Angelica Helena Marinescu

Angelica Helena Marinescu

Angelica Helena [.4arinescu

S ocio I a g i a a I i n ent o I ⁱ ei

Copyrig ht @ Angelica Helena Marinescu Copyright@TRlT0NlC20l6pentruedilia ^prezent;.

Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce flagmente din carte.

TRITONIC

5tr Coadzelor nr.5, BLrcureSti e-mail: editura@tritonic.ro wwwtritonic.ro

Tritonic BucureSti apare la pozilia 18ln lhta cu Edituride prestigiu recunoscutin domeniul StiinFlor sociale (lhta A2) (cNATDcu):

httpr//wwwcnatdcu.rolwp-content/uploads/201 ¹ /1 ¹ /A2-Panel41.xh

Descrierea CIP a Brbliolecii Na!ionale d Rom;niel ]VARINI SCU, ANGELICA PELENA

Socialoqio oliment1liei/ Anqeli(a Helena [4ar ner.u Titonic,2016

ISBN: 97&606-749-1 21-0

Copenar A TXANDRA BARDAN Redactol BOGDAN HRIB Tehnoredactor: DAN MLlSA Comanda nr 171 /martie 2016 Bun de tipar: martie 2016

Tidr l ir ^Rome'l;a

oice reproducere,total sau parlia l;, a acestei lucriri, f:6 acordul scris al edilorului, este stictinterzisS 5i se pedepsette conform Legii dreptului de autor

s0cr0roc tA AHM ENTAIT Et

TEORII, PERSPECTIVE

$r TENDTNIE C0NTEMP0RANE

I 1...

inlrouc

(updns

Cuv6nt

incepitor

INTRODUCERE

Capltolul2.

cERCETARt pRrvrND oBtcEtuRtLE ALTMENTARE RoMANEST|

2.1. Alimenta[ia in cercetarea etnologic;

11 13

Capitolul 1.

PERSPECTTVE DE CERCETARE lN SOCTOLOGTA

AL|MENTAIIEI

19

1 .1. Alimentalia, obiect de cercetare

interdisciplinar

19

1 .'1.1 . Provoc;ri contempora ne Ii ^obstacole

epistemologice

²¹

1.1,2. Caracteristicile cercet;rii de tip sociologic

asupra

alimentaliei

²⁶

1.1.3. Dimensiunea social; a

alimentului

³³

l.2.Marilecurentesocio-antropologjceiialimentalia

₃₆

1 .2.1. lstoriografia

alimentaliei

³⁷

1.2.2. inceputurile antropologiei ii

alimentalia

³⁹

1.2.3. Functionalism: socialitate

ii socializare

42

1.2.4. Antropoloqia

cultural;

44

1.3. Perpectiva

structuralisd

⁴⁷

1 .3.1. Ldvi-Strauss:,,omul este un animal care

gSteite"

48 1.3.2. l\4ary Douglas: alimentalie ti ^cod

social

⁵⁶

1.3.3. Roland Barthes: gramatica

alimentaliei

⁵⁹

61 61

2.'1.1. Studii de lolclor _Si mitologie

2.1.2.1\,4ihai Lupescu:

bucitiria

laranului romiin 2.1.3. Artur Gorovei: forme arhaice ale g6ndirli populare

5i obiceiuricullnare 2.2. lcoala 5ociologici de ^{Ia Bucuregti}

perspective asupra alimenta!iei

2.2.1. Sroala gustian;: alimenta!ie lnegal; _5i ordlne soclalS in satele romenelti

2.2.2. Stefania Cristescu-Golopen!ia: sporul .asel 2.2.3. lon Cla udian:,,aspecte socialc ti ^etnice'

ale alimentaliei poporului romin

2.3. Alimentalia in ^stLrdiile sociologice Jirr perioada LomunisLd 5r

Do\li

o-UnisL;

2.1.1. lon Chelcea: hrana ritual; la ron6ni

2.1.2. Antropologie culturalS _5i sociali 2.3.3. Perioada post comunlst;

Capitolul 3.

socr0LoGllrE ALTvENTAIIEI

3. 1. Perspective post-stlUcturaliste

3.1.1. Evolu,tionism: istorie ti schimbare social; in allmentalie 3.1.2. Sorloloqia consumului alimentar:

Londi,tii de vial; sl prartlci domestite

J.l.l.

