• Nenhum resultado encontrado

Substituţia. Propoziţia Fie e : V {0, 1} o evaluare şi v V o variabilă. Pentru orice a {0, 1}, definim evaluarea e v a : V {0, 1} prin

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2021

Share "Substituţia. Propoziţia Fie e : V {0, 1} o evaluare şi v V o variabilă. Pentru orice a {0, 1}, definim evaluarea e v a : V {0, 1} prin"

Copied!
12
0
0

Texto

(1)

Substitut¸ia

Fie e : V → {0, 1} o evaluare ¸si v ∈ V o variabil˘a. Notat¸ie

Pentru orice a ∈ {0, 1}, definim evaluareaev ←a: V → {0, 1} prin

ev ←a(x ) = (

e(x ) daca x 6= v a daca x = v . Propozit¸ia 1.23

Fie θ o formul˘a ¸si a := e+(θ). Atunci pentru orice formul˘a ϕ, (ev ←a)+(ϕ) = e+(ϕv(θ)).

Dem.: Exercit¸iu suplimentar.

(2)

Substitut¸ia Propozit¸ia 1.24

Pentru orice formule ϕ, ψ, θ ¸si orice variabil˘a v ∈ V ,

(i) ϕ ∼ ψ implic˘a ϕv(θ) ∼ ψv(θ).

(ii) Dac˘a ϕ este tautologie atunci ¸si ϕv(θ) este tautologie. (iii) Dac˘a ϕ este nesatisfiabil˘a, atunci ¸si ϕv(θ) este nesatisfiabil˘a. Dem.: Fie e : V → {0, 1} o evaluare arbitrar˘a ¸si a := e+(θ). Aplicˆand Propozit¸ia 1.23, rezult˘a c˘a e+(ϕv(θ)) = (ev ←a)+(ϕ) ¸si e+(ψv(θ)) = (ev ←a)+(ψ).

(i) Deoarece ϕ ∼ ψ, avem c˘a (ev ←a)+(ϕ) = (ev ←a)+(ψ). Deci, e+(ϕv(θ)) = e+(ψv(θ)).

(ii) Deoarece ϕ este tautologie, avem c˘a (ev ←a)+(ϕ) = 1. Deci, e+(ϕv(θ)) = 1.

(iii) Deoarece ϕ este nesatisfiabil˘a, avem c˘a (ev ←a)+(ϕ) = 0. Deci, e+(ϕv(θ)) = 0.

(3)

> ¸si ⊥

De multe ori este convenabil s˘a avem o tautologie canonic˘a ¸si o formul˘a nesatisfiabil˘a canonic˘a.

Observat¸ie

v0 → v0 este tautologie ¸si ¬(v0→ v0) este nesatisfiabil˘a. Dem.: Exercit¸iu.

Notat¸ii

Not˘am v0 → v0 cu>¸si o numimadev˘arul. Not˘am ¬(v0 → v0) cu

⊥¸si o numimfalsul.

I ϕ este tautologie ddac˘a ϕ ∼ >.

I ϕ este nesatisfiabil˘a ddac˘a ϕ ∼ ⊥.

(4)

Conjunct¸ii ¸si disjunct¸ii finite

Notat¸ii

Scriem ϕ ∧ ψ ∧ χ ˆın loc de (ϕ ∧ ψ) ∧ χ. Similar, scriem ϕ ∨ ψ ∨ χ ˆın loc de (ϕ ∨ ψ) ∨ χ.

Fie ϕ1, ϕ2, . . . , ϕn formule. Pentru n ≥ 3, not˘am

ϕ1∧ . . . ∧ ϕn := ((. . . (ϕ1∧ ϕ2) ∧ ϕ3) ∧ . . . ∧ ϕn−1) ∧ ϕn ϕ1∨ . . . ∨ ϕn:= ((. . . (ϕ1∨ ϕ2) ∨ ϕ3) ∨ . . . ∨ ϕn−1) ∨ ϕn.

I ϕ1∧ . . . ∧ ϕn se mai scrie ¸si Vni =1ϕi sau n ^ i =1

ϕi.

I ϕ1∨ . . . ∨ ϕn se mai scrie ¸si Wni =1ϕi sau n _ i =1

ϕi.

