz riiă copiilor,ă implic riiă acestoraă înă prostitu ieă şiă pornografie,ă precumă şiă protec iaă copiiloră înă cazulă unoră conflicteăarmate.ăă

Înă conformitateă cuă Conven ia,ă oriceă abuză sauă oriceă form ă deă violen ă exercitat ăasupraăcopiluluiăesteăoăviolareăaădrepturilorăsaleăumane.ăToateăstateleăauă obliga ia,ă consfin it ă deă dreptulă interna ional,ă deă aă protejaă copiiiă deă abuzuri,ă indiferentă dac ă acesteaă seă manifest ă înă sferaă privat ă aă familiei,ă peă strad ă sauă înă diferiteăinstitu ii.ă„Ele au, de asemenea, obliga iileă«pozitive» de a oferi copiilor şi familiilor lor asisten ă şi sprijin adecvat, precum şi un standard corespunzător de

via ă, şi o protec ie specială pentru copiii priva i de mediul familial”3.ăă

Dintreă alteă documenteă cuă caracteră interna ională dină domeniulă protec ieiă copilului,ăcareăauăfostăelaborateăînăultimiiă10–15ăani,ăpotăfiămen ionateăurm toarele:ă

1.ăPoliticileădeăprotec ieăşiăplanurileădeăac iuneăprivindăcombatereaăexploat riiă sexualeă aă copiiloră –ă adoptateă înă cadrulă celoră treiă congreseă mondialeă dedicateă exploat riiăsexualeăaăcopiiloră(Stockolm,ă1996;ăYokohama,ă2001;ăRioădeăJaneiro,ă 2008);ăă

2.ăConven iaă nr.ă 182ă aă Organiza ieiă Interna ionaleă aă Munciiă cuă privireă laă interzicereaă celoră maiă graveă formeă deă munc ă aă copiiloră şiă ac ionareaă imediat ă pentruăeliminareaăloră(1999);ă

3.ăProtocolulă op ională ală Conven ieiă Drepturiloră Copiluluiă cuă privireă laă vânzareaădeăcopii,ăpornografiaăşiăprostitu iaăjuvenil ă(2000);ă

4.ăProtocolulăprivindăprevenirea,ăreprimareaăşiăpedepsireaătraficuluiădeăpersoane,ă înăspecialăfemeiăşiăcopiiă(2000);ă

5.ăRecomand rileă Comitetuluiă Miniştriloră stateloră membreă aleă Consiliuluiă Europeiăprivindăprotejareaăcopiilorădeăexploatareaăsexual ă(2001).ă

2.ăINTERZICEREAăPEDEPSEIăCORPORALEăŞIăAăALTORăTRATAMENTEă DEGRADANTEăAPLICATEăCOPILULUIă–ăOBIECTIVăIMPORTANTăă

ALăORGANISMELORăEUROPENEă

Majoritateaăstudiilorăşiăcercet rilorăavândăcaăscopăfactoriiăcareădetermin ăsauă poten eaz ămaltratareaăcopiilorăauăajunsălaăconcluziaăc ăaceastaăeste,ăînăceaămaiămaiă mareă parte,ă oă consecin ă aă atitudiniloră tradi ionaleă manifestateă fa ă deă copil,ă concretizateăîntr-oăserieădeălegi,ăobiceiuriăşiăcutume,ăpreluateădeălaăoăgenera ieălaă alta.ăAcesteaăaprob ăimplicităsauătacităsanc iunileăsevereăaplicateă copiilor,ăprintreă care,ăcuăprec dere,ăpedeapsaăcorporal .ăDeşiăauăfostăadoptateămaiămulteămodific riă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

(4)

ă SorinăM.ăR dulescuă 4ă 6ă

legislativeă şiă auă fostă luateă diverseă m suriă practiceă pentruă aă garantaă drepturileă copiluluiă laă demnitateă uman ă şiă integritateă psihic ,ă exist ă înc ă stateă europeneă înă careă fieă nuă exist ă interdic iiă expliciteă înă ceeaă ceă priveşteă aplicareaă sanc iuniloră corporale,ăfieălegeaăesteăsuficientădeăambigu ăcaăs ăpermit ăoă serieădeăechivocuriă privind,ădeăexemplu,ădreptulăp rin ilorădeăa-şiămaltrataăfizicăcopiii.ăă

Ideeaăconformăc reiaăcopiluluiăiăseăpotăaplicaăpedepseăcorporaleăînăpropriulă „beneficiu”,ăcaăm sur ă„educativ ”ădistinct ,ăperpetueaz ăstatusulăacestuiăcopilăcaă „obiect”ă sauă „proprietate”,ă generândă oă serieă deă excese,ă careă aducă atingereă drepturilorăsaleăcaăfiin ăuman 4.ăă

Contraă acesteiă idei,ă organismeleă europeneă auă ac ionată înă modă constant,ă propunândă maiă multeă m suriă orientateă înă scopulă uneiă protec iiă maiă adecvateă aă drepturilorăcopilului.ă

Ună rolă importantă înă sanc ionareaă înc lc riloră individualeă aleă articoleloră Conven ieiăaărevenităşiărevine,ăînăcontinuare,ăCur iiăEuropeneăaăDrepturilorăOmuluiă (CEDO),ăcare,ăprinădeciziileăsale,ăaăreafirmatăobliga iaăstatelorăăeuropene,ămembreă aleăConsiliuluiăEuropei,ădeăaăasiguraăprotec iaăcopiilorăîmpotrivaăabuzurilorăcomiseă atâtăînăspa iulăprivat,ăcâtăşiăînăcelăpublic,ăînăfamilieăşiăînăsocietate.ăÎnăanulă2003,ădeă exemplu,ă CEDOă aă stabilită faptulă c ,ă înă cadrulă obliga iiloră loră pozitive,ă stateleă europeneătrebuieăs ăasigureăaplicareaăefectiv ăaăsistemuluiădreptuluiăpenalăînăbazaă c ruiaă suntă sanc ionateă toateă formeleă deă abuză sexuală şiă viol5.ă Deă altfel,ă înă jurispruden aă sa,ă Curteaă European ă aă Drepturiloră Omuluiă s-aă pronun ată constantă împotrivaăoric reiăformeădeăabuzăîmpotrivaăcopilului,ăemi ând,ă înăacestăsens,ămaiă multeădeciziiăîmpotrivaăMariiăBritanii,ăcuăprivireălaăpedepsireaăfizic ăaăcopiilorăînă familie,ăînăşcoliăşiăînăcadrulăsistemuluiăpenal6.ăăăăăă

Deă asemenea,ă Comitetulă deă Miniştriă aiă Consiliuluiă Europeiă aă condamnată pedeapsaăcorporal ăşiăalteăformeădeăviolen ăşiăexploatere,ăelaborând,ăînăacestăsens,ă maiămulteărezolu iiăşiărecomand riăvizândăabuzulăşiăneglijareaăcopiilor,ăexploatareaă sexual ăşiătraficulădeăcopiiăetc.7ă

Laă rândulă s u,ă Comitetulă Europeană ală Drepturiloră Socialeă aă monitorizată şiă monitorizeaz ,ă înă continuare,ă modulă înă careă stateleă europeneă asigur ă protec iaă drepturiloră copiilor,ă constatândă c ă nuă toateă acesteă stateă auă interzisă pedepseleă corporaleă sauă alteă tratamenteă degradanteă aplicateă copiilor8.ă Astfel,ă înă anulă 2004,ă numaiăoăminoritateădinăstateleămembreăaleăConsiliuluiăEuropeiăinterzicea,ăînămodă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

