„Revistaăromân ădeăsociologie”,ăserieănou ,ăanulăXXIV,ănr.ă3–4,ăp.ă269–282,ăBucureşti,ă2013
ATITUDINI,ăPERCEP II,ăPRACTICIă
IONU ăBUTOI∗ă
ABSTRACTă
THEăDAILYăLIFEăOFăAăGRANTEEăINăPARIS.ăATTITUDES,ăă PERCEPTIONS,ăPRACTICESăă
Thisăresearchăexaminesătheăimportanceăofătheă1932–1934ăParisăscholarshipăofă ŞtefaniaăCristescuă(oneăofătheămostăimportantămonographistsăofătheăGustianăSchool),ă viewedă bothă asă aă personală strategică choiceă meantă toă consolidateă heră statusă asă ană academică researcheră andă asă ană occasionă foră usă toă learnă aboută theă dailyă lifeă ofă theă interwară Romaniană studentsă ină Westernă Europe.ă Iă discussă ină thisă paperă whyă ită isă importantă toă developă aă socială historyă ofă theă academică formationă ofă theă intellectuală elitesăofămodernăRomaniaăthroughăscholarshipsăinăforeignăcountries.ăă
ă
Keywords:ăGustianăSchool,ămonograph,ăŞtefaniaăCritescu,ăcrisisăofămonographică sociology,ăsocialăhistory,ăscholarship,ăinterwarăacademics.ă
ă
Înă articolulă deă fa ă m ă voiă aplecaă maiă îndeaproapeă asupraă stagiuluiă deă bursier ăpetrecutădeăŞtefaniaăCristescuălaăParis,ăînăaniiăuniversitariă1932−1933ăşiă 1933−1934.ăObiectivulăacestorănoteădeăcercetareăesteădeăaăredaăaspecteărelevanteă dină via aă cotidian ă aă Ştefanieiă Cristescu.ă Voiă începeă prină aă descrieă contextulă institu ionalăcareăaăf cutăposibil ăaceast ăburs ădeăstudiiăşiămotiva iileăstrategiceăaleă monografiştilorăcareăaveauăcaăobiectivăcompletareaăstudiilorăînăstr in tate,ăpentruăaă trece,ă apoi,ă laă oă analiz ă maiă am nun it ă asupraă împrejur rilor,ă evolu ieiă şiă consecin elorămultipleăprinăcareăstagiulădeălaăParisăaămarcatătraiectoriaăacademic ă–ă şiănuănumaiă–ăaăŞtefanieiăCristescu.ăă
Ipotezaăacesteiămicro-cercet riăesteăc ăidentitateaădeă„monografist”,ămembruă ală uneiă Şcoliă sociologiceă careă aveaă dejaă prestigiuă interna ional,ă seă resimteă înă atitudinileăşiăpercep iileăpeăcareăatâtăCristescuăcâtăşiăal iămembriăaiăŞcoliiăleăaveauă fa ă deă mediulă academică „gazd ”.ă Oă apartenen ă careă are,ă îns ,ă efecteleă saleă ambivalente:ă nuă doară deă propulsieă înă carieraă academic ,ă ciă şiă deă şanseă ratate,ă marginalizareăprovocat ădeărivalit iăsauăneîn elegeri.ăFaptulăc ăavemăde-aăfaceăcuăoă
monografistăăreprezint ăunăelementădeăinteresăînăplus,ăpentruăaăvedeaăînăceăm sur ă
identitateaădeăgenăseămanifest ăînăcazulădeăfa .ă
ă
CONTEXTăINSTITUŢIONALăŞIăSTRATEGIIăINDIVIDUALEăă SAUă„CÂNDăRELAŢIILEăVALOREAZ ăAUR”ă
ă
Parteă aă uneiă culturiă moderneă preifericeă deă dat ă recent ,ă pentruă via aă academic ă aă României,ă fenomenulă „studiiloră înă str in tate”ă aă avută oă importan ă deosebit ăşi,ădac ăarăfiăcercetatăsistematic,ăarăoferiănumeroaseăinforma iiăvaloroaseă pentruăaăîn elegeăre eleleăprofesionale,ăraporturileăinstitu ionaleăşiăleg turileădeăpeă planăinternădintreădiverseăgenera iiădeăprofesoriăuniversitariăşiăstuden i,ăcaăşiăceleădeă peă plană extern,ă întreă re eleleă româneştiă şiă celeă aleă centreloră universitareă dină str in tate.ă Oă astfelă deă investiga ieă ară fiă util ă atâtă pentruă aă decelaă influen aă intermediat ăpeăcareămarileăorient riăintelectuale,ăculturale,ăpoliticeăoccidentaleăauă avut-oăînăPrincipateleăRomâneăiarăapoiăînăRomâniaăMare,ăcâtăşiăpentruăaăob ineăoă evolu ieă înă timpă aă „mitului”ă Occidentului,ă aşaă cumă seă reg seşteă elă înă discursulă eliteloră româneşti.ă Studiileă sauă formareaă înă str in tateă suntă receptate,ă deă obicei,ă doarăînătermeniiăperforman elorăintelectualeăsauăaiăsincroniz riiăcuăOccidentul.ăPreaă pu ină suntă analizateă dintr-oă perspectiv ă strategic :ă atâtă laă nivelă individual,ă caă strategieădeăvia ăpersonal ,ăcâtăşiălaănivelulăre elelor,ăcentrelorăacademiceăsauăchiară alăstatelor.ăCumăseăsuprapuneauăcircuiteleăacademic-culturaleăpesteăceleăpoliticeăşiă economice?ăCareă„pie e”ăculturaleăauăexercitatăoămaiămareăinfluen ăînăRomâniaăşiă prină ceă re ele/institu iiă academice?ă Înă ceă m sur ă seă reflecta/dublaă oă anumeă domina ieăeconomic ăşiăpolitic ăîntr-unaăcultural ?ăă
Spreă exemplu,ă Antonă Golopen ia,ă aflată laă studiiă înă Germania,ă înă 1934,ă remarc ăoăstrategieădeăcâştigareăaăinfluen eiăculturaleăprinăintermediulăburselor:ă„În Germania există o tendinţă pronunţată de câştigare a Sud-Estului: oamenii noştri vor fi socotind cum să taie o bursă de francez sau de spaniol pentru a crea una
românească”1.ăDeăasemenea,ăavândăînăvedereăimportan aăapreciabil ,ăînăacestăsens,ă
jucat ă deă Funda iaă Rockefelleră înă Româniaă interbelic ,ă maiă alesă înă cazulă Şcoliiă gustiene,ă seă poateă puneă întrebareaă dac ă erauă laă mijlocă şiă alteă resorturiă aleă activit iloră acesteiă organiza iiă americaneă într-oă ar ă sud-estă european ă decâtă celeă purăteoreticeăsauăfilantropice.ăă
Înă plus,ă avândă înă vedereă mitulă Occidentuluiă caă polă deă civiliza ieă atâtă deă recurentăînărândurileăstuden imiiăromâneştiădinăzileleănoastre,ălaăfelădeăinteresantăară fiădeăf cutăunăstudiuăcomparatăasupraă atitudinilorăşiăpercep iilorăpeăcareăbursieriiă sauă studen iiă româniă le-auă avută de-aă lungulă timpuluiă înă confruntareaă cuă acestă „p mântăalăf g duin ei”.ăă