(5)

Conjunct¸ii ¸si disjunct¸ii finite

Propozit¸ia 1.25

Pentru orice evaluare e : V → {0, 1},

I e+

1∧ . . . ∧ ϕn) = 1 ddac˘a e+(ϕi) = 1 pentru orice i ∈ {1, . . . , n}. I e+(ϕ1∨ . . . ∨ ϕn) = 1 ddac˘a e+(ϕi) = 1 pentru un i ∈ {1, . . . , n}. Dem.: Exercit¸iu. Propozit¸ia 1.26 ¬(ϕ1∨ . . . ∨ ϕn) ∼ ¬ϕ1∧ . . . ∧ ¬ϕn ¬(ϕ1∧ . . . ∧ ϕn) ∼ ¬ϕ1∨ . . . ∨ ¬ϕn Dem.: Exercit¸iu. 5

(6)

Mult¸imi de formule

Fie Γ o mult¸ime de formule. Definit¸ia 1.27

I O evaluare e : V → {0, 1} este model al lui Γ dac˘a este model al fiec˘arei formule din Γ (adic˘a e  γ pentru orice γ ∈ Γ).

Notat¸ie: e  Γ.

I Γ este satisfiabil˘adac˘a are un model.

I Γ este finit satisfiabil˘a dac˘a orice submult¸ime finit˘a a sa este satisfiabil˘a.

I Dac˘a Γ nu este satisfiabil˘a, spunem ¸si c˘a Γ estenesatisfiabil˘a saucontradictorie.

Notat¸ii: Mult¸imea tuturor modelelor lui Γ se noteaz˘aMod (Γ).

Not˘am Mod (ϕ1, . . . , ϕn)ˆın loc de Mod ({ϕ1, . . . , ϕn}).

I Mod (Γ) =T

ϕ∈ΓMod (ϕ).

(7)

Mult¸imi de formule

Fie Γ, ∆ mult¸imi de formule. Definit¸ia 1.28

O formul˘a ϕ esteconsecint¸˘a semantic˘aa lui Γ dac˘a Mod (Γ) ⊆ Mod (ϕ). Notat¸ie: Γ  ϕ.

Dac˘a ϕ nueste consecint¸˘a semantic˘a a lui Γ, scriemΓ 6 ϕ. Not˘am cu Cn(Γ)mult¸imea consecint¸elor semantice ale lui Γ. A¸sadar,

Cn(Γ) = {ϕ ∈ Form | Γ  ϕ}. Definit¸ia 1.29

I ∆ esteconsecint¸˘a semantic˘a a lui Γ dac˘a Mod (Γ) ⊆ Mod (∆).

Notat¸ie: Γ  ∆.

I Γ ¸si ∆ sunt (logic) echivalentedac˘a Mod (Γ) = Mod (∆).

Notat¸ie: Γ ∼ ∆.

(8)

Propriet˘at¸i

Urm˘atoarele rezultate colecteaz˘a diverse propriet˘at¸i utile. Observat¸ie

I ψ  ϕ ddac˘a {ψ}  ϕ ddac˘a {ψ}  {ϕ}. I ψ ∼ ϕ ddac˘a {ψ} ∼ {ϕ}.

Propozit¸ia 1.30

(i) Mod (∅) = {0, 1}V, adic˘a orice evaluare e : V → {0, 1} este model al mult¸imii vide. ˆIn particular, mult¸imea vid˘a este satisfiabil˘a.

(ii) Cn(∅) este mult¸imea tuturor tautologiilor, adic˘a ϕ este tautologie ddac˘a ∅  ϕ.

Dem.: Exercit¸iu u¸sor.

(9)

Propriet˘at¸i

Propozit¸ia 1.31 Fie Γ ∪ {ϕ, ψ} ⊆ Form.

(i) Dac˘a Γ  ϕ ¸si Γ  ϕ → ψ, atunci Γ  ψ.

(ii) Γ ∪ {ϕ}  ψ ddac˘a Γ  ϕ → ψ.

(iii) Γ  ϕ ∧ ψ ddac˘a Γ  ϕ ¸si Γ  ψ. Dem.: Exercit¸iu.

Propozit¸ia 1.32

Fie Γ o mult¸ime de formule. Urm˘atoarele afirmat¸ii sunt echivalente:

(i) Γ este nesatisfiabil˘a.

(ii) Γ  ϕ pentru orice formul˘a ϕ.

(iii) Γ  ϕ pentru orice formul˘a nesatisfiabil˘a ϕ.

(iv) Γ  ⊥.

Dem.: Exercit¸iu u¸sor.

(10)

Propriet˘at¸i

Propozit¸ia 1.33

Fie Γ o mult¸ime de formule.