4ăIbidem,p.ă7.ă

5ăConformăcu:ăhttp://www.echr.coe.int/ă

Violence against Children. Background Paper on State Accountability and Legal Frameworksfor Challenging All Forms of Violence,ăedit.ăcit.,p.ă5.ă

7ăConformăcu:ăhttp://www.coe.int/DefaultEN.aspă

8ăhttp://www.coe.int/T/E/Human_Rights/Esc/5_Collective_complaints/Index.asp#TopOfPage

ă

ă

(5)

explicit,ăprinălege,ătoateăformeleădeăpedeaps ăcorporal ăşiăalteăformeădeătratamentă degradantăaplicatăcopiilor.ăÎnăTabelul nr. 1ăesteăeviden iatăstatutulălegalăalăpedepseiă corporaleăînăstateleăeuropene,ămembreăaleăConsiliuluiăEuropeană(veziăTabelul nr. 1).ă Seăobserv ăc ,ădinăceleă45ădeăstate,ănumaiă11ă(Austria,ăBulgaria,ăCroa ia,ăCipru,ă Danemarca,ăFinlanda,ăGermania,ăIslanda,ăLetonia,ăNorvegiaăşiăSuedia)ăauăinterzisă înă modă explicită toateă formeleă deă pedeaps ă corporal ă înă familie,ă şcoal ,ă înă cadrulă sistemuluiăpenală(închisori,ădeăexemplu)ăşiăînădiverseleăinstitu iiăsauăaşez minteădeă îngrijireăaăcopilului.ă

Procesulă deă reform ă legislativ ă cuă privireă laă interzicereaă oric reiă formeă deă violen ăfamilial ăaăînceputăînădeceniulă5ăalăsecoluluiătrecut,ăînă rileănordice,ădarădeă abiaă înă ultiiă 3ă aniă seă poateă spuneă c ă s-aă extinsă înă mareaă majoritateă aă riloră europene.ă Înă anulă 2004,ă deă pild ,ă legisla iaă dină uneleă riă europeneă înc ă maiă cuprindeaăjustific riăprivindăpedeapsaăcorporal ă(deăexemplu,ădreptulăp rin ilorădeă aăaplicaăpedepseăcorec ionaleăcopiilor)9.ăTotuşi,ăauăfostăf cute,ăînămodăprogresiv,ă schimb riă legislative,ă astfelă c ,ă înă prezent,ă înă toateă stateleă dină Europa,ă pedeapsaă corporal ă aă fostă interzis ă completă înă şcoli,ă continuândă s ă fieă îns ă utilizat ă caă sanc iuneăînăuneleăinstitu iiăsauăaşez minteădestinateăîngrijiriiăcopilului.ăApreciindă c ă pedeapsaă corporal ă continu ă s ă fieă ună mijlocă deă „educare”ă aă copiluluiă şiă considerândă c ă aceast ă form ă deă abuză genereaz ,ă laă rândulă ei,ă alteă abuzuri,ă reprezentan iiă Consiliuluiă Europeiă auă solicitată stateloră componenteă s ă elaborezeă toateă m surileă necesareă pentruă aă eliminaă completă pedeapsaă corporal ă dină şcoli,ă institu iiăşiădinămediulăfamilial,ăschi ând,ăînăacestăsens,ăurm toareleăliniiădirectoareă pentruă oă reform ă legislativ ă careă s ă aib ă caă obiectivă principală abolireaă uneiă asemeneaăsanc iuni10

–ăaă oferiă asigurareaă c ă nuă exist ă justific riă înă dreptulă civilă careă s ă justificeă pedeapsaăcorporal ăaplicat ădeăp rin iăsauăalteăpersoaneăcopiilor;ă

–ăaăoferiăasigurareaăc ălegeaăpenal ăcuăprivireălaăagresiuniăseăaplic ,ăînăegal ă m sur ,ăagresiunilorăpunitiveăasupraăcopiilor;ăăă

–ădecretarea,ă înă cadrulă dreptuluiă civil,ă aă uneiă prohibiriă expliciteă aă tuturoră formeloră deă pedeaps ă corporal ă şiă tuturoră formeloră deă tratamentă umilitoră oriă degradantălegateădeăpedepsireaăcopilului;ă

–ăoferireaăunorăl muririăînăceeaăceăpriveşteăaplicareaăadecvat ăaăacestorălegiă careă seă axeaz ă asupraă protec ieiă şiă promov riiă drepturiloră umaneă aleă copiilor,ă înă general,ăşiăaăcelorămaiăbuneăintereseăaleăcopiilorăafecta i,ăînăspecial.ă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

9ăViolence against Children. Background Paper on State Accountability and Legal Frameworksfor Challenging All Forms of Violence,ăedit.ăcit.,p.ă7.ă

(6)

ă SorinăM.ăR dulescuă 6ă 8ă

Tabelul nr. 1

StatutulălegalăalăpedepseiăcorporaleăînăstateleămembreăaleăConsiliuluiăEuropeiă ARAă INTERZICEREă EXPLICIT ă (cuădataă implement rii)ă ÎNL TURAREAă JUSTIFIC RILORă LEGALEă PENTRUăă „AGRESIUNILEă DISCIPLINARE”ăă PARENTALEă ILEGAL

ACAS ă LAăŞCOALILEGAL ă

ILEGAL ă ÎNă SISTEMULă PENALă ILEGAL ăÎNă INSTITU IIăŞIăă AŞEZ MINTEă DEăÎNGRIJIREă AăCOPILULUIăă

Albaniaă NUă NUă NUă DAă DAă NUă

Andorraă NUă NUă NUă DAă DAă ??ă

Armeniaă NUă NUă NUă DAă DAă NUă

Austriaă DAă(1989)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Azerbaijană NUă NU?ă NU?ă DAă DAă ??ă

Belgiaă NUă Nuăexist ăjustificareă NUă DAă DAă DAă

BosniaăşiăHerzegovinaă NUă NUă NUă DAă DAă NUă

Bulgariaă DAă(2000)ă DAă DAăă DAă DAă DAă

Croa iaă DAă(1999)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Cipruă DAă(1994)ă DAă DAă DAă DAă DAă

RepublicaăCeh ă NUă Nuăexist ăjustificare NUă DAă DAă DAă

Danemarcaă DAă(1997)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Estoniaă NUă Nuăexist ăap rareă NUă DAă DAă DAă

Finlandaă DAă(1984)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Fran aă NUă NUă NUă DAăă DAă NUă

Georgiaă NUă Nuăexist ăjustificareă NUă DAă DAă DAă

Germaniaă DAă(2000)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Greciaă NUă NUă NUă DAă DAă NUă

Ungariaă NUă NUă NUă DAă DAă DAă

Islandaă DAă(2003)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Irlandaă NUă NUă NUă DAă DAă DAă

Italiaă NUă DAă DAă DAă DAă DAă

Letoniaă DAă(1998)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Liechtensteină NUă NUă NUă DAă DAă DAă

Lituaniaă NUă NUă NUă DAă DAă DAă

Luxemburgă NUă NUă NUă DAă DAă Numaiăînăuneleă

Maltaă NUă NUă NUă DAă DAă NUă

RepublicaăMoldovaăă NUă NUă NUă DAă DAă NUă

Olandaă NUă NUă NUă DAă DAă Numaiăînăuneleă

Norvegiaă DAă(1987)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Poloniaă NUă DAă NUă DAă DAă DAă

