ALEXANDRU MU$INA

Coperta qi ilustratiile: Tania

O 2002, Editura,,AULA"

S.C. AT]LA N{AGNA S.R.L.

O.P. 14, C.P.13.67, Braqov 2200 Tel/iax: 0268 13 1 .86.41

Tel: 0268132.66.47 www.aula.ro www.texte.ro

Redactor: Anca Dumitrescu Corectur'[: autorul

Tehnoredactale: Viorel Ciama

I.S. B.N. 97 3-8206-66-9

ALEXANDRU MU$INA

$I ANIMALELE

SUNT OAMET{I ^!

( poezii pentru copii intre 3 qi 103 ani )

AU LA

Doi:

calitSlile

lor

originare,

Cum ar

fi

carne, piele, coarne, gheare,

De-abia acum sunt puse realmente

in

valoare,

Inclusiv prin

prelucrare.

(A!i

observat ce elegant

Sculpteazd

unii

oameni col1ii de elefant?) Trei : animalele liandic apate,

Pe cale de disparilie,

Care,

altfel,

ar

muri

impugcate Sau de inanilie,

Sunt protejate

in

rezervalii qi parcuri naturale.

Nu

mai vorbesc de cele ^care, Privilegiate,

Sunt linute pe bduturd gi mdncare, Ba chiar

ingrijite

De oameni, doar pentru a

fi privite

$i

fotografiate.

(Unele specimene

Sunt mai celebre decAt starurile hollywoodiene.)

in

fine:

Se mai ^gdsegte gi cdte unul ca mine Care sd le scrie

Cdte o poezie.

78

,,-

^{Tu, cle ce ai} omordt melcul? Nu Stiai cd Si el e om?

!

- ^Ba nu, melcul nu e om! E el melc. E plin

^de

microburi pentru ca

umbld'

toatd

ziuct

prin

c...turi.

Mi-a

zis mie mama mea

,

^{cnre e doctoritd.}

-

^{Ba nu, ba nu!}

$i

^{animalele sunt}

oameni!"

Un

bdiat pi o

fetild, in

grddina

din

spatele

blocului

PIXURILE

Omida are

O sutd de buzunare

$i-n

^fiecare

CAte un

pix

de altd culoare.

($i

- culmea!

-

scriu toate).

Dar, din p[cate, Omida nu ^qtie Sd scrie.

$i

^n-are

^nici

^hdrtie.

ANANASUL DOMNULUI HIPOPOTAM

Domnului Hipopotam,

[Jn domn

pofticios

gi gras, I-a crescut

in

nas

Un ananas.

Se gdndeqte: ,,Ce-am Eu de fbcut?

De-mi

gterg nasul Sau strdnut, S-a dus ananasul!

Daca-l las

in

^pace.

Poate cd se face Maaare qi ^se coace....

Degi ma mdndncd Nasul,

Tare-mi place Ananasul".

{r

/t

,ilt,

ill

lll

i,l i,ilr{

{.

{

1' t

d

t{ il ll

irii It

iii

r J{

iilI ii

td tJt

ir

_il'

i !i

tv ti

,I ti l\t

\r

ll

tl

i

\ I

{

]

'r'E.';;

'*i'l ^*

o"\

ItiEti

..

t\

[.q.-iitt

?l:*u,1';r

..r,

PROBLEMA VEVERITEI

Veverila ^{gtie sd numere} Numai ^{p6nd la} trei, Deqi are nuci _{9i alune} Cdte vrei.

Nicicind

^{nu le poate}

line

^socoteala:

Tot numdrd Pdnd la trei,

$i ^iar

^{pdna la trei,}

$i

^{iar pAnS la}

^trei,

$i

^{iar pdnd la trei...}

Pdnd o apucf, ameleala.

Cici

veverila-i foarte ^ordonatd

$i,

degi neqcoiarizatd,

Jine mult

^{la ordine 9i}

disciPlini'

(De fapt,

nici nu-i

de

vind

Cd

n-a fost

primitd in

clasa intdie:

Ea s-a ^dus Sd se inscrie, Dar

i

s-a spus

Cd ^e prea micd de staturS

$i

c6, deocamdatS, n-au bdnci pe mdsurd)'

$i

tare ar vtea Sd ^qtie

$i

^ea

Cdte alune gi cdte nuci are

inmagazie'

Aga incdt, gi-a luat inima-n

dinli

$i,

trecAnd peste prejudecdlile ambilor

pdrinfi,

S-a dus la doctorul Huhurez,

Doctor in

logicd gi

filosofie Al Universitalii

Saint Tropez (Care,

fiind filosof,

pe toate le gtie).

Doctorul

a dat

Din

umeri, incurcat:

,,Mergi

la inginerul Kastor,

Asta-i

o chestiune pragmaticd...

$tii,

eu sunt doctor

in

axiomaticd".

Inginerul,

un ins mai degrabd tdcut,

Dintr-un

cadru de lemn

;i

cdteva beliqoare

I-a

fdcut

O socotitoare.

O

socotitoare cu

nuci

gi alune.

Acum

veverila gtie

Sd numere, sd scadd gi sd adune Pdnd la zece.

$i, oricui

^trece,

ii

^spune,

,,$tii, doctorii in filosofie,

Deqi rari,

Sunt foarte necesari:

Dau intotdeauna sfaturi bune".

l0

MIGRENA in

fiecare zi, pe innoptat,

Coiotul

^{se apucd de urlat}

$i

^urla ca un apucat.

Nu

urld de

plictis

sau suPdrare,

Ci fiindc[-l

doare Capul foarte tare.

(Oricine suferd de migrend Face mai rdu ca o

sireni).

Migrena

coiotului,

o formd rar6, Este ereditarS.

Iar

in

degert, unde locuieqte,

Nu

se gdseqte

Algocalmin,

Un

medicament Qare Potoieqte Durerile, mai

mult

sau mai _Putin.

Aga incdt animalele din deqert

iqi

astupd urechile _{cu ce Pot}

$i ^igi

spun ,,{Jn lucru e cert:

Nu mi-ag

dori

^sd

fiu

coiot".

7

t2

ELEFANTUL $I TRABANTUL

,

Un

elefant

$i-a ^cumpdrat un Trabant Ca sd meargd cu el la servici.

Dar, vezi, Trabanturile-s ^prea

mici

Ca s6-ncapd-n ele qi ^{sd stea} elegant Un ditamai

Elefant.

Aga cd elefantul

$i-a vdndut ^Trabantul

$i

^merge la servici cu tramvaiul.

Vezi, de-aia-i

Aglomerafie

in

tramvai, C5,

dimineala,n-ai

Unde s-arunci un

pai.

^:

t3