5o. olog:, gustului

3.1.4. Reprezent;ri sociale ti alimentatie

3.2. lmaginarul alimentar sau sociologia

.entrat;

pe consumator 1.2.1. Dimcnsiunca iffraginar; a alimentaliei

3.2.2. Paradoxul omnivorului, princ piul incorpor;rii ti construclia identitar;

1.2.3. G6ndirea clasificatoare _5i culinarul 3.3. Gendire maqic; _5i alirnenta,tie

62 6B

71

13

14 75

80

82 83 85 BB

93 93 93

99 r05 10q '111

lrl

1',]5 121 123

3.3.I . L."gll"" rnaqiei s mpatice, lncorporare _5i

alimentalie D5

3.3.2. Triunghiul mesei

canibale

132

3.3.3.Tipuride

culturiti

riscuri

alimentare

¹³⁵

3.3.4. Riscuri si

fricialimentare

140

Capitolul4.

s0cloLOGrA ALTMENTAI|Et 5t spA tUL SOCTAL 4.1. Spatiul social alimentar

4.,l.,l. Socializarea alimentara 4.1.2. Ralionalitate _5i alimenralie

4.1.1. Cateqorii ale spatiului soclal allmentar

4.'1.4. 0rdinea comestibilului si a necomestibilulu 4.1.5. Gust ^gi dezqust: de la toxic la delicios 4.2. l\4odele alimentare

4.2.1. Buc;t;ria: spa!iul cullnarului 4.2.2. lvlasa: spa,tiul consumulu ^j alimentar 4.2.3. le-poraItarea alrn"entara

4.2.4. Spaliul diferentierii sociale: alimentalie

!i slructurisociale

4 7 5. Consumatoruli anxietate ti ambivalen!;

4.3. Sisteme alimentare

4.3.1 . Foa rte scu

rt;

istorie a aiimentaliei 4.3.2. Slstem alimentar modern ^ys

slstem ali menta r trad i,tional 4 J

J.lrdu\lriJii,dra

_ti alirrFnldrie 4.3.4. Insecuritate alirnentar;

Capitolul5.

DTNAMtCt SOCtALE C0NTEMpORANE _5t ALtiVENTA tE 5.1. Poslmodernilate, societate de consum ti alimenlalie

5.1.1. Niveluri de analiz; a pra.ticilor alirnenrare

143 144 148 I 5',1

154 155 '159

161 165 167 171

172 175 177 118

181 '185

189

195 195 199

5.1.2. Sociologia consumulul

5.1.3. Crlza societdlii de consum _5i gastro-anomie 5.2. Hipermodernitate _5i alimentalie

5.2.1. Practici urbane, gastronomie _5i noua clas; creativS 5.2.2. Fast food si oratul comod

5.2.2. Corp, dietetic; _5i medicalizarea alimenta,tiei 5.2.3. Patologil alimentare ti stigmatizare social;

5.3. Scenarii _5i forme ale jocului.. . alimentar 5.3.1. Sociabilitate, ritualuri ti ^scenarii alimentare 5.3.2. Efhoi _5i alimentafie

5.3.3. Homo ludensla mas6...

coNcLUzll BIBLIOGRAFIE

Listd

figuri

Figura

1.

Dimensiunile faptului social alimentar Figura

2.

Perspective sociologice asupra alimentaliel,

J.-P Poulain,2002

Figura

3.

Directii de cercetare in sociologia alimentaliei, J.-P Poulain,2002

Flgura

4.

Perspectivi binari de analizd a gustemelor, Claude LdvF5trauss, i 958

Figura

5.

^Opozi1ii de foneme, Claude Ldvi-Strauss, 1 965 Figura

6.

^Triung hiul culinar

-

^t.c. transformare cultural;;

t.n. transformare natural6, Claude Ldvi Strauss Triunghiul retetelor, Claude Levi-Strauss

Consumul gospod;riilor dupi funclii ⁽¹ 960-2004) Veniturile ti cheltuielile gospod;riilor, ^{2008-201 5} (prirnulsernestru)

Figura 10. Structura co5ului de consum corespunz;tor minimului de trai decent _5i de subzistengi pentru familia de doi salariali cu

doicopiiln

intrelinere, _Si de doi pensionari, din mediul urban, in luna martie 2010

Figura 1 1. Structura coSului de consum corespunu;tor minimului de trai decent;i de subzisteni6 pentru familia de doi salaria,ti cu doicopii in intre;inere, Side doi pensionari, din mediul rural, iin luna martie 2010

Figura 12. Paradigma de baz; pentru,a menca'i cf Le Grand Robert.