Portugaliaă NUă NUă NUă DAă DAă DAă

Româniaă NUă NUă NUă DAă DAă DAă

Federa iaăRus ă NUă NUă NUă DAă DAă NUă

SanăMarinoă NUă NUă NUă DAă DAă NUă

Serbiaăşiă

Muntenegruă NUă NU?ă NU?ă DAă DAă ??ă

RepublicaăSlovac ă NUă Nuăexist ăjustificareă NUă DAă DAă DAă

Sloveniaă NUă NUă NUă DAă DAă Numaiăînăuneleă

Spaniaă NUă NUă NUă DAă DAă DAă

Suediaă DAă(1979)ă DAă DAă DAă DAă DAă

Elve iaă NUă DAă NUă DAă DAă DAă

Macedoniaă NUă Nuăexist ăjustificare NUă DAă DAă DAă

Turciaă NUă Doarăînădreptulăcivilă NUă DAă DAă NUă

Ucraineaă NUă NUă NUă DAă DAă ??ă

RegatulăUnită NUă NUă NUă DAă DAă ÎnăIrlandaădeăNordăexist ăexcep iiă

(7)

3.ăLEGISLA IAăDINăDIVERSEă RIăEUROPENEăCUăPRIVIREăLAăINTERZICEREAă SANC IUNILORăFIZICEăÎMPOTRIVAăCOPILULUIă

Conformăunorăinforma iiămaiărecenteădecâtăceleăprezentateăînăTabelul nr. 1,ă dinătotalulăstatelorăeuropene,ăînă26ădintreăeleăcopiiiăsuntăproteja i,ăprinălege,ădeătoateă formeleă deă maltratareă (cuă prec dere,ă pedeapsaă corporal ).ă Urm toareleă stateă seă includăînăaceast ăcategorie11

3.1. AUSTRIA

Peă dataă deă 15ă martieă 1989,ă Parlamentulă austriacă aă votată înă favoareaă modific riiă Legiiă familieiă şiă aă Legiiă bun st riiă tineretului,ă pentruă caă acesteaă s ă enun eăînămodăexplicităc ăînăcreştereaăşiăeducareaăcopiilor:ă„este ilegală folosirea

for ei şi a comiterii de suferin e fizice ori mentale”.

Nouaălegeăaăfostăadoptat ăînăunanimitateăşiăf r ăcontroverseăpeămargineaăei.ă Înă acestă sens,ă Ministerulă pentruă Mediu,ă Tineretă şiă Familieă aă statuată faptulă c :

Motivul acestei reformări a legii este cunoaşterea incomensurabilei daune pe

care o suferă copiii care nu voiesc sau nu sunt capabili de a evita pedeapsa fizică

ca mijloc de creştere şi educare a copiilor lor”.

Scopulă acesteiă legiă –ă subliniaă Ombudpersonsă (Avocatulă Poporului)ă pentruă CopiiăşiăTineretă–,ăconst ăînăschimbareaă„atitudinilor şi eliminarea pedepsei fizice”,ă f r ă caă s ă determineă „o creştere a urmăririi penale a părin ilor pentru lovirea

copiilor lor sau creşterea copiilor lua i în îngrijire de către stat”.

3.2. BULGARIA

Înă Bulgaria,ă înă concordan ă cuă Legeaă protec ieiă copilului,ă datândă dină anulă 2000,ă pedepsireaă fizic ă aă copiiloră esteă ilegal .ă Articolulă 11.2.ă ală acesteiă legiă statueaz ,ă deă pild ,ă c :ă „Fiecare copil are dreptul la protec ie împotriva tuturor

metodelor de creştere şi educare careălezează demnitatea sa, împotriva violen ei

fizice, psihice şi altor tipuri de violen ă, contra tuturor formelor de influen are care

merg împotriva intereselor sale”.

Oăasemeneaăreglementareăesteăinterpretat ăcaăoăinterdic ieăexplicit ăaătuturoră formelorădeăpedepsireăcorporal ăaăcopiilor,ăinclusivădeăc treăp rin i.

ă

Înăconcordan ăcuăCodulăfamilieiă(adoptatăînăanulă1985ăşiămodificatăînă1992),ă func iileăbaz ăaleăfamilieiăincludă„stabilirea în cadrul familiei aăunor rela ii bazate pe respect, ataşament, prietenie, eforturi comune şi responsabilitate reciprocă

pentru dezvoltarea ei”.

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

11ăStatesăwithăFullăAbolition,ăconformăcu:ăhttp://www.endcorporalpunishment.org/pages/progress/ă

prohib_states.html.ăă

(8)

ă SorinăM.ăR dulescuă 8ă 10ă

Codulă penală bulgară interziceă violen aă careă poateă conduceă laă oă lezareă fizic ă „grav ”,ă „medie”ă şiă „obişnuit ”,ă maiă alesă dac ă victimaă esteă ună minoră (Articolulă 131).ăTotuşi,ăcomplexitateaăproceduriiăînăcazulăurm ririiăpenaleăpentruălez riăfiziceă „obişnuite”ălimiteaz ăprotec iaăjuridic ăaăcopilului.ăă

ă

3.3. CIPRU

ă

Înă lunaă iunieă 1994,ă Cameraă Reprezentan iloră dină Cipruă aă adoptat,ă înă unanimitate,ă oă nou ă legeă cuă privireă laă prevenireaă violen eiă familialeă şiă protec iaă victimelor,ă legeă careă incrimineaz ă „exercitarea violen ei de către un membru al

familiei asupra altui membru al familiei”.ă

Nouaălegeă(147)ădefineşteăviolen aăcaăfiindăoriceăactăilegalăsauăcomportamentă controlatăcareăproduceăoălezareădirect ,ăfizic ,ăsexual ăsauăpsihic ,ăoric ruiămembruă alăfamiliei.ăDac ăunăasemeneaăactăareălocăînăprezen aăunuiăcopil,ăelăvaăfiăconsiderată caă oă violen ă exercitat ă împotrivaă copilului,ă însuşi,ă înă m sur ă s -iă provoaceă oă leziuneăpsihic .ă

ă

3.4. CROA IA

ă

ÎnăCroa ia,ăînălunaăiunieă1998,ăParlamentulăaăadoptatăoănou ălegeăcuăprivireălaă familie,ă careă prevede,ă întreă altele,ă interzicereaă pedepseloră fiziceă şiă aă umilirii.ă Aceast ălegeăaăintratăînăvigoareăînădataădeă1ăianuarieă1999.ăă

Anterioră adopt riiă noiiă legi,ă auă existată maiă multeă ac iuniă aleă diverseloră organiza iiă guvernamentaleă şiă nonguvernamentale,ă careă auă avută caă scopă promovareaăinterdic ieiămaltrat rii,ăînăspecialăaăcopiilor.ăDreptăconsecin ăaăacestoră ac iuni,ăaăfostăadoptat ălegeaămen ionat .ă

ă

3.5. DANEMARCA

ă

Înălunaămaiă1997,ăParlamentulădanezăaăadoptatăunăamendamentălaăLegeaăcuă privireă laă custodiaă şiă îngrijireaă parental ,ă ală c ruiă con inută men ioneaz ă c :ă „Un copil are dreptul la îngrijire şi securitate. Copilul trebuie tratat ca respect în calitate de individ şi nu poate fi supus pedepsei corporale sau altui tratament

degradant”.