Aplicat ăcazuluiănostru,ăaceast ăgril ădeăanaliz ăarăfiăcuăatâtămaiăinteresant ă cuă câtă Şcoalaă gustian ă aă fostă ună rezervoră şiă oă re eaă foarteă complex ă deă bursieri.ă Gusti,ăelăînsuşiăcuălungiăstagiiădeăstudiiăînăGermaniaă(şiăunulămaiăscurtăînăFran a),ă între ineăşiăcultiv ărela iiăpersonaleăşiăinstitu ionaleăconsistenteăîndeosebiăcuăcentreă
1ăAntonă Golopen ia,ă „Rapsodiaă epistolar ”: scrisori primite şi trimise de Anton Golopenţia
ă
universitareădinăFran aăşiăGermania,ădarăşiădinăSUA,ăItaliaăşiăalteă riădinăEuropaă Central 2.ăInfluen aăşiăprestigiulăprofesoruluiăsuntădateădeăsociologiaămonografic ,ă
darăşiădeăpozi iileăinstitu ionaleăocupateăde-aălungulăcariereiăsale:ădecanăînăcadrulă Universit iiădinăBucureşti,ăministruăalăInstruc iei,ămembruăînăcomitetulăromânăală Funda ieiă Rockefeller.ă Aceast ă influen ă seă faceă resim it ă şiă înă recomand rileă peă careă profesorulă leă acord ă studen iloră sauă colaboratoriloră s iă monografişti.ă Uniiă dintreă ei,ă deă altfel,ă auă aceeaşiă voca ieă aă cultiv riiă rela iiloră interna ionaleă cuă personalit i,ăre ele,ăcentreăacademice.ăDintreăeiăseădistingăMirceaăVulc nescu,ăcuă studiiăpre-doctoraleăînăeconomie,ăsociologieăşiădrept,ăefectuateăîntreă1925−1928ălaă Paris,ă şiă Antonă Golopen ia,ă cuă stagiulă doctorală dină Germaniaă efectuată întreă 1933−1936.ă Mirceaă Vulc nescuă aveaă buneă rela iiă şiă peă filieraă organiza iiloră interna ionaleădeăstuden i,ăfiindăales,ădeşiăînălips ,ăsecretarăalăFedera ieiăFrancezeăaă Asocia iilorăCreştineăStuden eşti.ăEsteăsugestiv ăsemnifica iaă peăcareăoăd ăacestuiă evenimentă Vulc nescuă într-oă scrisoareă c treă p rin iiă s i:ă „azi, când relaţiile valorează aur, locul acesta îngăduie o acumulare preţioasă de relaţii extrem de
valoroase cu tot ce are lumea mai inteligent şi mai influent!3”ăGolopen ia,ăaniămaiă
târziu,ăseăgândeşteăşiăelălaănecesitateaăcultiv riiăunorăastfelădeărela ii,ăavândărealulă poten ialădeăa-lăcontinuaăpeăGustiă(şi)ăpeăacestăplan.ăÎnăGermania,ăelăseăimplic ăînă organizareaăunorăconferin eăaleăluiăGustiăşiăpoateăfacilitaăchiarăuneleăschimburiădeă burseăîntreăceleădou ă ri4.ăă
Dac ălaăVulc nescuăşiăGolopen iaăstagiileăauăoămotiva ieămaiăcomplex ă(dină motiveă diferite),ă nefiindă legateă strictă deă obiectivulă uneiă specializ riă utileă pentruă monografiaăgustist ,ăînăalteăcazuriăburseleăparăaăjucaărolulăuneiăstrategiiăfoarteăclareă deăconsolidareăaăroluluiăjucatăînăcadrulăŞcolii,ăîntr-unăcontextăînăcareărivalit ileănuă lipseau.ă Astfel,ă Xeniaă Costa-Foruă areă stagiiă deă specializareă înă Germaniaă şiă SUAă (prinăburseăRockefeller)ăutileăroluluiăs uădinăcadrulăasisten eiăsociale,ăT.ăHerseniăînă Germaniaă (1929−1930),ă E.ă Berneaă studiaz ă etnologieă înă Fran aă (1930−1932)ă şiă filosofieăînăGermaniaă(1932−1933),ăElisabetaăConstante,ăIonăIonic ăstudiaz ăînăFran a,ă înăacelaşiătimpăcuăŞtefaniaăCristescu,ăD.ăAmz răînăGermania,ăHarryăBraunerăînăFran aă (1934),ăpentruăaăenumeraăcâ ivaădintreăceiămaiăcunoscu i.ăAl iăcolaboratoriăaiăŞcoliiă gustieneă auă studiiă înă str in tate,ă îns ă peă contă propriu,ă peă alteă filiereă decâtă Gusti.ă Venturiaă Manuil ă şiă Christinaă Galitzi,ă deă pild ,ă auă stagiiă deă specializareăînăSUA,ă FloriaăCapsaliăşiăMacăConstantinescuăînăFran a.ăUnăaltăcolaboratorăcunoscutăalăŞcoliiă Gustiene,ăMihaiăPop,ăseăspecializeaz ăînăslavistic ălaăPraga.ă
Odat ă pleca iă înă stagiileă deă specializare,ă monografiştiiă (celă pu ină înă aceleă cazuriă înă careă s-auă p strată m rturiiă epistolare)ă între in,ă atent,ă leg turaă cuă Gusti,ă
2ăPentruăoăprezentareămaiăpeălarg,ăveziăsubcap.ă„Şcoalaăcaăamfitrion”,ăp.ă83−101,ădinăZoltană
Rostas,ăAtelierul Gustian. O abordare organizaţională,Bucureşti,EdituraăTritonic,ă2005.ăă
3ăCiornaă uneiă scrisoriă adresat ă deă Mirceaă Vulc nescuă p rin iloră s i,ă laă Paris,ă datat ă 29ă
septembrieă1926ă(dinăarhivaăprivat ăaăfamilieiăVulc nescu).ăă
4ă Antonă Golopen ia,ă „Rapsodiaă epistolar ”. Scrisori primite şi trimise de Anton Golopenţia
ă
sim indu-seăobliga iăs -lă in ălaăcurentăcuăprogramulădeăstudii,ătemeleădeăcercetareă alese,ăcontacteleăcuăprofesoriiăcunoscu i,ădarăşi,ăînăgeneral,ăcuăchestiunileăcurenteă dinăvia aăacademic ăşiăsocial ăaă riiăînăcareăseăafl .ăUniiădintreăei,ăvara,ăînăvacan e,ă facăeforturiăpentruăaăparticipa,ătotuşi,ălaăcampaniileămonografice,ăatâtăpentruăaănu-şiă pierdeăloculăşiăritmulăcontribu iilorăînăcadrulăŞcolii,ăcâtăşiăpentruăc ămonografiaăera,ă concomitent,ă prilejă deă aă participaă laă ună anturajă prestigiosă şi,ă deă asemenea,ă de...ă distrac ieămaiăpu inăburghez 5.ăLucrurileănuăauăr masăîns ,ămereuăşiăpentruăto i,ălaă
felădeăarmonioase.ăCrizaămonografiei,ămanifestat ,ăprintreăaltele,ăprintr-oărivalitateă crescut ă întreă monografişti,ă fieă pentruă consacrareaă peă ună anumită domeniuă deă cercetare,ă fieă pentruă ocupareaă uneiă pozi iiă câtă maiă centraleă înă cadrulă Şcolii,ă seă repercuteaz ă şiă asupraă celoră careă seă întâmpl ă s ă fieă laă studiiă înă aceast ă perioad ,ă fiindătotămaiăaccentuat ădup ămonografiaădeălaăCornovaă(1931)6.ăEsteăexactăcazulă
ŞtefanieiăCristescu,ăaăc reiăburs ădeăstudiiăînăstr in tate,ăpeălâng ăspecializareaăînă etnologie,ădevineăunăprilejădeăpresiuneăşiănesiguran ăatâtăînăvia aăpersonal ,ăcâtăşiă înăparcursulăs uămonografic.ă
ă
„FUGAăMEAăÎNăSOCIOLOGIE”ă
ă
ŞtefaniaăCristescuăeraă„oăfat ăfoarteăserioas ”7,ă„foarteăpriceput ăînămeseriaă
ei”,ă„oăfat ăcuminte”8ăşiăcamăsinguratic ,ămereuăaparteăfa ădeădiverseleăgrupuriăşiă