Saddi Lahlou, p. 190

Figura 13. _.,A m3nca bineischema conreplualS, SaadiLahlou, 1995,p.298

Figura ^'14. Limite ale comportamentului alimentar Figura 1 5. Paradoxul omnivorulu i, C. Fischle t, 1990, p.64

I igurd 16. ProcesJlde incoroorare,

dupi

Saadi I ahlou,

1994,pp.109-119

128

Figu ra 1 7. Triu ng hiul ca nibal, Mondher Kllani,

2006

135 Fig ura 18. Dimensiunile incoporirii alimentare, J.-P Poulain,

2002

¹ 39 Figura ^'19. Dimensiunile spaliului social alimenrar,

dupd J.-P Poulain, 2002

Figura 20. Rationalitate alimentar; instrumenta16,

Corbeau & Poulain, 2002,

p.146

152

Figura 21. Ra,tionalitS,tialimentare, Poulain &Corbeau,2002, p.

148

153 Figura 22. Categorii alimentare, Corbeau & Poulain,

2002

¹⁵⁵

Figura 23. Relalia comestibil

-

necomestibil, Falk,

1991

¹⁵⁷

Figura 24, Alimentul, intre constrAngeri biologice _$i reprezent;ri simbolice

Figura 25: Legea proximitalii, E. Leach, 1964

Figura 26. Categoriile necomestibilului ⁽¹⁾

ii

^ale comestibilului ⁽²⁾ pe _axa de perceplie obectiv

-

^subiectiv

Poulain & Corbeau,2002 202

206 208 209 212 216 218 221 224 )27 230

235 237

103

104

109

110 115 116

147

5)

s1

54 55 101

101

'158

Figurc1. 159 Figura 8.

Figura 9.

160

Figura 27. Defi nirea rategoriile comeslibllului Figura 28. Defnirea categoriilor necomestibilu ^ui

Figura 29. Construclla ldentitar; pentru,a mAnca':Chiva, 1996 Figura 30. ,,Triunghiul culinar al contrad icliilor'i W Bclasco, p. 7 Figura 31. spa!iul consumului alimentar, J.-P Poulain, 200'l Figura 32. Diferenlieri sociale iicategoril de alimente

Figura 33. Dimensiuni pozltive _5l negative ale telor trei ambivalenle alimentare, Beardswonh, I 995

Figura 34. Componentele sistemulul alimentar, J. Goody, 1982 Figura 35. Contraste intre slstemul allmentar tradi!lonal _5i modern,

Beardsworth, p.33

Figura 36. Sistemul alimentar, A. Hubert, 1991 Figura 37. 5ubnutri,tia la nivel nrondial,2009

Figura 38. Evolu,tia proportiei persoanelor subnutrite in 1;rlle in curs de dezvoltare

Figura 39. Procentul de subnutrille/1ar;

Figura 40. Niveluri de observare sociologic6 a fapteior alimenlare, dup; D. Desjeux, 1998

Figura 41. Forle care influenleazi alegerile alirnentare, Warde, I 997, Poulain,2002,

p

194

Figura 42. Reac,til la sligmatizarea obezlt;!ii, Poulain, 2009, p. I28.

Figura 43. Varialli ale triunghlului allmentar in timp _5l spa!iu, J.-P Corbeau, CERIN, Chole-doc, no 104, nov-dec. 2007

160 't6t

163 165 174 114

116 182

184 t85 190

191 192

201

205 220

226

(uvdnt incepitor

Angelica Helena

Marinescu

pune

pe masi,

intAia

oari la

noi, o monografie de socio-antropologia alimentatiei, pe care

o calific

drept carte eveniment.

Autoarea

nu omite nimic din

ceea

conferi importanti

acestei

sociologii

a poftelor,

in

sensul

ci

a reusit

si

clarifice, clasifice, de

lineasci;i

se repertorieze,

si ierarhizeze;i si

explice elementele constitutive ale aventurii culinare

triite

de societatea

moderni.

Constati cd practicile culinare sunt un loc de exprimare

a

identitifii, prin urmare au o anumiti determinare culturali, in

sensul cd

alimentatia

trebuie

si fie priviti nu doar biologic, ci

qi sinrbolic

-

^{a se vedea}

^marile

repere ale istoriografiei alimenta!iei.

Observi apoi cd existi spatii

sociale

alimentare ce

reclamd rnai

multi

atentie

din

partea

cercetirilor,

asa cum, o la fel de mare atenIie ar merita transferul

cultural,

mo$tenirea

culturali

culinard.

Autoarea vorbegte despre

masi

ca eveniment social,

prin

urmare, ca sistem de comunicare, despre

individ

nu doar ca realitatea statis-

tici,

ci si ca generator gi vehicul de comportament alimentar.