Reformareaă legiiă înă acestă domeniuă aă începută înc ă dină lunaă maiă 1985,ă înă condi iileăînăcareăParlamentulădanezăaăadoptatăurm toareaăreglementareăspecific ăcuă privireă laă interzicereaă violen eiă asupraă copilului:ă „Custodia parentală implică obliga ia de a proteja copilul împotriva violen ei fizice şi psihice şi contra oricărui

tratament dăunător”.ăă

(9)

Ună rolă activă înă adoptareaă noiiă legiă l-aă exercitată Consiliulă Na ională pentruă Copii,ăcareăaăinvestitănumeroaseăresurseăpentruăinformareaăfiec reiăfamiliiădanezeă cuăcopiiăminori.ăă

ă

3.6. FINLANDA

ă

Înă Finlanda,ă interzicereaă pedepseiă fiziceă aă fostă oă parteă component ă aă reform riiă drepturiloră copilului.ă Astfel,ă Legeaă cuă privireă laă custodiaă copiluluiă şiă dreptulălaăaceast ăcustodie,ădatândădinăanulă1983,ămen ioneaz ăfaptulăc :„Un copil trebuie crescut şi îngrijit în spiritul în elegerii, securită ii şi dragostei. El nu va fi

dominat (subdued), pedepsit corporal sau umilit în niciun fel. Creşterea sa în

direc ia independent ei, responsabilită ii şi maturită ii va fi încurajată, sprijinită şi

asistată.

Caă efectă directă ală acesteiă legi,ă dreptulă penală seă aplic ,ă înă egal ă m sur ,ă agresiuniloră comiseă împotrivaă copiiloră deă c treă p rin iă şiă ceiă careă seă ocup ă deă îngrijireaăacestorăcopii.ăă

Înă concordan ă cuă ministrulă justi ieiă dină Helsinki,ă responsabilă pentruă elaborareaă proiectuluiă legii,ă aceasta:ă „încearcă să stabilească anumite orientări

«pozitive» pentru creşterea şi educarea copiilor (…), face clar faptul că toate

încălcările integrită ii (fizice sau spirituale) a copilului, care constituie o infrac iune penală, chiar dacă sunt comise de o a treia persoană (de exemplu, agresare, închidere ilegală, pălmuire etc.), sunt, în egală măsură, sanc ionabile, chiar atunci când sunt comise de un părinte cu inten ia de a-şi disciplina copilul

(…), interzice, de asemenea, în mod explicit, orice tratament degradant («copilul

nu trebuie umilit»), chiar dacă asemenea acte nu constituie infrac iuni penale”.

ă

3.7. GERMANIA

ă

Înă lunaă iulieă 2000,ă Bundestag-ulă germană aă ad ugată oă nou ă reglementareă laă Codulăcivilăgermanăcareăstatueaz ăc :ă„Copiii au dreptul la o creştere non-violentă.

Pedeapsa corporală, vătămările psihice şi alte măsuri umilitoare sunt interzise.

Esteădeămen ionatăfaptulăc ăamendamenteăanterioareălaăCodulăcivilăgermanăauă stimulată autorit ileă s ă ofereă consiliereă familiilor,ă astfelă ca,ă înă cadrulă acestora,ă conflicteleăs ăfieăsolu ionateăf r ăviolen .ăÎnăanulă1997,ădeăexemplu,ălegeaăaăfostă modificat ,ă pentruă aă interziceă „metodele degradante de disciplinare care includ

abuzul fizic şi psihic”, dară aceast ă modificareă nuă aă interzisă înă modă explicită toateă

(10)

ă SorinăM.ăR dulescuă 10ă 12ă

proiecteăindividualeăşiăcomunitareăînătoat ăGermania,ăpentruăsprijinireaăp rin ilorăînă creştereaăşiăeducareaăcopiilor.ă

Reglementareaăintrodus ădeăc treăBundestagăînăanulă2000ăconst ,ădeăfapt,ăînă urm toareleă dou ă enun uriă cuă privireă laă interzicereaă explicit ă aă pedepseloră fiziceă contraăcopiilor:ă„Copiii au dreptul de a fi crescu i şi educa i fără folosirea for ei.

Pedeapsa fizică, producerea de lezări psihice şi alte măsuri degradante sunt interzise”.

Aceast ăreglementare,ăconsemnat ăînăCodulăcivilăgerman,ăaăintrat,ăefectiv,ăînă rigoareăîncepândăcuădataădeă2ănoiembrieă2000.ă

3.8. GRECIA

ă

Înă lunaă februarieă 2002,ă Comitetulă Europeană deă Ap rareă aă Drepturiloră Copiluluiăaăconchis,ăcaăurmareăaăunuiăRaportăalăstatuluiăgrec,ăc ăpedeapsaăcorporal ă nuăaăfostăinterzis ăînăcadrulăfamilieiăşiăc ă„aproximativă60%ădintreăp rin iăpractic ă pedepsireaăfizic ăaăcopiilor”.ăComitetulămen ionatăaărecomandatăguvernuluiăgrecă„s ă interzic ,ăprinălege,ătoateăformeleădeăviolen ăîmpotrivaăcopiilor,ăinclusivăpedeapsaă corporal ,ăînătoateăcontexteleădeăvia ,ăinclusivăînăcadrulăfamiliei”.ă

Înălunaăiulieă2003,ăOrganiza iaăMondial ăîmpotrivaăTorturiiă(OMCT)ăaădepusă oă plângereă împotrivaă Greciei,ă înă leg tur ă cuă înc lcareaă articoluluiă 17ă ală C r iiă SocialeăEuropeneă(dreptulămamelorăşiăaăcopiilorălaăprotec ieăsocial ăşiăeconomic ),ă înăcondi iileăînăcare,ăînăGrecia,ănuăexist ănicioăreglementareăcareăs ăinterzic ăefectivă pedepsireaăfizic ăaăcopiilor.ăUlterior,ăînăperioadaă2004–2006,ăauăexistat,ăînăGrecia,ă numeroaseă dezbateriă şiă ini iativeă privindă modificareaă legii,ă înă aşaă felă încâtă s ă protejezeă copiiiă împotrivaă abuzuriloră p rin iloră sauă tutorilor.ă Înă anulă 2005,ă deă exemplu,ăComisiaăGreac ăpentruăPrevenireaăşiăCombatereaăPedepsiriiăCorporaleăaă Coopiiloră (careă aă implicată organiza iiă guvernamentaleă şiă nonguvernamentale)ă aă preg tităunăproiectădeălegeăînăm sur ăs ăinterzic ăoriceăpedeaps ăcorporal .ăă

Înădataădeă19ăoctombrieă2006,ăParlamentulăgrecăaăadoptatăLegeaă3500/2006ă cuăprivireălaăcombatereaăviolen eiăintrafamiliale,ălegeăprinăintermediulăc reiaăaăfostă interzis ăpedepsireaăcorporal ăaăcopiilorăînăcadrulăfamiliei.ăArticolulă4ăalănoiiălegiiă statueaz ,ă deă exemplu,ă c :ă „Violen a fizică împotriva copiilor ca măsură interdisciplinară în contextul creşterii lor, atrage după sine consecin ele prevăzute

de articolul 1532 din Codul civil.