grupule eăînăcareăseăîmp r eauămonografiştii.ăAprecierileăcitateăvinădinăparteaăluiă Mihaiă Popă şiă aă luiă H.H.ă Stahl.ă Caă şiă Mihaiă Pop,ă Ştefaniaă Cristescuă aă venită c treă sociologiaă luiă Gusti,ă dină 1929,ă dinspreă studiileă deă folcloră literară conduseă deăă O.ă Densuşianu.ă Dintreă „fetele”ă monografiste,ă esteă ceaă maiă prolific ă autoareă deă articoleă ştiin ificeă pân ă înă 19409.ă Provenindă dintr-oă familieă destr mat ă (caă şiă
viitorulăs uăso ,ăAntonăGolopen ia),ăconstrâns ădeălipsuriăfinanciare,ăCristescuăareăoă condi ieăsocial ăcareăoăvulnerabilizeaz ă(poateămaiămultădecâtăoăfaceăidentitateaădeă
5ă Aă seă vedea,ă îndeosebi,ă relat rileă luiă Mihaiă Popă şiă Marcelaă Focşa,ă dină Zoltană Rostas,ăSala
luminoasă. Primii monografişti ai Şcolii gustiene,ăBucureşti,ăEdituraăPaideia,ă2003.ăă
6ăZoltanăRostas,ăsubcap.ăDimitrie Gusti – schiţă pentru un portret de fondator,ăînăvol.ăcolectivă
Cornova 1931,Chişin u,ăEdituraăQuant,ă2011,ăp.ă602.ăă
7ăMihaiăPopăînăZoltanăRostas,ăSala luminoasă...,ăp.ă289.ăă
8ăDescriereaă apar ineă luiă H.H.ă Stahl,ă înă Zoltană Rostas,ăMonografia ca utopie,ă Bucureşti,ă
EdituraăPaideia,ăp.ă303.ă
9ăOădescriereăaăparcursuluiăînămonografieăaăŞtefanieiăCristescuădinăperspectivaăstudiilorădeăgenă
ă
gen),ă singularizeaz ă şiă oă faceă s ă resimt ă maiă acută nesiguran aă provocat ă deă tensiunileădinăinteriorulămonografieiăşiădeăviitorulăs uăacademicăincert.ăÎnătimpulă studiilorădeălicen ăeaăbeneficiaz ădeăoăburs ,ăprinăprimulăs uămentor,ăDensuşianu,ă iarăapoiălucreaz ,ăpentruăaăseăputeaăîntre ine,ălaăDirec iaăRecens mântuluiăGeneral,ă caăverificatorăstatistic10.ăPerceput ,ăini ial,ăcaăoăoportunitate,ămonografiaăaăpresupusă
pentruă Ştefaniaă oă alegereă întreă Densuşianuă şiă Gusti,ă deă faptă oă renun areă laă oă eventual ă carier ă academic ă subă obl duireaă primului.ă Oă renun areă careă aă produsă regrete,ă ulterior,ă cândă Ştefaniaă Cristescuă aă resim ită marginalizareaă saă înă comunitateaă monografic ă şiă rela iileă totă maiă deteriorateă întreă monografiştiă şiă întreă Gustiă şiă viitorulă s uă so ,ă Antonă Golopen ia.ă Înă astfelă deă momenteă tensionate,ă alegereaă monografieiăesteădescris ădeăŞtefaniaăcaăoă„fug ”,ăoăac iuneămaiădegrab ăhazardat ,ă careărisc ăs ăseătransformeăîntr-oăr t cireădeălaăunătraseuămaiăsigur:ă„Fuga mea în sociologie, oricum, m-a făcut anul trecut să audiez cursuri care mă îndepărtau clipă de clipă mai mult de ceea ce simţeam eu uneori că e drumul meu. Ceva,
altceva”11.ă
StagiulădeăspecializareădeălaăParisăesteămarcatăprofundădeăaceast ăsitua ieădeă criz ,ăcareăseăfaceăresim it ,ăîns ,ămaiăaccentuat,ăînăalădoileaăanădeăstudiiă(1933– 1934).ăBursaădeăstudii,ăpentruăŞtefania,ăareărolulădestulădeăexplicităalăuneiăcalific riă înăcercet rileăetnologiceăsauădeă„lingvistic ăsociologic ”.ăNimicămaiăpragmaticăşiă maiă„normal”ădecâtăoăastfelădeăop iuneăpentruăcercet toareaăfenomenelorăspiritualeă deălaăDr guşăşiăCornova.ăÎntr-unăcadruăsocialăcareăfaceăposibil ăoăac iuneăuman ă planificat ,ă programat ,ă specializareaă ară fiă reprezentată etapaă fireasc ă ceă ară fiă consolidatăconsacrareaăsaăpeădimensiuneaămonografic ăaăcercet rilorăfenomeneloră „magice”ă dină satulă românesc.ă Nuă esteă cazulă cuă Şcoalaă gustian ,ă careă areă acestă aspectăparadoxal,ăcelăpu inăaparent,ădeăvalorizareăaătinerilorăcuăpoten ial,ădarăşiădeă mediuărelativăimprevizibilăşiăneinstitu ionalizat,ăînămareăparteădinăcauzaăstiluluiădeă conducereăinconstantăalăluiăGusti.ăPentruăŞtefania,ădificultateaăprovineădinăfaptulăc ă „manifest rileăspirituale”ăsuntăvizate,ăcaădomeniuădeăcercetare,ădeăErnestăBernea,ă D.C.ă Amz ră şiă Ionă Ionic .ă Dină m rturiileă epistolareă seă observ ă suprapunereaă deă tematiciă şi,ă uneori,ă „concuren a”ă întreă ceiă men iona iă şiă Ştefania,ă pentruă aceleaşiă categoriiădeă„fapteăsociale”ăanalizate.ăDeăaltfel,ăatâtăŞtefaniaă(deşi,ădup ăcumăvomă vedea,ă intereseleă saleă academiceă dină Parisă nuă seă rezum ă laă atât),ă câtă şiă Ionic ă şiă Berneaă urmeaz ă cursurileă luiă Marcelă Mauss,ă nepotulă luiă É.ă Durkheimă şiă unaă dină figurileă celeă maiă însemnateă înă cercet rileă antropologiceă aleă fenomeneloră deă tipă magicăşiăsacrificial.ăScrisorileăluiăAmz răşiăIonic ăsuntărelevanteăînăacestăsens,ăceiă doiăc utândăs ăîiă„fixeze”ăŞtefanieiăunărolăsubordonatăîntr-unădomeniuăpeăcareăvoră s -lăcontrolezeăei.ăAstfel,ăAmz răoă„trimite”ăpeăŞtefaniaăs ăînve eălituanian ăpentruă aăfaceăstudiiăcomparate,ăad ugând:ă
10ăPentruă detalii,ă veziă introducereaă semnat ă deă Sandaă Golopen iaă laă Ştefaniaă
Cristescu-Golopen ia,ăSporul vieţii. Jurnal, studii şi corespondenţă,ăBucureşti,ăEdituraăPaideia,ă2007,p.ă9.ăă
11ăŞtefaniaăCristescuăîntr-oăscrisoareăc treăAntonăGolopen ia,ăînăalădoileaăanăalăburseiădeăstudiiă
ă
„Vezi tu, eu am o mare teamă că, după ce că suntem puţini şi destul de
nevoiaşi, ne mai şi pierdem în lucruri cari pentru noi nu-s de neapărată nevoieă
(...)”12.ă ă
Ionă Ionic ă rememoreaz ,ă laă rândulă s u,ă oă discu ieă avut ă cuă Ştefaniaă laă „Foyer”ă(c minulăstuden esc)ăînăcareăacestaăsubliniaănecesitateaăabord riiăunitareăaă fenomeneloră„magice”:ăă
ă
„În convorbirea avută la Foyer, de care faceţi menţiune în scrisoarea dvs., vă
spuneam, în acest sens, că realitatea magico-religioasă fiind una, comportă în
credinţa mea şi o redactare unitară”13.