Consumul instituie distan{e _9i

ierarhii

sociale, are capacitatea de a cotnunica putere, de a da o

anumiti

identitate

lutritionali

si gas-

tronomice,

de aceea

menu-ul

ca amprentx, ca

brand institu{ional

qi/sau de

tari

poate

constitui un

dornerriu de cercetare

punctuali.

Apreciez gi capitolul consacrat cercetirrilor autohtone ale hranei,

in

I8 _I ANCELICA HELENA I\4ARINES(U

contextul consumerismului, postmoderniti!ii, hipermodernitdqii'

pAni la

scenarizirile

^qi

multitudinea

de

eflos-uri

ale consumatotu-

lui

contemporan. Un capitol al

cerlii,

care reprezint5' Pentru mine, un interes de lungd

durati,

este cel

privitor

la cerceterile romane$ti

privind

alimentatia, bogate 9i inedite, deqi

uneori uitate

sau

igno-

rate, pe care s-ar _Putea pune bazele

cursurilor

qi

cercetirilor vii-

toar€

privind

alimenta.tia,

in perspectivi endogenl.

Departe de a pretinde

ci

ar putea cuprinde

multiludinea

de

direclii

de cercetare

din

sociologia

alimentatiei, exploririle

^teoretice ProPuse

in

^acest

volum sunt mai d€grabi un inceput, o invitalie _Pentru

^cerceteri viitoare, o

uli

deschise

pentru toti

cei care sunt pasionali de acest domeniu.

Capitolull.

PERSPECTIVE DE CERCETARE

itt soclotoclR RUMENTATTEt

1.1. Alimentalia, obied de (ercetare interdkciplinar

Alirnentatia

este

un

fenomen complex,

un

obiect de cercetare care

permite multiple posibilititi

de abordare. Putem ordona per- spectivele de cercetare asupra

alimentarului dupi

cel

putin doui tlirnensiuni: prima

dimensiune este cea care unegte

biologicul

de

cultural', adici

functia

nutritivi

de cea

simbolici;

cea de-a doua

di-

mensiune se

intinde

de la

individual

la colectiv,

adici

de la

funclia psihologici

_la func{ia sociald.

Alimenta(ia reprezinti

o

funclie bio- logici vitali,

avAnd

in

acelasi

timp

o

lunctie sociali

esentiali2.

Biologk

Figljral. Dimensiunile faptulu s0(ial alimef tar.

'

ⁱⁿ sensul cel mai larg, cultura esle (Lur anstmbl$ comun de idei, ima- gilli si valori care infhenteaze modul irr care membrii unui grup gindesc, sirnt, actiureaze',

W

Belascq 2008,

Ii)oil.

lhe Kel Concepts, Oxford, New Vrlk: Berg, p. 16.

'?

C. Fischler, 1980, "Food habits, socinl change and the nature/culture lilemmd', Social Science Inforrlation 19, 6, pp. 937 53.

(ole(tiv

2o _I ANGr[(A HETENA rVARrNrs(U

Putem

privi alimentafia

ca

fiind,,un

fapt social

ultra-conden-

sat" gi ,,un

mod extraordinar

de expresiv de rePrezentare colecti

vi' ^(a

marvelously

plastic kind of

collective representation),

dupit

cum spune

antropologul indian Arjun

Appadurair. Ceea ce repre-

zinti

de fapt

obiectul

de studiu

in

cazul fenomenelor alimentare ^e

cultura

^gi

modurile

sale de actualizare gi transmitere.

Istoricul ita- lian

Massimo

Montanari afirme

ce

tot

ceea ce e legat de mAncare (culegere, cultivare, preparare) consum) reprezintd

un

fapt de

cul- turi, pentru

ce

implici

selecfie:

din momentul in

care alegem

un

produs,

chiar sllbatic,

aceasta devine o alegere

culturali, fiind,,o

expresie

directi

a ceea ce

oamenii

fac, cunosc, gindesc, a ceea ce sunt"a.

Alimentatia reprezinti

deci _,,o teatralizare a

valorilor

unei

culturi

gi,

prin

urmare,

un loc

de

lecturi

a

identitilii

culturale"s, avAnd func{ie de structurar€ a

activitelii

sociale a

unui

grup uman

Alimenta(ia

ca fapt social

rePrezinti un punct

de intersectie a unor procese complexe, de la act fiziologic, psihologic, cultural, so- cial, la sindtate, ecologie,

pini

la poliLic, economic:

"Hrana _{este cea} mai

importanti in

menfinerea

vielii,

cea mai mare industrie din lume, plicerea cireia ne deddm cel mai des, nucleul celor mai profunde relafii sociale ale noastre. E foarte

dificil si

ne

imaginim

o experienti sociala Pozitiva care

si

nu implice gi mincare

-

^{de la o ceagci de ceai cu o} noue cunoqtin,te, o masi de prAnz

rapidi

intre colegi, sau o

cini

somptuoasi cu persoana

iubiti.