Laă rândulă s u,ă articolulă 1532ă dină Codulă civilă prevedeă oă serieă deă sanc iuniă pentruă abuzulă autorit iiă parentale,ă printreă careă ceaă maiă sever ă seă refer ă laă schimbareaă acesteiă autorit iă prină intermediulă tribunalelor.ă Articolulă 1518ă dină acelaşiăCodăcivilăstatueaz ,ătotuşi,ădreptulăp rin ilorădeăaăfolosiă„m suriăcoercitive”,ă dară numaiă „dac ă acesteaă suntă necesareă dină punctă deă vedereă pedagogică şiă nuă afecteaz ă demnitateaă copilului”.ă Explicareaă acesteiă reglement riă deă c treă ministereleăresponsabileădeăintroducereaăacestorămodific riăînăCodulăcivilăaăindicată faptulăc ăpedepsireaăcorporal ăaăcopiluluiănuăesteăinclus ăînăm surileădisciplinareă premiseăp rin ilor.ă

(11)

3.9. ITALIA

ă

Înălunaămaiă1996,ăCurteaăSuprem ădinăRomaăaăenun atăfaptulăc :ă„folosirea

violen ei în scopuri educa ionale nu mai poate fi considerată ca fiind legală. (…)ă

expresia «corec ia copilului», care exprimă un punct de vedere asupra creşterii şi educării copilului, care este atât anacronic din punct de vedere cultural, cât şi demodat din punct de vedere istoric, trebuie redefinit de fapt, eliminând orice semnifica ie de ierarhie sau autoritarism şi introducând ideile de angajare socială şi responsabilă care trebuie să caracterizeze pozi ia educatorului fa ă de cel

educat.

3.10. LIECHTENSTEIN

ă

Înăconcordan ăcuăarticolulă3ădinăLegeaăasupraăcopiilorăşiătinerilor,ăadoptat ă înădecembrieă2008ăşiăintrat ăînăvigoareăînăianuarieă2009,ăînăLiechtenstein,ăcopiiiăşiă tineriiă beneficiaz ă deă drepturileă eviden iateă înă Conven iaă asupraă Copilului,ă careă stipuleaz :ăă

–ă drepulă laăprotec ie, maiă alesă împotrivaă discrimin rii,ă neglij rii,ă violen ei,ă abuzuluiăşiăabuzuluiăsexual;ă

–ădreptulălaăeduca ie/îngrijireăf r ăviolen :ăsuntăinterziseăpedeapsaăcorporal ,ă lezareaăpsihic ăşiăalteătratamenteădegradante;ă

–ădreptulă laă participareă înă diferiteă situa iiă sociale,ă politiceă şiă culturaleă deă interesăpentruăeiă(pentruăcopiiăşiătineri);ă

–ădreptulădeăaăfiăascultat,ădeăa-şiăexprimaăopiniileăînăconcordan ăcuăvârstaăşiă gradulălorădeămaturitate,ăînăspecialăînăcadrulăprocedurilorăjuridiceăşiăadministrative;ă

–ădreptulădeăaăprimiăprioritateăînărealizareaăcelorămaiăbuneăintereseăaleălor.ă Conformăarticoluluiă2ădinălegeaămen ionat ,ăcopiiiăseăpotăadresaăAvocatuluiă Poporului,ăatunciăcândăconsider ăc ădrepturileălorăauăfostăînc lcate.ă

ă

3.11. LUXEMBURG

ă

ÎnăLuxemburg,ăarticolulă2ăalăLegiiăasupraăcopiilorăşiăfamiliei,ăadoptat ăînălunaă decembrieă 2008,ă enun ă urm toareaă reglementareă careă interzice,ă înă modă explicit,ă diverseleă formeă deă abuz:ă „În cadrul familiilor şi comunită ilor educative, sunt interzise violen a fizică şi sexuală, agresiunile intergenera ionale, tratamentul

degradant şi inuman, precum şi mutilarea genitală.

(12)

ă SorinăM.ăR dulescuă 12ă 14ă

şiăcuăamend ,ăcuăexcep iaăacelorăsanc iuniămaiă„blânde”,ăcareăseăpedepsescădoarăcuă amend ă(conformăarticoleloră563ăşiă564ădinăCodulăpenal).ă

3.12. NORVEGIA

Înă lunaă ianuarieă 1987ă aă intrată înă vigoareă urm torulă amendamentă laă Legeaă p rinteluiăşiăcopilului:ă„Copilul nu va fi expus violen ei fizice sau unui tratament

care poate amenin a sănătatea sa fizică şi mentală”.

Acestăamendamentăaăfostăconsecin aăuneiărecomand riăaăunuiăcomitetăoficial,ă aflatăsubăegidaăMinisteruluiăJusti ieiădinăNorvegia,ăcareăs-aăocupatădeăcopilulăabuzată şiăneglijat.ăAnteriorăacesteiărecomand ri,ăunăsondajădeăopinieădină1983ăaăconstatată c ă68%ădinăpopula iaănorvegian ăînc ăeraăîmpotrivaăinterziceriiătuturorăformelorădeă pedepsireăfizic ăaăcopiilor.ăă

Cuăîncepereădină1972,ăCodulăpenalănorvegiană(datândădinăanulă1891)ăaăstabilită c ăp rin iiăşiăalteăpersoaneăcareăseăocup ădeăcopiiăauădreptulăs ăutilizezeăoăpedeaps ă corporal ă „moderat ”,ă caă oă component ă aă creşteriiă şiă educ riiă copiilor.ă Înă anulă 1972,ăaceast ăreglementareăaăfostăeliminat ,ănuăf r ăcontroverse.ăă

ÎnămomentulădezbaterilorădinăParlamentulănorvegianăpeămargineaănoiiăLegiăaă p rinteluiă şiă copilului,ă Ministrulă Justi ieiă aă men ionată c ,ă deşiă violen aă fizic ă parental ăaădejaăinterzis ăînăCodulăpenal,ătotuşi,ăesteănecesar ăoăreformareăaălegii,ă faptăacceptatădeăParlamentăşiăvotatăînăconsecin .ăă

ă

3.13. OLANDA

ă

Înădataădeă6ămartieă2007,ăSenatulăolandezăaăadoptatăoănou ălegeăcuăprivireălaă interzicereaă pedepseiă corporaleă aplicateă deă p rin iă şiă tutori.ă Aceast ă legeă aă adusă modific riă reglement riloră existenteă înă Codulă civilă cuă privireă laă autoritateaă parental ,ăastfelăc ăArticolulănr.ă1:247ăstabileşte,ăînăprezent,ăc :ă

1. Autoritatea parentală include datoria şi dreptul părintelui de a-şi îngriji

şi creşte copilul minor. 2. Îngrijirea şi creşterea unui copil presupune asumarea

responsabilită ii pentru bunăstarea emo ională şi fizică a copilului, pentru siguran a sa, precum şi pentru promovarea dezvoltării personalită ii sale. În îngrijirea şi creşterea copilului, părin ii nu trebuie să folosească violen a

emo ională sau fizică şi nici un tratament umilitor”.

Articolulă nr.ă 1:248ă dină Codulă civilă olandeză stabileşteă faptulă c ă articolulă anterioră(1:247)ăseăaplic ătuturorăpersoanelorăcareăac ioneaz ăînăloculăp rin ilor.ă

(13)

3.14. PORTUGALIA

ă

Înă dataă deă 4ă septembrieă 2007,ă Parlamentulă portugheză aă adoptată Legeaăă nr.ă59/2007,ăcareăaăadusăoăserieădeămodific riăCoduluiăpenalăînăsec iuneaăprivitoareă laă pedepseleă corporaleă aplicateă copiilor.ă Aceast ă legeă aă intrată înă aplicareă cuă începereă dină 15ă septembrieă 2007.ă Dintreă reglement rileă ei,ă maiă importantă esteă articolulă152,ăcareăstabileşteăc :ă„Indiferent dacă este repetată sau nu, aplicarea de rele tratamente fizice sau psihice, inclusiv pedeapsa corporală, privarea de

libertate şi delictele sexuale, este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani”.