(i) Γ  ϕ ddac˘a Γ ∪ {¬ϕ} este nesatisfiabil˘a.

(ii) Γ  ¬ϕ ddac˘a Γ ∪ {ϕ} este nesatisfiabil˘a.

(iii) Dac˘a Γ este satisfiabil˘a, atunci cel put¸in una dintre Γ ∪ {ϕ} ¸si Γ ∪ {¬ϕ} este satisfiabil˘a.

Dem.:

(i) Avem c˘a Γ 6 ϕ ⇐⇒ exist˘a o evaluare e : V → {0, 1} a.ˆı. e  Γ ¸si e+(ϕ) = 0 ⇐⇒ exist˘a o evaluare e : V → {0, 1} a.ˆı. e  Γ ¸si e+(¬ϕ) = 1 ⇐⇒ exist˘a o evaluare e : V → {0, 1} a.ˆı. e  Γ ∪ {¬ϕ} ⇐⇒ Γ ∪ {¬ϕ} este satisfiabil˘a.

(ii) Similar.

(iii) Fie e un model al lui Γ. Dac˘a e+(ϕ) = 1, atunci e este model al lui Γ ∪ {ϕ}. Dac˘a e+(ϕ) = 0, deci e+(¬ϕ) = 1, atunci e

(11)

Propriet˘at¸i

Propozit¸ia 1.34

Fie Γ = {ϕ1, . . . , ϕn} o mult¸ime finit˘a de formule. (i) Γ ∼ {ϕ1∧ . . . ∧ ϕn}.

(ii) Γ  ψ ddac˘a  ϕ1∧ . . . ∧ ϕn→ ψ.

(iii) Γ este nesatisfiabil˘a ddac˘a ¬ϕ1∨ ¬ϕ2∨ . . . ∨ ¬ϕn este tautologie.

(iv) Dac˘a ∆ = {ψ1, . . . , ψk} este o alt˘a mult¸ime finit˘a de formule, atunci urm˘atoarele afirmat¸ii sunt echivalente:

(a) Γ ∼ ∆.

(b) ϕ1∧ . . . ∧ ϕn∼ ψ1∧ . . . ∧ ψk.

Dem.: Exercit¸iu.

(12)

Teorema de compacitate

Teorema de compacitate - versiunea 1

Pentru orice mult¸ime Γ de formule, Γ este satisfiabil˘a ddac˘a Γ este finit satisfiabil˘a.

Teorema de compacitate - versiunea 2

Pentru orice mult¸ime Γ de formule, Γ este nesatisfiabil˘a ddac˘a Γ nu este finit satisfiabil˘a.

Teorema de compacitate - versiunea 3

Pentru orice mult¸ime Γ de formule ¸si pentru orice formul˘a ϕ, Γ  ϕ ddac˘a exist˘a o submult¸ime finit˘a ∆ a lui Γ a.ˆı. ∆  ϕ.

Propozit¸ia 1.35

Cele trei versiuni sunt echivalente. Dem.: Exercit¸iu.

Referências

Documentos relacionados

1.O titular da concessão mineira deve, dentro de trinta dias antes de iniciar a exploração na área, apresentar à Direcção Nacional de Minas, informação escrita sobre

A produção leiteira apresenta uma estreita relação com a agricultura familiar, caracterizada pela criação de animais de dupla aptidão (carne e leite) resultantes do

PARÁGRAFO PRIMEIRO: a CONTRATANTE deverá prestar aos funcionários da CONTRATADA todas as informações e esclarecimentos que eventualmente venham a ser solicitados sobre os

Por força do presente CONTRATO, a CONTRATADA obriga-se a executar para a CONTRATANTE, ENXOVAIS PARA BEBÊ E KITS DE HIGIENE FAMILIAR, conforme descritos no Anexo

Benefício do consumidor brasileiro e de toda a comunidade envolvida em relação a esta codificação internacional, será um avanço imensurável no desenvolvimento do conhecimento e

na Lei Estadual n.° 5484/1992, cujas atribuições sejam compatíveis com sua deficiência, fica reservado o percentual mínimo de cinco por cento e máximo de vinte

Nesse sentido, Boff (2000) ressalta essa segregação do “meio” ambiente e expressa seu desejo por um ambiente inteiro. O avanço na valorização e crescimento das

A forma mais adequada de se realizar esta complementação é com a inserção na matriz elétrica de fontes de geração sazonais com vocação a operarem na base, como