La nivel mai larg, civilizalia insigi e in

strinsi

conexiune cu evolu[ia practicilor culinarel

odati

cu invenlareli agriculturii, acum aproxinativ zece mii de ani, au aPirut statele

3

_A. Appadurai, t981,'Gastro-politics in Hindu South Asia'lAt e,"ica, Eth/tologk t, n"

I,

^{pp. 494 - 5 1 L}

a

M. Montanad, 2006, Food is Culture, Petspectil'es on

C

^liflaryt Histoty ICibo ^come cultuta,20041, New York Columbia University Press.

5

_J. P Poulain, 2002, Sociologies de thlimentdtioh. Les /kafigeurs et lbs' pace social alime tdire, Paris: Presses Universitaires d€ Fiance, _P. 1l

so(l0L06tA ALI[,lENTAJIEI | 21

gi imperiile, arta, muzica si

rdzloiul,

Agricultura a redefinit

lu

mea, atat 6zic, cat si cultural, transformdnd peisajul si geografia, suslinend

deopot vi

soldaqi gi poe(i, politicieni _$i preotil'6

Ilste deci un,,f:apt social total'l conform definiliei lui

Marcel lv[auss

pentru

anumite categorii de fapte sociale care sunt extrem de complexe,

adici,,pun

in mis,care /

implici...

totalitatea

societitii li institutiilor

acesteia'7.

1.1.1. Provociri contemporane

ti

obsta(ole epistemologice De ce a devenit atat de

importanti

studierea

alimentatiei din

punct de vedere sociologic?

-

^{Pentru ce} spa(iul social

alimentar

s a

transformat in

mod

profund, nu numai

Europa

occidentali, ci

qi

lirile

^Europei

de Est, au tr€cut, pe

fondul devoltlrii

tehnologice qi indus-

tdale, intr-un

singur secol, de la o organizare

rurali

la una de

tip

urban,

in

care mai

pu{in

de 5% din populatie produce alimentele

tuturor,

astfel

ci

distan[a dintre om _Si hrane e

tot

mai mare3.

-

^{incepdnd cu}

^anii

^{1960, se} vorbegte, mai ales

in

S.U.A. sau

in

Europa de Vest, de

abundenti alimentari,

chiar de exces si supraabunden{d.

insi,

,Jemerii de foame, insolitoare de

lungi

durate a umanitdtii,

ii

succede, pentru prima datd in istorie,la lel de intensd, insd

in-

versati, teama de colesterol."e

6

_W Belasco,2008, op. cit, p. 16.

7

_{M. Mauss, 1925, ( Iissai sur le}

doll>,in

Anthrcpologie et sociologie, l'irIis: Presses Universitaires de France, 1950.

3

_{C. Fischlef 1996, <} Alimentation, morale el sociitd

', i,

I. Giachetti, ltle

titi

des matgeurs, images des aliments,paris: Polytechnica, pp. 31,54.

'

L. Moulin, 1975,I:Europe d table, intnduction it une pslchosociologie ths Pftitiques alifiefltaires, Bruxelles: Elsevier Siquoia, p. 166.

I

22 I ANGETI(A HELENA MARINES(U

Transformarea

stilurilor

^gi

modurilor

de viatd a fost

insotiti

de individualizarea

raportului omului

cu alin.rentalia.

Chiar

si

in

spafiul domestic, regulile care definesc masa s-au

sim-

plifi cat

;i

individualizatro.

Imaginea

siluetei subtiri

devine

nu numai reguli

esteticd'

ci si ^calitate morali:

^ca

si {ii frumos _$i iubit de ceilalti, trebuie si fii

^slab.

Din

pecate

pentru siluetele pline,

pe care societatea Ie

creeazi, cu supraabundenla, dar nu

le

apreciazi, ba mai mult le stigmalizeaze gi le consideri fiin[e

care gregesc

moralrt. $i cum devii

^sau

rirnAi

slab?

Controld.ndu-!i alimentalia, !inind ^regim, impunindu [i restriclii, toate promisiuni ale frumuse{ii qi bunistdrii

corporale.

Sinitatea,

valoare

tot mai imPortanti,

devine ea

insigi un mit modern al nemuririi.