Înc ădinăanulă1994,ăCurteaăSuprem ădeăJusti ieă(SupremoăTribunalădeăJustiça)ă aă enun ată ideeaă conformă c reiaă supunereaă copiiloră şiă autoritateaă parental ,ă careă caracterizeaz ărela iileăîntreăp rin iăşiăcopiiă(Articolulănr.ă1878ădinăCodulăcivil),ănuă d ă p rin iloră dreptulă deă aă folosiă agresiuneaă fizic ă caă mijlocă deă creştereă şiă disciplinareă aă copiilor. Ulterior,ă înă anulă 1999,ă alteă deciziiă aleă Cur iiă Supremeă şiă Cur iiă deă Apelă dină Spaniaă auă confirmată acestă principiu,ă careă interzice,ă înă cadrulă Coduluiăcivil,ă„dreptul”ădeăaăfolosiădisciplinareaăfizic .ă

Înă 5ă aprilieă 2006,ă Curteaă Suprem ă deă Justi ieă şi-aă modificată punctulă deă vedere,ă stabilindă c ă palmaă şiă simplaă „chelf neal ”ă (spanking)ă suntă mijloaceă „legale”ă şiă „acceptabile”,ă iară imposibilitateaă deă aă folosiă acesteă mijloaceă deă pedepsireăpotăchiară„amplificaăneglijareaăeduca ional ”.ăÎnămaiă2006,ăOrganiza iaă Mondial ăîmpotrivaăTorturiiă(OMCT)ăaădepusăoăplângereăîmpotrivaăPortugalieiălaă ComitetulăEuropeanăalăDrepturilorăSociale,ăînăcareăaăsus inutăc ăsitua iaăexistent ăînă aceast ă ar ă încalc ă articolulă 17ă ală Carteiă Socialeă Europene,ă deoareceă nuă exist ă nicioăinterzicereăexplicit ăaăpedepselorăcorporaleăînăcadrulăfamiliei.ăÎnăconsecin ,ă înă anulă 2007,ă aşaă cumă amă men ionat,ă prină adoptareaă Legiiă 59ă dină anulă 2007,ă Portugaliaăseănum r ăprintreă rileăcareăauăinterzisăexplicitămaltratareaăcopiilor.ă

3.15. SPANIA

Înă Spania,ă pedepseleă corporaleă înă cadulă familieiă suntă interziseă printr-ună amendamentă specială adusă Coduluiă civilă înă anulă 2007.ă Anterior,ă acestă codă recunoscuseă dreptulă p rinteluiă sauă tutoreluiă deă aă folosiă formeă deă „coerci ie”ă

rezonabile şi moderate”,dar,ădat ăfiindăposibilitateaăcomiteriiăunorăexcese,ăacesteă

reglement riă auă fostă înl turateă dină lege.ă Articolulă 154ă dină Codulă civilă spaniolă statueaz ă c ,ă înă exercitareaă responsabilit iiă lor,ă p rin iiă sauă tutoriiă trebuieă s ă respecteăintegritateaăfizic ăşiăpsihic ăaăcopiilor.ă

(14)

ă SorinăM.ăR dulescuă 14ă 16ă

3.16. SUEDIA

ă

Suediaă aă fost,ă deă fapt,ă primaă ar ă dină lumeă careă aă interzisă oriceă pedepsireă fizic ă aă copilului.ă Astfel,ă înă anulă 1979,ă înă Codulă P rinteluiă şiă aă Tuteleiă aă fostă introdus ăurm toareaăreglementare:ă„Copiii au dreptul la îngrijire, securitate şi o creştere adecvată. Copiii trebuie trata i cu respectul cuvenit persoanei şi individualită ii lor şi nu trebuie supuşi pedepsei corporale sau oricărui alt

tratament umilitor”.

Propunereaădeăintroducereăaăacesteiăreglement riăaăfostăf cut ă deăoăcomisieă multidisciplinar ă dină domeniulă drepturiloră copilului,ă prezidat ă deă ună judec tor,ă comisieăcareăaăaăsubliniatăc :ă„scopul primar al reglementării este a face clar că bătaia copiilor nu este permisă. În al doilea rând, Comisia doreşte să creeze o bază pentru informarea şi educarea generală a părin ilor în legătură cu

importan a pe care o are o îngrijire adecvată a copiilor (…). Reglementarea

propusă trebuie să contribuie, pe termen lung, la reducerea numărului de acte care

implică violen a fizică împotriva copiilor”. Aşaă cumă aă subliniată ună membruă ală

Parlamentuluiă suedez,ă cuăocaziaă adopt riiă noiiă reglement ri,ă „Dacă părin ii nu-şi

pot convinge copiii prin cuvinte, atunci noi nu-i vom convinge prin violen ă”.

ă

3.17. UNGARIA

ă

ÎnăUngaria,ăpedepseleăcorporaleăînăcadrulăfamilieiăauăfostăprohibiteăprintr-ună amendamentă adusă Legiiă cuă privireă laă protec iaă familieiă şiă administrareaă tuteleiă (datândădină1997),ăamendamentăacceptatădeăParlamentăînălunaădecembrieă2004ăşiă careăaăînceputăs ăfieăaplicatădeălaă1ăianuarieă2005.ă

Astfel,ăarticolulă6,ăparagrafulă5,ăalălegiiămen ionateăstabileşteăc :ă„Copilul are dreptul să-i fie respectată demnitatea, de a fi protejat împotriva abuzului – violen ei fizice, sexuale şi mentale, contra neacordării de îngrijiri adecvate şi împotriva lezării sale de orice informa ie neadecvată. Copilul nu trebuie să fie supus torturii, pedepsei corporale şi contra oricărui tratament crud, inuman sau

degradant”.ăă

3.18. UCRAINA

ă

Înăaceast ă ar ăseăafl ăînăvigoare,ădinăanulă2002,ăLegeaăpreveniriiăviolen eiă domestice,ăcareăinterziceăoriceăactădeăviolen ăfizic ăşiăpsihic ăîmpotrivaăoric ruiă membruăalăfamiliei.ăArticolulănr.ă1ăalăacesteiălegiădefineşteăviolen aădomestic ăcaă fiind: „Orice ac iune inten ionată a unui membru al familiei împotriva altui membru al familiei, dacă o asemenea ac iune încalcă drepturile şi libertă ile constitu ionale şi civile ale membrului familiei şi lezează sănătatea fizică, mentală

şi morală, precum şi dezvoltarea copilului”.Violen aăfizic ăşiăceaăpsihic ăînăcadrulă

(15)

membru al familiei de către altul, precum şi limitarea inten ionată a libertă ii, locului de reziden ă, hranei, îmbrăcămin ii şi altor condi ii normale de via ă, care pot produce moartea victimei sau pot cauza tulburarea sănătă ii fizice şi mentale

ori pot dăuna onoarei şi demnită ii ei”.