ă
Redactareaă unitar ă însemnaă îns ,ă dină parteaă Ştefaniei,ă subordonareaă fa ă deă ceilal iămonografiştiăşiăacceptareaăunuiărolăsecundar,ălucruăcareăn-arăfiăconstituităoă problem ,ă înă sine,ă aşaă cumă arat ă chiară ea,ă atâtă timpă câtă ară fiă putută s ă valorificeă dateleăculeseădeăpeăteren.ăCampaniaădeăredactareăorganizat ădeăGusti,ăînă1933,ălaă F g raş,ă laă careă Ştefaniaă Cristescuă mergeă înă vacan aă saă deă studiiă deă laă Paris,ă reprezint ăîns ăoăexperien ăamar ăpentruăea,ădinăcauzaărevendic riiătemelorăsaleădeă cercetareă deă c treă Ernestă Berneaă şiă aă conflicteloră acuteă întreă monografişti14.ă Peă
acestăfondăareălocăprelungireaăburseiădeăstudiiălaăParis,ămomentăînăcareărezerveleădeă optimismă nuă sunt,ă înc ,ă epuizate.ă Deă fapt,ă probabilă subă presiuneaă ob ineriiă unoră rezultateă maiă palpabile,ă înă ală doileaă ană deă studiiă Ştefaniaă seă decideă s ă ob in ă oă diplom ădeălaăInstitutulădeăEtnologie,ăînăciudaădezorient riiădeămoment:ă„Din nou, nu ştiu cu ce scop. În orice caz, voiam să fac în acest an tot ce mai puteam să fac”15.ă Laă propunereaă avansat ă deă Antonă Golopen ia,ă deă aă cereă înc ă oă burs ă deă
studii,ădeăaceast ădat ăînăGermania,ăundeăarăfiăpututăfiămaiăaproapeădeăviitorulăs uă so ,ă Ştefaniaă dejaă seă gândeşteă c ă ară fiă maiă util ă reîntoarcereaă înă ar ă şiă trecereaă examenuluiădeăcapacitate,ăpentruăa-şiăasiguraăvariantaădeărezerv ădeăaăfiăprofesoar ă titular ă laă gimnaziu.16ă Nevoiaă uneiă stabiliz riă oă vaă determina,ă deă altfel,ă deşiă
ob inuseă bursaă Humboldtă dină Germania,ă s ă renun eă şiă s ă revin ă înă ar ă definitivă pentruăaăpreg tiăexamenul.ăă
Contextulă internă ală monografieiă pare,ă aşadar,ă s ă nuă fiă fostă unulă favorabilă pentruăstagiileădeăspecializareădinăstr in tateăaleăŞtefaniei,ă lucruădinăceăînăceămaiă evidentă înă ală doileaă ană petrecută laă Parisă (1933–1934).ă F r ă s ă fiă fostă ună factoră negativă pentruă parcursulă dină cadrulă Şcoliiă Gustiene,ă aşaă cumă seă voră transformaă studiileădoctoraleădinăGermaniaăpentruăAntonăGolopen ia,ăstudiileăŞtefanieiăniciănuă pară aă fiă alc tuită ună factoră pozitivă înă aceast ă privin ă (nuă neă referimă aiciă laă competen eleă academiceă dobânditeă sauă laă performan aă intelectual ă individual ).ă Stareaă deă provizorat,ă între inut ă deă Gusti,ă provocat ă deă rivalit ileă întreă
12ăScrisoareăaăluiăAmz răc treăŞtefaniaăCristescuădină7ăiunieă1933,ăînăSporul vieţii...,p.ă336.ăă 13ăScrisoareăaăluiăIonic ,ădatat ă12ăseptembrieă1933,ăînăSporul vieţii...,p.ă345.ăă
14ăAşaă cumă reieseă dină epistoleleă trimiseă deă Ştefaniaă Cristescuă luiă Antonă Golopen iaă dină
volumulăRapsodia epistolară. Vol.ăII...,p.ă176–179.ăă
ă
monografişti,ă seă prelungeşteă şiă dup ă revenireaă înă ar ,ă lucruă ceă oă determin ă peă Ştefaniaă s ă antamezeă postulă calificată „deă baz ”,ă laă careă puteaă candidaă oriceă absolventăalăFacult iiădeăLitereădeăatunci:ăprofesoratulăgimnazial.ă
SINGUR TATE,ăALTERITATEă
Dup ăceăamătrecutăînărevist ăîmprejur rileăinterneăaleăŞcoliiăGustieneăceăauă marcată stagiulă deă preg tireă dină Paris,ă voiă treceă laă aspecteă ceă ină maiă degrab ă deă via aăcotidian ăaăunuiăbursierăromânăîntr-oă ar ăoccidental .ăCondi iileăcareămarcauă via aăunuiăastfelădeăbursierăvariau,ădeălaăceleăsociale,ăculturale,ăpân ălaăceleălegateă deă rela iileă cuă profesoriiă şiă mediulă academică dină araă gazd .ă Înă ceeaă ceă priveşteă condi iileăsociale,ăcareăuneoriăputeauăfiădificileădac ăsingurulăvenităeraăreprezentată deăburs ,ăLenaăConstanteăîşiăaduceaăaminteădeăperioadaăpetrecut ălaăParisăal turiădeă Cristescu,ălaă„Foyer”ă(c minulăstuden esc):ăă
ă
„L.C.ă–ăAm stat la Paris cu ea la cămin. A avut o bursă, şi am avut şi eu o bursă dată de Gusti. Şi am locuit amândouă în acelaşi cămin. Erau burse
foarte mici, dar eu aveam o mătuşă care mă maiăajuta. Şi ea săraca, serveam
masa împreună, stătea acolo la masă, ca să poată să-şi acopere diferenţa de
cămin”17.ă
ă
Totuşi,ădinăjurnalulăşiăscrisorileăŞtefanieiănuăreieseăc ăaceastaăarăfiăsuferităînă modădeosebitădinăcauzaăsitua ieiăfinanciare.ăObişnuit ădejaăcuăoăvia ăgrea,ălucrândă pentruăaăseăîntre ine,ădup ălicen ,ăbursaădeălaăParisăputeaătreceăchiarădreptă„preaădeă ajuns”,ăpermi ându-şiă„luxul”ăachizi ion riiăuneiăhaineăsport18.ăÎns ,ăîntr-oăscrisoareă
c treă Antonă Golopen ia,ă îşiă faceă calculeă deă undeă ară puteaă s ă taieă dină cheltuieliă pentruăa-iăajungeăbursa.ăPrimaăt iat ădeăpeălist ăesteămasa:ă
ă
„Încă de la 15 decembrie, datorită unei recomandări a lui Bouglé,
Directoarea de la Foyer International mi-a promis un loc în Cămin. După primul entuziasm a trebuit însă să-mi dau seama, în liniştea odăii mele, că pentru aceasta ar trebui să fac prea multe economii de la masă ca să-mi ajungă bursa. Dacă Profesorul (Ministerul Instrucţiunii) ar putea să-mi acorde un ajutor, eu aş putea să-l am pentru tot anul şi să mă mut la
Cămin”19.