^Speran{a

^de viaii

cregte'

bolile

;i epidemiile sunt

eradicate,

insi

apar

bolile

degenerative'

in

care

alimenta[ia

^joacd

un rol mai mult

^sau

mai putin important.

Crjzele alimentare rec€nte reactiveaze teama de

otrivire,

de la carnea de vitd, lapte, organisme modificate Senetic, toate devin

riscuri

pentru

sinitate. in

contextul actual' care poate

fi intcrpretat in termeni

de eroziune a modelelor alimenta- rer2,

omul

e obligat

si

reconsidere qi

si

inter-iorizeze regu)ile pe baza

cirora

ia deciziir3.

ro

_|. P Poulain, 2001, Manger aujouttl'hui, attitudes, nothles et Prutique|, Toulouse: Privat.

tt

ldem,2000,

(

l,es dimensions sociales de lbbisitd

,, in

ObAsitt,

di'

pistage et Prhle ^{tion chez} lbnfant, expertise collective, ^Paris: INSERN{' pp.

59-96.

r2

A. Beardsworth,

T

Keil,1997, Sociology ofi the MenL An

invitatio

to the Study of Food and So.iell, Londron: ^Routledge.

'3

^J. P Cori:eau,

I

^P Poulain, 2002, Penset lalimentation. Entre ifl1agi ndire et fitionalit',Tovlouse: Prjvat,2008, _P. I2

s000L06lA ALt\.{ENIAItEt | 23

Studiul problemelor contemporane legate de alimentatie devine deci de

importanti

esentiali.

insi

sociologia alimentatiei are ince o cale lungd de parcurs.

Pentru

ci

existe

o discutie

complexd

privind

motivele

pentru .are alimentatia

a

intrat

greu

printre disciplinele

de cercetare

in Itiintele

^{umane, vom trece gi}

noi iu revisti

aceste motive.

Existi in primul rind

o serie de obstacole epistemologice

in

cercetarea asu- pra

laptului

alimentar,

primul fiind

caracterul ,,lumesc" ^gi obignuit

;rl actului de a mdnca. Dacd lantul alimentar ^(Jood supply chain) este sigur, alimentalia nu e

neapirat

o temd de interes

pentru

sociolog,

irrsi in momentul

cAnd apare nesiguranta, subiectul

urci in ordi-

rrca

prioritiqii

agendei

politice

si sociale, gi

prin

urmare devine de interes. Dat

fiind ci cercetirile

sociologice sunt adesea

in legiturd

(

u

ceea ce se petrece

in plan politic,

cresterea

interesului politic

l)entru aspectele de

nutri{ie - ^grupuri

de presiune,

grupuri

profesi- rrrtale, dezbateri legate de

igieni,

de puritatea

mencirii,

de metode 1i stirndarde de productie,

grupuri

cu

veniluri mici, inrpactul

asu- pra sisternului ecologic.

'l.ernele legate de alimentatie au fost considerate

mult timp

su- lliecte de

inlportanti minori

de

citre

,,gXndirea savanti". Sociologul

I r ancez Roland Barthes scria

in

1961

ci

,,pentru cercetetor, manca-

lcl

este un subiect

futilizat

sau culpabilizat'l _,,o

cochetirie

de sfdrgit

rlc carieri'rr. Explica[ia rezidi in distincfia dintre corp si spirit, liinciire

qi actiune,

teoretic qi

aplicat, care

marcheazi cultura

sa-

v.rnti

gi

Jiterari,

si lhce ca mdncarea

si

nu fie

priviti

ca

un

subiect st't ios,

nobil:

,,Tradifia noastre

tinde si

privilegieze problematici

privind rationalul, irruabilul, eternul,

abstractul

9i ^mentalul; gi si

'{

^{R. Barthes, 1961,} < Pour unc psycho-sociologie de l'alimentation

, ,)rrtemporaine r, Ar,rales. F.corlomies, Sociitis, Cirlltr4tiorr, Volume 16, Issre ,, t\p.977-986.