Totuşi,ăacesteăreglement riănuăauăfostăpuseăînăaplicareăefectivăpân ăceănoulă Codă ală familieiă (dină anulă 2003)ă nuă aă începută s ă func ionezeă începândă dină lunaă ianuarieă 2004ă interzicând,ă înă modă explicit,ă pedeapsaă corporal .ă Articolulă 150ă (paragrafulănr.ă7)ăalăacestuiăcodăstatueaz ,ădeăexemplu,ăfaptulăc :ă„Pedepsirea fizică a copilului de către părin i, precum şi aplicarea altor forme de tratament sau

pedepse degradante sunt interzise”.ăă

4.ăLEGISLA IAăUNORă RIăEUROPENEăŞIăSTATEăAMERICANE,ăCUăPRIVIREăă LAăABUZULăSEXUALă(INTRAFAMILIAL)ăASUPRAăCOPIILORă

Înămajoritateaăstatelorălumii,ăinclusivăînăEuropa,ăabuzulăsexualăasupraăcopiiloră esteă interzisă înă modă explicită înă legeaă penal .ă Înă multeă riă oă asemeneaă form ă deă abuzăesteăsanc ionat ăcuăpedepseăsevere,ămergândădeălaăînchisoareaăpeăvia ,ăpân ă laăpedeapsaăcapital 12.ăă

ÎnăacordăcuăConven iaăNa iunilorăUniteăprivindăDrepturileăCopiluluiă(CRC),ă care,ăînăarticoleleă34ăşiă35,ăsolicit ăstatelorădinăîntreagaălumeăs ăprotejezeăcopiiiădeă oriceăform ădeăexploatareăşiăabuzăsexual,ănumeroaseă riăşi-auămodificatălegisla iile,ă pentruăaăincriminaăoriceăactăcareăoblig ăcopiiiăs ăseăangajezeăînăactivit iăsexualeăşiă pentruă aă sanc ionaă maiă aspruă exploatareaă copiiloră înă scopuriă sexuale.ă Dintreă formeleădeăabuzăsexualăcomiseăasupraăcopiilor,ăincestulăesteăpedepsităcuăceleămaiă severeăpedepse,ădeşiăpotăexistaăşiă riăînăcareăacestăactăesteălegal.ăUrm toareleăstateă europeneăauălegisla iiăcareăfieăconsider ăincestulăcaăunăactălegal,ăfieăîlăincrimineaz ă caăinfrac iuneăpenal :ă

ă

4.1. BELGIA

ă

ÎnăBelgia,ăincestulăesteălegal,ăiarăvârstaălegal ădeăconsim mântăesteădeă16ăani.ă

ă

4.2. FINLANDA

ă

Deşi,ă înă Finlanda,ă legeaă penal ă nuă men ioneaz ă incestulă caă tipă distinctă deă infrac iune,ă rela iileă sexualeă dintreă frateă şiă sor ,ă antecesoră şiă descendentă suntă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

12ăWikipedia,ăLaws Regarding Child Sexual Abuse,ă conformă cu: http://wapedia.mobi/en/ă

Laws_regarding_child_sexual_abuse.ă

13ăFinnish Law Regarding Sexual Act between Close Relative,http://www.finlex.fi/fi/laki/ajantasa/ă

(16)

ă SorinăM.ăR dulescuă 16ă 18ă

interzise,ăfiindăsanc ionateăcuăamend ăsauădoiăaniădeăînchisoare13.ăSanc iuneaăceaămaiă sever ăseăaplic ăpentruă„unăactăsexualăîntreărudeăapropiate”,ădac ăvictimaăareăsubăă 18ăaniăsauăaăfostăfor at ăoriăconvins ăînămodăilegalăs ăseăangajezeăîntr-unăasemeneaăact.ăă

ă

4.3. FRAN A

ă

Înă Fran a,ă pân ă recent,ă incestulă întreă rude,ă cuă excep iaă aceluiaă dintreă ună p rinteăşiăunăcopilăminor,ănuăeraăoăinfrac iune.ăDeăaltfel,ălegileăcuăprivireălaăincestă auăfostăaboliteădeăc treăNapoleonăBonaparteăcuădou ăsuteădeăaniăînăurm .ăă

Anterior,ă incestulă nuă eraă specificat,ă caă atare,ă înă Codulă penală francez,ă fiindă inclusăînăcategoriaăgeneric ,ădarăindistinct ,ădeă„abuzăsexual”ăsauă„viol”.ăUlterior,ă înă2010,ăParlamentulăfrancezăaăaprobatăunăamendamentăprinăcareăviolulăaădevenităoă infrac iuneădistinct 14.ăAstfel,ătextulălegiiăconsider ăaproapeătoateăacteleăincestuoaseă comiseădeăunăp rinteăasupraăunuiăminorăcaăfiindăs vârşiteăprinăconstrângere,ămotivă pentruăcareădifer ădeăoăac iuneădeămolestareăf r ăviolen ,ăamenin areăsauăconstrângere.ă

ă

4.4. GERMANIA

ă

Înă Germania,ă incestulă esteă pedepsită dac ă areă locă întreă persoaneă legateă prină leg turiădeăsângeăşiădoarăînălinieădirect ,ăîntreăp rin iăşiăcopii,ăbuniciăşiănepo i,ăfra iă şiă surori.ă Pedeapsaă pentruă asemeneaă actă mergeă deă laă amend ă pân ă laă 3ă aniă închisoare.ă Termenulă juridică folosită înă legisla iaă german ă pentruă incestă esteă „Beischlaf”ă(coitus),ăastfelăc ănumaiăactulăsexuală„vaginal”ăesteăpedepsit,ăcelelalteă formeădeăactivitateăsexual ă(deăexemplu:ăsexăoral,ămasturbareăetc.)ăfiindăexceptateă deălaălaăsanc iunileălegale15.ăă

ă

4.5. IRLANDA

ă

Înă Irlanda,ă Legeaă cuă privireă laă abuzulă sexuală asupraă copiluluiă nuă prevedea,ă pân ă înă anulă 2006,ă infrac iuniă distincteă pentruă diferiteă formeă deă abuză sexual.ă Începândă dină 2006,ă legeaă aă fostă modificat ,ă pentruă aă diferen iaă întreă maiă multeă formeă deă abuz16.ă Totuşi,ă oriceă tipă deă rela ieă sexual ă avut ă cuă ună copilă aflată subă vârstaă deă 15ăaniă esteă considerat ă infrac iuneă şiă esteă sanc ionat ă caă atare.ă Incestulă este,ădeăasemenea,ăilegal,ăfiindăsac ionatăconformăcuăLegeaăsanc ion riiăincestului,ă datândă înc ă dină anulă 1998ă şiă modificat ă deă Legeaă penal ă dină 1995.ă Pedeapsaă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

14ăFrance Makes Incest a Crime,ăvezi:ăhttp://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/france/ă

7085759/France-makes-incest-a-crime.htmlă

15ă Rogeră J.ă R.ă Levesque,ăSexual Abuse of Children: A Human Rights Perspective,ă Indianaă

UniversityăPress,ă1999,ăp.ă1,ăp.ă5–6,ăp.ă176–180.ă

16ă„Theă Lawă onă Sexuală Offencesă ină Ireland”, http://www.citizensinformation.ie/categories/ă

justice/criminal-law/criminaloffences/law_on_sex_offences_in_irelandă

(17)

maxim ăpentruăincestăpoateăajungeălaăînchisoareăpeăvia ăpentruăb rba iăşiăşapteăaniă pentruăfemei.ăă

4.6. POLONIA

ă

Înă Polonia,ă incestulă esteă definită deă articolulă 201ă dină Codulă penală caă fiindă reprezentată deă ună actă sexuală între inută cuă ună ascendent,ă descendent,ă tutore,ă îngrijitor,ăfrateăsauăsor .ăUnăasemeneaăactăseăpedepseşteăcuăînchisoareădeălaă3ăluniă pân ălaă5ăaniăînchisoare17