ă
Situa iaăpareăs ăfiăfostăcomun ăşiăaltorăbursieri.ăMirceaăVulc nescu,ăceăaă mersălaăstudiiăc s torit,ăavândădeăîntre inut,ăînăplus,ăpeăparcurs,ăşiăunăcopil,ănoteaz ă într-oăscrisoareăc treăp rin i,ăcuăoăiritareărar ălaăel,ăîntârzierileăcuăcareă„idio ii”ădeălaă Ministerulă deă Finan eă română achitauă bursele,ă exprimândă îns ă oă nemul umireă maiă degrab ăgeneral ădecâtăpersonal :ă
ă
„Nu se gândesc idioţii că sunt pe aci unii (şi noi care avem părinţi cari ne
trimit mereu la complectări şi suplimente nu avem a ne plânge prea rău, dar alţii [sunt] siliţi să se reducă la valută) care trebuie să mănânce în aşteptare de două ori pe săptămână numai. Aşa că întârzierea lor nu e numai stupidă
ci de-a dreptul criminală dacă nu ar fi o simplă inconştienţă?”20.ă
ă
Seă pareă c ă problemeă atâtă deă graveă nuă maiă existauă înă aniiă 1930ă sau,ă poate,ă sistemulă deă burseă aă fostă diferită înă cazulă Cristescuă şiă Golopen ia.ă Înă primulă caz,ă guvernulă franceză contribuiaă directă cuă oă burs ă deă 800ă deă franci21,ă înă ală doilea,ă
Golopen iaă aă beneficiată deă oă burs ă Rockefeller,ă iară apoiă Humboldt,ă astfelă c ă întârzierileă pl iiă burseloră pomeniteă deă Vulc nescuă pară aă fiă oă boal ă cronic ă aă administra ieiăromâne.ăă
Fireăinteriorizat ăşi,ăînăsitua iiăambigueăsauătensionate,ăsusceptibil ,ăŞtefaniaă Cristescuănuăesteăfoarteăsociabil .ăÎns ăesteăvorba,ămaiădegrab ,ădeăoăstareăl untric ă decâtă deă oă izolareă fa ă deă ceilal i.ă Deă altfel,ă obişnuit ă cuă atmosferaă institu iiloră colectiveă(cumăesteăc minulăstuden esc),ăvaăc utaăs ăseămuteădeălaăhotel,ăprimulăs uă
logement,ăundeăg seşteăc ă„studenţimea e aici imposibilă”22ălaăc min:ă„Ştii, eu sunt
obişnuită cu viaţa de cămin, în care oameni străini de tine – îi ai totuşi alături, te
întâlneşti la fiecare pas, şi care-ţi fură frica de necunoscut”23.ăDinăjurnalăşiăepistoleă
reieseăc ăaveaăoăvia ăsocial ănormal ,ăcuăinterac iuniăcareănuăseărezumauălaăcursuri,ă ciă constauă şiă înă participareaă laă evenimenteă culturaleă (vizitareaă unoră muzee,ă concerte,ă pieseă deă teatruă etc.).ă Profesoriiă deă laă Paris,ă întreă careă C.ă Bougléă seă distingeăf r ăs ăfieăunicul,ăarat ăoămareădeschidereăc treătân raăromânc ăşiăcultiv ă rela iileăcuăeaădincoloădeăocaziileăoficiale,ăinvitând-oădeseoriăînăvizit .ăÎnăvacan e,ă Ştefaniaăviziteaz ăalteălocuriăaleăFran eiăsauădinăvecin tateăşiăcunoaşteăal iăoameni.ă Nuă apar ineă sauă nuă frecventeaz ă îns ă grupuri,ă cercuriă sauă alteă formeă colectiveă deă studen i,ăfieăparizieni,ăal iăstr iniăsauăromâni;ăgrupulăsocialăînăcadrulăc ruiaăseăpoateă observaăoăoarecareăintegrareăesteăcelăalăasocia ieiăstuden ilorăcreştiniăfrancezi,ălaăalăc reiă congresă particip ă (remarcândă faptulă c ă amintireaă luiă Vulc nescuă eraă înc ă vie,ă deşiă trecuser ă5ăaniădeălaărevenireaăluiăînă ar )24.ăDar,ăînăfond,ăcuătoateăacestea,ăŞtefaniaăseă
simteăsingur :ă„Sunt prea singură. Peste tot şi totdeauna nespus de singură”25.ăă
Arat ăunăslabăinteresăfa ădeăvia aăpublic ăfrancez ,ănefiindădelocăinteresat ă deă tumultulă politică sauă deă curenteleă culturale,ă spreă deosebire,ă deă pild ,ă deă ună altă bursieră„parizian”,ăVulc nescu,ăceăîşiăpropusese,ădeăaltfel,ădeăoămanier ăsistematic ,ă s ă seă familiarizezeă cuă „tendinţele spirituale, economice, politice şi juridice”ă aleă Parisului26.ăTotăspreăcompara ie,ăAntonăGolopen iaăeste,ăcaăşiăviitoareaăsaăso ie,ăoă
20ăDinăaceeaşiăscrisoareădinăcareăamăcitatălaănotaă3.ăă 21ăÎnăSporul vieţii...,ăp.ă314.ăă
22ăIbidem,ăp.ă78.ăă
23ăRapsodia epistolară.Vol.ăII,ăp.ă80.ăă 24ăIbidem, p.ă125.ăă
25 Ibidem,ăp.ă54.ăă
26ăMirceaăVulc nescuăîntr-oăscrisoareăc treăD.ăGusti,ădatat ă1ăiunieă1926,ăînăMarinăDiaconu,ă
ă
fireă introspectiv ,ă interiorizat ,ă dară analizeaz ă înă profunzimeă tendin eleă dină via aă universitar ăgerman ăşiăsistemulăna ional-socialist,ăatunciăînăplin ăedificare.ăS ăfieă oareă aceast ă atitudineă fa ă deă tendin eleă şiă evenimenteleă dină via aă public ă oă manifestareăaă„identit iiădeăgen”,ă„b ie ii”ăfiindăînămodă„natural”ămaiăinteresa iădeă politic ăşiădeăsensulăîntâmpl rilorăcurente?ăPosibil.ăÎnăoriceăcaz,ăŞtefaniaăareăşiăalteă motiveăs ăfieădecuplat ădeătumultulăuneiăsociet i,ăpân ălaăurm ,ăstr ine.ăPeălâng ă grijileălegateădeăstatutulăs uăînăcadrulămonografiei,ăcareăvoră deveniăap s toareăînă specialăînăalădoileaăanădeăstudii,ăpeălâng ădificult ileăuneiărela iiăafectiveăcuăAntonă Golopen ia,ă marcat ă deă distan ă şiă deă incertitudine,ă primeşteă dină Româniaă veştiă foarteăproaste,ăcareăcontribuieălaăstareaăsaădeădeprimareăşiăînsingurare,ăeaăpierzând,ă înă acelaşiă an,ă peă mamaă şiă bunicaă sa27.ă Suntă împrejur riă careă accentueaz ă
sentimentulă deă înstr inareă şiă provoac ,ă uneori,ă nostalgiiă sauă nevoiaă uneiă reveniriă „acas ”.ăÎnăastfelădeămomenteăsauăînăpreajmaăunorămariăs rb tori,ăŞtefaniaănoteaz ă trecerileăsaleăpeălaă„bisericaăromâneasc ”:ă„Mă simţeam bine la Reims. Mi se părea însă că-mi lipsesc deniile de seară la biserica românească. Am prins-o pe cea
ultimă de aseară (...)”28.ă Cuă toateă acestea,ă mersulă laă biseric ă nuă înseamn ă
integrareaă într-oă comunitateă româneasc ă („Am fost la biserică. Lume puţină. Gol”29);ălaămijlocăpoateăfiăşiăoăc utareădup ăsentimentulădeăprotec ieădinăcopil rieă
inspirată deă figuraă patern ă aă protoiereuluiă Gheorgheă Pârşcoveanu.ă Alteritateaă deă ordină culturală nuă seă faceă resim it ,ă deă altfel,ă decâtă înă astfelă deă contexte,ă conştientizat ăşiăobiectivat ăînăimpresii:ă