)

24 I ANGELI(A ^HELENA IVARINEs(U

denigreze

intrebdrile

legate

de

coporal, concret, experiente practice,"''

Deci actul de a

minca

a fost

Privit

^{doar ca ceva} obignuit, cor- poral de

citre

gA,ndirea

;tiinlificd,

mogtenitoare a

dualismului

care face ca mintea

si

fie

nai importanti

^{decdt corpul:}

,Gustul gi alimenta[ia sunt legate de necesititi ale existenfei Ei

clasificate deci ca

funclii

de (la)

bazi...

care opetez-i la nivel primitiv, aproape de instinctivj"6

Un al doilea

motiv

este

ci in

studiul

soci€titilor

industrializate, procesele de preparare,

distribu{ie,

consum

din mediul urban

^nu au

intrat

decat

tarziu printre

interesele

sociologilor

Studierea Pro- blemelor legate de alimentatie a fost P€rceputi ^ca

apa4inand

altor

domenii: in

ceea ce prive$te Productia

-

agronomiei, economiei' geografiei;

in

ceea ce priveqte consumul

- nutriIionistilor

sau die-

teticienilor

^Trebuie

si mentionim aici ci

alte

discipline

au

aritat mult

mai devreme

un

interes major

alinentaliei, !i

Printre ^acestea se

numiri

istoria, antropologia, psihologia

(in

ceea ce privegte, de exemplu, dimensiunea

senzorialir

cognitivd, emo!ionala a hranei, procesele de socializare

nutrilionali,

cauzele 9i

manifestirile

dez

ordinilor

alimentare (eating d{sorders)'7.

in

plus,

$tiinlele

^ca

fizio-

logia, psihologia experim€ntale, antroPologia,

biologia, nutrifia

au aplicat metodele

proprii

de cercetare asuPra alimentatiei

intr-o

ma-

nieri reducitoare,

considerAnd

practicile alimentare

obignuin!e,

sub influen{a

pozitivismuluirs.

^I

r5

_{D. Curtin, L.} M. Heldke (eds.), 1992, Coofting, EatinS, Thinking:

tflnlfor

mative Philosophies of Food, Bloomington, IN: Indiana University Press, p. XIV

16

C. Korsmeyer,

l9gl,

Makifig Sense of Taste: Foocl and Philosophy, Ithaca, New York Cornell University ^{Press, p.}

l.

t7

A. Beardsworth, T. Kell, 1997, op. cit., p.2.

t3

_H. levenstein, 1993, Patadox of Plent\. A Sociol History of Eatihg i/t Modern America,New York Oxford Universjty ^Press.

s000L06tA ALIMENTATTEI | 25

Pe

de alti parte, sociologia

cunoaste

in ultima perioadi noi orientiri,

care

permit

ca

alimentarul si devini imporlant pentru

cercetare. Sociologia a

fost multi

vreme

preocupati

de procesele de

producfie, in termeni

de organizare

sociali

si consecinte

pen,

tru dinamica sociald,

economici

si

politicd,

iar

motilul

^pentru care problenrele legate

de alinrentalie (tiparele de consum

casnic, de exemplu) au

cipitat importan{iD

a fost orientarea

citre

consum gi

citre

fundamentele ideologice ale consumerismului:

,,Cercetarea

academici urmire$te cultura claselor mijlo- cii

urbane,

incepind din anli

1970, devenind

mai

interesati de problematici legate

de

alimentatie

in

^legeture

cu

gustul, m€$te$ugurile, autenticitatea, statusul qi sendtate."r0

Un

alt

centru

de interes a

fost

_Ei cel care

|inea

^de

teoreticienii lcminismului - cumpirarea,

pregdtirea, prezentarea mancerii, aso- ciate cu domesticul (munca

in

casi), sunt un domeniu al femeilor:

,,Cercetarea asupra alimentatiei a fost

impiedicati si

de

alti relicvi

a epocii victoriene, ,,sferele separate"

-

diviziunea bur ghezi idealizati intre sfera

privati feminini

de corsurr si slera

publici masculini

d,e

produclie.ln timp

ce conceptul

nu

re- {lecte realitelile zilnice pentru majoritatea iemeilor

-

^{pAni azi}

femeile sunt

producitori

majori de mdncare pe intregul glob

-

^aceastd polarizare ideologici a influenqat in mod cert dezvol tarea cercetdrii academice asupra clasei mijlocii, pentru cd a se- gregat efectiv profesiile feminine in discipline ,,domesticd'mai putin valorjzate, cum sunt dietetica, economia gospodiriei sau educalia

nutritionald

(la

un loc

cu predarea

in invilimdntul

primar, ingrijirea

copiilor

gi biblioteconomia). Invers, dome

niul

dominat de bdrbati al agriculturii industriale, tehnologiei

l'

A. Beardsworth, T. Kell,1997, op. tit., p. 4.

ro

_W Belasco,2008, op..il., p.6.

26 I ANGETIO ^HELENA MARINES(U

alimentare, comerJului

de masi gi

managementului corPo- mtist s-au bucurat

in

general de mai

mult

Prestigiu Public ^$i academic."2r

1.1.2. (aracteristitile

(ercetirii

de tip s0(i0l0gi(

asupra alimentaliei

Studiul

alimenta{iei impune

sociologiei

in

acelaqi

timP

o cen-

trare disciplinari ^gi o

deschidere,

un dialog cu alte discipline".