4.7. PORTUGALIA

ă

Înă dreptulă penală portughez,ă incestulă nuă esteă interzisă înă modă explicită sauă specific18.ă

4.8. RUSIA

ă

ÎnăRusia,ărela iileăsexualeăconsensualeăîntreăadul i,ăcareăincludăşiăincestul,ănuă constituieăoăinfrac iune.ăTotuşi,ăînăCodulăfamilieiăesteăprev zut ăreglementareaăînă acordăcuăcareăpersoaneleăcareăauăleg turiădirecteădeăfamilie,ădeăexemplu:ăfra iăsauă surori,ăp rinteăvitregăşiăcopilăvitreg,ănuăseăpotăc s toriăîntreăele19.ăă

4.9. SUEDIA

Înă concordan ă cuă legileă suedeze,ă incestulă întreă fra iă şiă suroriă sauă celă întreă antecesoriăşiădescenden iăesteăinterzisăînămodăexplicit20.ăăă

4.10. MAREA BRITANIE (ANGLIA ŞI ARA GALILOR)

AtâtăînăAnglia,ăcâtăşiăînă araăGalilor,ăincestulăesteăilegal,ăiarăpedeapsaăpentruă angajareaăîntr-oărela ieăincestuoas ăajungeăpân ălaă14ăaniăînchisoare.ăă

Legeaă seă refer ă atâtă laă rela iileă heterosexuale,ă câtă şiă homosexuale,ă întreă oă persoan ă şiă p rin ii,ă bunicii,ă copiiiă sauă nepo iiă s i,ă întreă fra iă şiă surori,ă unchi,ă m tuş ,ănepotăsauănepoat .ăă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

17ăConformăcu:ăhttp://en.wikipedia.org/wiki/Laws_regarding_incest#Poland.ăă

18ăCommittee Experts Praise Portugal’s Efforts to Promote Equality of Women,Committeeăonă

EliminationăofăDiscriminationăagainstăWomen,ăJanuaryă2002.ă

19ăWikipedia,ăLaws Regarding Incest,http://en.wikipedia.org/wiki/Laws_regarding_incest.ă 20ăhttp://www.notisum.se/rnp/SLS/LAG/19620700.htm#K6P7S1.ăă

(18)

ă SorinăM.ăR dulescuă 18ă 20ă

Reglement rileăcuăprivireălaăincestăsuntăreunite,ăînăprezent,ăînăsec iunileă64ăşiă 65ăaleăLegiiădelictelorăsexuale,ăadoptat ăînăanulă2003,ăcareăaăînlocuitălegeaădatândă dinăanulă195621

ă

4.11. STATELE UNITE ALE AMERICII

ă

ÎnăStateleăUnite,ăfiecareăstat,ăinclusivădistrictulăColumbia,ăareălegiăîmpotrivaă incestului22.Totuşi,ă con inutulă acestoră legiă difer ă deă laă ună stată laă altul23.ă Deă exemplu,ăNewăJerseyănuăprevedeăsanc iuniăînăcazulăînăcareăpersoaneleăangajateăîntr-ună actă deă incestă auă vârstaă deă 18ă aniă sauă peste,ă Massachussettsă sanc ioneaz ă cuă închisoareaă pân ă laă 20ă deă aniă persoaneleă careă seă angajeaz ă înă activit iă sexualeă uniteă prină rela iiă deă rudenieă maiă apropiateă decâtă veriiă primari,ă Hawaiiă prevedeă pedepseă mergândăpân ălaă5ăaniăînchisoareăpentruă „penetrareăsexual ”ăcuărudeădeă sângeăsauăuniteăprinăalteăleg turiă(deăexemplu:ăp rin ii,ăcopiiiăsauăfra iiăvitregi)ăş.a.ă

Înătoateăstateleăamericane,ărudeleăuniteăprinăleg turiădeăsângeăvizeaz ămama,ă tat l,ă bunicul,ă bunica,ă sora,ă unchiul,ă m tuşa,ă nepotul,ă nepoata,ă iară înă uneleă stateă acesteărudeăincludăşiăveriiăprimari.ă

ă

ă

Aşaă cumă seă poateă observaă dină celeă men ionate,ă atitudinileă popula ieiă şiă aleă autorit iloră fa ă deă diferiteleă acteă deă abuz,ă inclusivă celă sexual,ă exercitateă asupraă copiilorădifer ădeălaăoă ar ălaăalta,ăiarăînăcazulăStatelorăUniteă–ădeălaăunăstatălaăaltul.ă Acesteă atitudini,ă încorporateă înă legiă sauă reglement riă normative,ă reflect ă într-oă m sur ă sauă alta,ă valorile,ă tradi iileă şiă mentalit ileă colective,ă compatibileă cuă referen ialeleăculturaleădină araăsauăregiuneaărespectiv .ă

Dincoloă deă diversitateaă acestoră legi,ă obiectivulă loră fundamentală esteă unulă comun,ă constândă înă diminuarea,ă prevenireaă şiă sanc ionareaă oric reiă formeă deă agresiuneăîndreptat ăasupraăcopiilor.ă

ă

ă

ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă

21ăhttp://www.opsi.gov.uk/acts/acts2003/ukpga_20030042_en_5ă

22ăInbred Obscurity: Improving Incest Laws in the Shadow of the Sexual Family’”,ă„Harvard Law Review”,ă Juneă 2006,ă conformă cu: http://www.harvardlawreview.org/issues/119/june06/note/ă inbred_obscurity.pdf.ăă

23ăWikipedia,ăLaws Regarding Incest, http://en.wikipedia.org/wiki/Laws_regarding_incest.ă

ă

Referências

Documentos relacionados

Analizaă institu ional ă aă urm rită evolu iaă istoric ă aă societ iiă civileă dină România,ădinăperspectivaălegilorăşiăinstitu iilorăimportanteăpentruăaceasta,ăcuăscopulă

Oă reprezentareă ilustrativ ă aă moduluiă înă careă auă evoluată rateleă deă suicidă înă zoneleă deă dezvoltareă aleă c roră jude eă auă înregistrată celeă maiă

deă Avere.ă Adeseaă Comunitateaă deă Avereă esteă totunaă cuă statul,ă ceeaă ceă indic ă oă indiferen ăaăs teanuluiăfa

acelaşiă timp,ă aă fosteloră riă comuniste,ă careă auă rateă maiă mariă deă angajareă aleă femeilorăînăgenerală(inclusivădinănecesitateaădeăaăexistaăînăgospod

Plecândă deă laă explica iaă teoretic ă aă luiă Tonnies,ă putemă apreciaă c ă individulă voin eiăreflectateănuălucreaz ăînăfolosulăcomunit ii,ăaşaăcumăspuneăDimitrieăGustiă

Elementeleă definitoriiă aleă obiceiuluiă suntă exterioritateaă fa ă deă individ,ă dimensiuneaă colectiv ,ă persisten aă înă timpă subă formaă tradi iei,ă formaă

When the reader is placed, against the background of the title, the motto and the theme of homosexuality, face to face with the novel Leg ă turi boln ă vicioase [Love Sick],

Aşa,ă înă pragulă casei,ă veiă vedeaă adeseoriă (caă deă exempluă laă casaă Sofieiă ErmolaieăCodrea)ăc ăs-aăf cutăoăgaur