ă
„am asistat la servicii religioase protestante, minunându-mă de goliciunea
interioară a templului lor şi înţelegând pentru prima oară aspectul de conferinţă sau concert pe care-l are slujba lor, aşa de departe de mişcarea poate prea mare a bisericilor noastre, dar egal de departe de culoarea şi
atmosfera lor minunată”30.ă
ă
Dimensiuneaăidentitar ăaă„orientalului”ăsauăaă„r s riteanului”ăesteăevocat ,ăînă scrisorileălor,ăşiădeăMirceaăVulc nescuăşi,ăuneori,ăchiarăşiădeăAntonăGolopen ia.ăNuă reg sim,ăînăjurnalăsauăînăepistole,ăalteămanifest riăgenerateădeăcontactulăcuăoăcultur ă str in ,ă ceeaă ceă esteă deă în eles:ă repereleă culturaleă suntă totuşiă similare,ă comune,ă prină apartenen aălaăoăelit ăacademic ăceăvorbeşteăaceleaşiălimbiăşiăciteşteăcamăaceleaşiăc r i.ăă
OăMONOGRAFIST ăLAăPARISă
Careă auă fostă coordonateleă interac iuniiă cuă mediulă universitară pariziană şiă cuă profesoriiăfrancezi?ăEsteăfoarteăinteresantădeăobservatămodulăînăcareăseămanifest ,ă atâtă laă Ştefaniaă Cristescu,ă câtă şiă laă al iă monografiştiă proeminen i,ă apartenen aă laă
27ăSporul vieţii...,ăp.ă380.ăă
28ăRapsodia epistolară,ăVol.ăII...,ăp.ă140.ăă 29ăSporul vieţii...,ăp.ă49.ăă
ă
Şcoalaăgustian ăînămomentulăcontactuluiăcuăsociologiileădină rileăgazd .ăÎnăciudaă tuturorăgreut ilorăinterneăsauăaărivalit ilor,ăaceştiămonografiştiăvinăcuăexperien aă unoră „expedi ii”ă inediteă aleă cercet riloră deă teren,ă aleă unuiă seminară deă sociologieă transformat,ă pentruă oă vreme,ă înă centruă deă discu iiă aplicateă şiă întâlnireă aă tinereiă genera ii,ă şiă aă uneiă atmosfereă maiă degrab ă efervescente,ă creatoare,ă pioniereşti.ă Entuziasmulăînceputuluiădeădrum,ăeădrept,ădejaăînăcriz ăcândăŞtefaniaămergeălaăParis,ă seăfaceă(înc )ăresim ităşiăcontribuieălaăatitudineaăpragmatic ăaăcelorăpleca iălaăstudiiăînă str in tate.ăAtitudineaămonografiştilorăsau,ăcelăpu in,ăaăunoraădintreăei,ăeste,ăaşadar,ă marcat ă deă existen aă acestuiă modelă referen ială deă cercetare,ă dejaă respectată peă plană europeanăînăevalu rileăpeăcareăeiăleăfacăcursurilor,ăprofesorilorăşiăstuden ilor.ă
Astfel,ă Ştefaniaă Cristescu,ă dup ă ceă seă seă adun ă şiă adapteaz ă înă Parisulă universitar,ăîiăîmp rt şeşteăluiăAntonăGolopen iaăacesteăimpresii:ă
ă
„Sunt extrem de mirată că în Parisul cu aşa de mulţi studenţi, cursuri
interesante sunt audiate de cel mult 20 (la Vendryès sunt singura fată pe lângă şapte băieţi). În orice caz, Anton, de n-ar fi decât entuziasmul şi interesul pe care-l provoacă cercetările noastre, şi tot ar trebui să le socotesc
cu mult deasupra lucrurilor de aici”31.ă
ă
Cuăaltăprilej,ăpus ălaăcurentăcuăfr mânt rileămonografiştilorăceăc utauădiverseă formuleădeăaăseăafirmaăpeăplanăpublicistic,ăŞtefaniaăscrie:ă„Toată fierberea voastră
de tineri cărturari de acolo cu «Drepte»,ă«Stângi» şi «Axe»ămă face să-mi fie dor
de Seminar”32.ă Esteă deă notată c ă diferen aă deă atmosfer ă seă refer ă îndeosebiă laă
studen i,ă nuă laă profesoriă sauă cursuri,ă careă suntă g site,ă cuă uneleă excep ii,ă dreptă interesante:ă„am bucurii neexplicate, mergând regulat, luând note şi aflând lucruri
pe care nu le ştiam”33.ă Observa iileă suntă reluateă deă Ştefaniaă Cristescuă şiă într-oă
scrisoareăc treăGusti:ă
ă
„Gândind bine însă, nu tot ce fac mă interesează îndeaproape şi de aceea
pun destulă speranţă în biblioteci. Sunt rău impresionată însă de cele mai multe ori de faptul că aici se lucrează fără prea mult entuziasm şi interes şi, ca un renumit avar, îmi păstrez cu frică entuziasmul meu de acasă pentru ca
să-mi ajungă până la întoarcere”34.ă
ă
Entuziasmăcareăvaăfi,ăîns ,ărisipit,ătocmaiădeăacelaşiă mediuăcare-lă generase,ă ajungând,ă uneori,ă s ă fieă descrisă înă termeniă opuşi35...ă Esteă interesantă deă comparată
31ăIbidem,ăp.ă87.ăă 32ăIbid.,ăp.ă98.ăă 33ăIbid.,ăp.ă208.ăă
34ăSporul vieţii...,ăp.ă317.ăă
35ăSpreă compara ie,ă iat ă cumă descrieă Brutusă Coste,ă într-oă scrisoareă c treă Ştefaniaă Cristescu,ă
ă
acesteă impresiiă cuă celeă aleă altoră monografiştiă bursieri,ă caă Mirceaă Vulc nescuă şiă AntonăGolopen ia.ăAstfel,ăVulc nescu,ăscriindăaceluiaşiăGusti,ă scoateăînă eviden ă nuă atâtă atmosferaă (f cândă parteă dină maiă multeă grup riă studen eştiă –ă fieă dină Bucureşti,ă fieă deă laă Parisă –ă aveaă dejaă ună exerci iuă multipluă ală entuziasmeloră colective),ăcâtădiferen aădeămetod ădobândit ălaăseminarulădeăsociologie:ă
ă
„În contact cu mediul acestaă nouă (trebuie s-o mărturisesc, cu toată
cunoştinţa ce o aveam despre dânsul), am putut încercaăvaloareaămetodei pe
care am căpătat-o lucrând cu Dvs., ca şi valoarea studiilor sociale întreprinse sub conducerea Dvs. Şi veţi înţelege atunci de ce, deşi licenţiat, nu m-am putut dezlipi din mijlocul acelui mic grup înjghebat în Seminarul de Sociologie pentru cercetarea monografiilor şi de ce continui a socoti acel
seminar dreptă„c minulămeuăspiritual”ăsociologic”36.ă
ă
Principalaă calitateă peă careă oă atribuieă Vulc nescuă seminaruluiă luiă Gusti,ă comparândă cuă modulă înă careă înv auă studen iiă francezi,ă esteă dobândireaă distan eiă criticeăfa ădeăteoriiăsauăfapteăsocialeăanalizate:ă„deşi stau în vădităăinferioritateăca
«bagaj»ăde cunoştinţe faţă de colegiiăfrancezi (seărefer ălaăactualitateaăproblemeloră socialeădinăFran aă–ăn.s.,ăI.B.)ă[...],ăîmi dedeam seama mult mai bine decât cei mai mulţi dintre dânşii asupra sensului şi credinţelor faptelor analizate. Ei «învăţau».
Eu aveam posibilitatea să şiă critic”37.ă Ună altă monografistă proeminent,ă Antonă
Golopen ia,ă are,ă laă Berlină oă prim ă impresieă deă dezam gireă cuă privireă laă mediulă universitarăgerman,ădeăaceast ădat ălegatăinclusivădeăprofesoriăşiădeăcursuri:ă
ă
„Cursurile sunt lipsite de strălucire, nici chiar profesorii buni nu-şi dau
măsura puterilor (...). Îmi îmbucătăţeam zilele venind la două–trei cursuri de oameni cu nume; am ieşit întotdeauna întristat sau crâncen de furios şi mai
sărac cu o zi, fără să fi agonisit ceva nou”38.ă
ă
„Plictisealaăv dit ăaăprofesorilor”,ăchiarăşiăaăunuiaăfaimosăcaăSombart,ă„silaă v dit ”ă aă acestora,ă îlă determin ă peă Golopen iaă s ă seă gândeasc ă s ă renun eă laă audiereaăcursurilorăşiălaăadâncireaăînălecturiăproprii.ăÎnăceleădinăurm ,ăîns ,ăvaăfaceă cunoştin aăaltorămediiăuniversitareăgermaneămaiăvii,ăcaăcelădeălaăLeipzig,ăşiăaăunoră profesori,ăcaăHansăFreyer,ămaiăactiviăşiămaiăaproapeădeăceeaăceăc utaătân rulăgustian.ăă
Acesteă relat riă redauă oă imagineă poateă pu ină neaşteptat ă pentruă diferen eleă întreămariăcapitaleăeuropeneă–ăcaăParisăşiăBerlină–,ăpân ălaăurm ,ăcentreăoccidentaleă dominanteă înă Europa,ă peă plană cultural,ă economică şiă politic,ă şiă oă capital ă sud-estă european ă caă Bucureştiul.ă Explica iaă nuă rezid ă înă mitulă „miculuiă Paris”ă sauă înă excelen
văicărindu-se...”ă (Sporul vieţii...,ă p.ă 354).ă Evident,ă suntă realeă atâtă impresiileă legateă deă entuziasmulă monografiştilor,ăcâtăşiăceleălegateădeăapatiaălor.ăEsteăvorbaădespreăetapeleăşiăcrizeleămonografieiăgustiene.ăă
36ăMarinăDiaconu,ăProfil spiritual...,ăp.ă70.ăScrisoareaăesteădină1ăiunieă1926.ăă 37ăIbidem.ăă
ă
culturalăcuăcareăneăconfrunt m,ăîntr-unădecupajăaleăc ruiămarginiăsuntăcircumscriseă deă fenomenulă Şcoliiă Gustieneă şiă ală întrep trunderiiă acesteiaă cuă fenomenulă tinereiă genera iiăinterbelice.ăPeăacestăsegment,ăalăsociologieiăşiăcercet rilorăetnografice,ăală recuper riiă „ ranului”ă şiă „satului”,ă ală discu iiloră despreă organiza iaă sistemuluiă socialăstatalăşiăalăraporturilorădintreăştiin eleăsocialeăşiăstat,ăbursieriiăluiăGustiăputeauă resim iădreptăanosteăşiăapaticeămediileăuniversitareădinăOccident,ăspreădeosebireădeă mediulă animat,ă experimentală şiă creatoră deă „acas ”.ă Ună singură participantă laă monografiiăareăimpresiaăc ăBucureştiulăesteămaiă„provincial”,ămaiă„periferic”ădecâtă capitalaă –ă situat ă oricumă înă Europaă Central ,ă nuă înă Occidentă –ă înă careă îşiă f ceaă studiileădeăspecializare:ăMihaiăPop,ăcareăurmaăstudiiădeăslavistic ălaăPraga.ăDarăniciă acestădetaliuănuăesteălipsitădeăsemnifica ii:ălaăPragaăseăîntret iauănumeroaseăcurenteă intelectuale,ă şcoli,ă personalit i,ă aceastaă fiind,ă printreă altele,ă şiă oraşă deă refugiuă pentruăoăparteădinăintelectualitateaărus ăalungat ădeăregimulăcomunistăalăURSS39.ăă
Înăplusăfa ădeăatmosferaăgeneral ,ăŞtefaniaăCristescuăneălas ăm rturiiărelevanteă şiă pentruă dimensiuneaă deă genă aă situa ieiă sale.ă Înă aceast ă privin ,ă cercet rileă Theodoreiă V c rescuă auă analizată chestiuneaă prezen eiă foarteă mariă aă femeiloră înă ŞcoalaăGustian ,ăatâtăînălaturaăsaădeăcercetare,ăcâtăşiădeăinterven ieăsocial 40.ăEsteăînc ă
unulă dină factoriiă ceă facă diferen aă întreă mediulă deă „acas ”ă şiă celă dină Paris.ă Ştefaniaă remarc ăînăchiarăprimaăscrisoareădeălaăParisătrimis ăc treăAntonăGolopen ia:ăă
ă
„Singura de genul feminin (în afară de stenografă), am fost prezentată de
Bouglé lui Mauss, Lévy-Bruhl, R. Maunier, Simiand şi încă doi al căror nume nu-l reţin. (...) La ora 7 ½ ne-am dus la restaurantul din faţa Odeonului. La
masă a mai fost o doamnă, probabil soţia lui Lévy-Bruhl”41.ă
ă
Înăalt ăparteăconstat ăc ă„eăsinguraăfat ”ăcareăaudiaz ăunăanumeăcurs;ăseăafl ă aşadară într-ună ună mediuă maiă degrab ă ală b rba ilor,ă lucruă careă poateă constituiă ună factorădeăînsingurareă–ănuăparăs ăexisteăinterac iuniăfamiliareăîntreătineriăşiătinere,ălaă Paris,ă sauă celă pu ină întreă tineriiă franceziă şiă tinereleă bursiere,ă aşaă cumă exist ă întreă monografişti,ăundeădistan eleăimpuseădeăgen/etichet ăparăaăfiăcvasi-nuleăînăceeaăceă priveşteăcomunicareaăintepersonal .ăPoateăc ăromâniiăerauămaiăpu inăburghezi?ăăă
Ceeaăceăconfirm ăprestigiulăşiăinfluen aăluiăGustiăînăsociologiaăeuropean ăesteă şiă bunaă primireă careă seă faceă Ştefanieiă Cristescuă deă c treă gazdeleă saleă franceze.ă Bineîn eles,ă laă mijlocă seă afl ă şiă excelentaă impresieă peă careă oă las ă tân raă noastr ă monografist ălaăParis.ăProfesorulădeăsociologieăC.ăBougléăcultiv ărela iiăcareămergă dincoloădeăraportulăprofesor-cursant,ăapropiind-oădeămediulăs uăfamilialăşiăf cându-iă oăprimireăfoarteăc lduroas : „Cred că Profesorul [Gusti] ar trebui să mulţumească lui Bouglé. Mi-a făcut o primire aşa de neobişnuită, că formez obiectul de invidie al
39ăMihaiăPopăînăSala luminoasă...,ăp.ă291.ăă
40ă Th.ă V c rescu,ă „Colaboratoareleă înl turate.ă Femeiă înă cercetareaă sociologic ă şiă interven iaă
social ă dină Româniaă interbelic ”,ă înăSecolul 21. Şcoala Sociologică de la Bucureşti,ă nr.ă 1–6/2012,ă Funda iaăCultural ăSecolulă21,ăp.ă80−121.ăă
ă
francezilor chiar”42.ă Deă altfel,ă scriindu-iă luiă Gusti,ă Ştefaniaă relateaz ă c ă aă fostă
introdus ă deă profesorulă francez,ă deă laă bună început,ă înă dezbaterileă interneă aleă InstitutuluiădeăSociologieădeălaăParis:ăă
ă
„Abia ajunsă aici, mai înainte chiar de a face cunoştinţă cu Universitatea,
aşa cum dictează legile începutului unui an şcolar, am şi fost invitată de d-l Prof. Bouglé la o şedinţă a Institutului de Sociologie şi, până să bag bine de seamă, eram gata prezentată d-lor Prof. Mauss, Lévy-Bruhl, Simiand, Maunier... Faptul acesta a făcut ca, în timp de câteva zile numai, să pot şti,
înălinii mari, tot ce se poate face şi câştiga aici”43.ă
ă
C.ăBougléăoăvaădescrieăpeătân raămonografist ,ăîntr-oăscrisoareăadresat ăluiă Gusti,ădreptă„particulièrement bien préparée à profiter de son séjour en France”44,ă
profesorulăromânăapreciind,ălaărândulăs u,ăactivitateaăŞtefanieiăîntr-oăscrisoareăc treă omologulă francez.ă Ştefaniaă primeşteă aprecieriă pozitiveă deă laă profesoriă caă Jeană Marx,ăiarăMarcelăMaussăîiăarat ,ălaărândulăs u,ăoă„preferin ăv dit ”ălaăcursurileăsaleă şiănuănumai:ă„m-am plimbat cu Mauss prin Luxembourg vorbind despre nu ştiu ce bibliografii, şi cu toate că dintre toţi elevii lui, m-a luat pe mine cu maşina de la
Sorbona la lecţiile practice de la Trocadero”45.ăC lduraăşiăapreciereaăcuăcareăesteă
tratat ă deă profesoriiă franceziă compenseaz ,ă parc ,ă dină am r ciunileă provocateă deă rivalit ileămonograficeăsauădeăveştileăproasteădeăacas .ăTotuşi,ăspiritălucid,ăŞtefaniaă Cristescu,ădup ăceăîşiăiaăexameneleăşiădiplomaăcuărezultateădintreăceleămaiăbune,ă revineă înă Bucureşti,ă renun ând,ă aşaă cumă amă men inată maiă sus,ă laă oă nou ă burs ă câştigat ,ă deă aceast ă dat ă înă Germania,ă pentruă aă daă examenulă deă capacitate.ă Perspectiveleătotămaiăce oaseăpeăcareăleăareăînăŞcoalaăgustian ănuăoădetermin ăs ă încerceăoăcarier ădeăcercetareăînăOccident.ăă
CÂTEVAăCONCLUZIIă
Pentruă Ştefaniaă Cristescu,ă bursaă deă studiiă deă laă Parisă aă însemnată ună succesă personală deă ordină academică şiă maiă pu ină sauă delocă ună mijlocă deă consolidareă aă roluluiă de inută înă cadrulă Şcoliiă gustiene.ă Acestă lucruă esteă explicabil,ă înă principal,ă dină cauzaă rivalit iloră cuă monografiştiiă careă vizauă „monopolul”ă produc ieiă ştiin ificeăpeăacelaşiădomeniuăală„manifest rilorăspirituale”ăpeăcareăseăspecializaseăşiă ea.ă Crizaă Şcoliiă gustieneă introduce,ă astfel,ă oă incoeren ă şiă decuplareă aă planuriloră personaleă pragmaticeă deă specializareă şiă aă posibilit iloră realeă deă valorificareă aă acesteiaăînăcadrulăŞcolii.ăă
42ăIbidem,ăp.ă85.ăă
43ăSporul vieţii...,ăp.ă317.ă 44ăIbidem,ăp.ă341.ăă
ă
Jurnalulă şiă epistoleleă Ştefanieiă Cristescuă deă laă Parisă neă ajut ă s ă ob inemă aspecteă relevanteă aleă vie iiă cotidieneă deă bursieră român:ă impactulă cuă mediulă universitară dină araă gazd ,ă condi iaă financiar ă aă studen iloră români,ă impresiileă produseădeăcontactulăcuăoăcultur ăstr in .ăCaădimensiuneăidentitar ,ăînăcazulăstudiat,ă alteritateaă pareă aă ieşiă laă suprafa ,ă cuă prec dere,ă înă ceeaă ceă priveşteă experien aă religioas .ă Uniiă româniă bursieri,ă vorbitoriă deă limbaă francez ă şiă familiariza iă cuă repereleăculturiiăacesteiăna iuni,ăseăpercepăcaădiferi iăpentruăc ăsuntă„r s riteni”ă(i.e.ă creştin-ortodocşi).ăă
Amăobservat,ăcaăoănot ăcomun ăcuăaăaltorămonografişti,ăfaptulăc ăapartenen aă laă Şcoalaă gustian ă aă marcată experien aă acestora,ă bursieriiă f cândă diferen aă întreă seminară şiă monografieă şiă sociologiaă practicat ă înă universit ileă str ine.ă Esteă oă apartenen ă„profitabil ”ăambelorăp r i:ăD.ăGusti,ătrimi ândăcuăburs ăceiămaiăbuniă colaboratori,ăcaut ,ăinclusivăprinăintermediulăacestora,ăs -şiăconsolidezeărela iileăşiă prestigiulăfa ădeăprofesoriiădeăsociologieădinăalteă riăeuropene;ămonografiştiiăauă oportunitateaădeăaăseăspecializaăşiădeăa-şiăfaceăpropriileălorărela iiăînăuniversit ileă dinăstr in tate,ăavând,ăpeălâng ăpropriaălorăcontribu ie,ăgirulăşiărecomandareaăunuiă profesorăşiăîntemeietorădeăşcoal ărespectat.ăDup ăcumăamăar tat,ăaceast ăstareădeă lucruriănuăfunc ioneaz ămereuăînăavantajulătuturor.ă
Amă observat,ă deă asemenea,ă faptulă c ă intereseleă academiceă aleă Ştefanieiă Cristescu,ă dară şiă aleă altoră monografişti,ă suntă pragmaticeă şiă foarteă selective,ă deoarece,ăpeălâng ăconştiin aăapartenen eiădeăoăŞcoal ăcaămediuăintelectualăanimat,ă eleă auă dejaă conturateă metodaă şiă domeniileă vizate.ă Aceştiă tineriă româniă nuă suntă captiviiă vreunuiă mirajă ală „Mareluiă Paris”,ă ală alteiă capitaleă occidentaleă sauă ală „civiliza iei”ă occidentale;ă dimpotriv ,ă chiară atunciă cândă suntă aprecia iă maiă multă decâtăacas ,ăseăreîntorcăînă ar ,ăchiarădac ăauăperspectivaăfunc ion riiăpeăunăpostădeă simpluăprofesorălaăunăgimnaziuădeăprovincie.ă
BIBLIOGRAFIEă
1.ăCRISTESCU-GOLOPEN IA,ă ŞTEFANIAă (2007),ăSporul vieţii. Jurnal, studii şi corespondenţă, Bucureşti,ăEdituraăPaideia.ă
2.ăDIACONU,ăMARINă(2001),ăMircea Vulcănescu. Profil spiritual,ăBucureşti,ăEdituraăEminescu.ă 3.ăGOLOPEN IA,ăANTONă(2010),ăRapsodia epistolară: scrisori primite şi trimise de Anton Golopenţia
(1932−1950). VolumulăIIă(Ştefania Cristescu-Golopenţia),ăBucureşti,ăEdituraăEnciclopedic .ă 4.ăGOLOPEN IA,ă ANTONă (2012),ăRapsodia epistolară: scrisori primite şi trimise de Anton
Golopenţia (1917−1950). Volumulă III (Radu Crutzescu-Sabin Manuilă),ă Bucureşti,ă Edituraă Enciclopedic .ă
5.ăROSTAS,ăZOLTANă(2005),ăAtelierul gustian. O abordare organizaţională,ăBucureşti,ăEdituraăTritonic.ă 6.ăROSTAS,ă ZOLTANă (2003),ăSala luminoasă. Primii monografişti ai Şcolii gustiene,ă Bucureşti,ă
EdituraăPaideia.ă
7.ăROSTAS,ăZOLTANă(2000),ăMonografia ca utopie,ăBucureşti,ăEdituraăPaideia.ă