Sociologia alimenta{iei se

afli intr-o pozilie inter

qi

trans-discipli nari in

^qtiin{ele sociale,

impi4ind

cu

cercetirile

economice

inte-

r€sul

pentru

constrengerile materiale legate de

bugetul

alimentar,

lanlut de distribulie

sau consum,

insi

sociologia

alimentatiei

se

regise;te

firi indoiali

aproape de istorie, etnologie, antropologie.

(omplementaritatea met0del0r ti diversitatea tematic;

Sociologia

alimentaliei

^{se inscrie}

in primul

rand

intr-o tradilie cantitativisti, legati de anchetele statistice fNSEE,

^INSERM, CREDOC

in

Fran[a de exemplu), care sunt centrate

in iud

^pie(ei

de consum'3 sau cele AFSSA,

privind sinitatea publici.

Metodele

de

^cercetare

calitativi (interviuri, obseruatie participativi)

^au

completat informaliile furnizate de

datele statistice

-

^organiza-

rea qi con{inutul

mesei,

legiturile intre alimentalie qi

^senitate,

raporturi familiale,

conjugale, etc. Tematicile care

pot fi

abordate

in studiul sociologic al alimenta[iei sunt

numeroase,

de la colg

sum

la produclie, cadru

domestic, comensalitate,

raporturi

soci- ale

interindividuale

(sarcini domestice,

raporturi

de gen),

inter

_9i

71

lbidem,p.3.

"

^J. -P Poulain, 2002 , oP. cit., p. 191.

13

A. Desrosiires. 2003, ( Du travail

i

^la consommation: ltvolution ^des

usages des enquCtes

$r

le budget des familles o,loufial de l4 societi ftahgaise de statktique, vol. 144, no 1-2, pP. 75- l I I .

s0ct0L06tA A Lt\,itNTAJtfl I27

intra-grupale sau internationale

(raporturi

_de put€re). Pentru a

pu-

tea fi integrate in analize sociologice, observa{iile descriptive

trebu-

ie integrate

in

context social.

Dubla tradilie de cercetare: Durkheim pi Maus

ln

Regulile wetodei sociologice

EmtleDurkheim

definegte ,,fap- tul social"2{

prin

ercludere, pentru cA eta necesar str afirme autono- rnia

epistemologici

a socialului, cdqtigarea

unui

teren de cercetare

propriu

sociologiei, care

trebuia

sd se distanleze de alte

domenii

cle cercetare

mai

avansate

in

acel

moment, Printre

faptele sociale excluse se regisegte alimentatia, considerdndu-se

ci,,a

mAnca"

line

doar de biologic:

,,fiecar€

indMd

bea, doarme,

mindnci,

gAndeqte gi societa- tea are

tot

interesul ca aceste fapte

si

fie exersate

in

mod re- gulat.

Daci

aceste fapte ar

fi

sociale, sociologia nu ar avea un obiect

propriu

si domeniul

siu

s-ar confunda cu biologia qi psihologia."ts

Insi tot Durkheim

definegte

faptele

sociale

prin

ceea

ce

le r.listinge:

,,ele consisti

in

maniera de a acliona, de a gAndi gi de a simti, exterioare

individului, fiind

dotate cu o putere de coerci{ie

in

virtutea cireia i se impun."26

1

_{Faptul social este obiectul de studiu} al sociologiei, _care descrie toate llnomenele, compoltamentele, rcprezenterile ideologice, religioase, estetice cilrc rispund la criteriile de generalitate, de exterioritate, putere coercitive, liind un fenomen suficient de frecvent ca sA poati fr considerat regulat, gi sufr- Licnt de extins ca si fie considerat colectiv. E. Durkheim, 1895,

(

_eu,est ce qrr'urr fait social ? >, Les ligles de ]a Mlthode sociologi4re, Nouvelle Edition, l,aris: Editions Flammarion,20I0, p. 108.

'?5 Ibidem, edtia din ^{1988, cu o} introduccre de J.,M. Berrhelot, 1988, p.

95.

16

lbidem,p.97.

28 _| ANGELTG HETENA lltARiNEso

Din

acest

punct

de vedere, anumite dimensiuni ale alimentaru-

lui relevi

de social, astfel:

,,manierele

de ^mas6, interdicliile gi obligaliile

culinare,

instituliile

legate de alimentafie, de exemplu, aparlin

firi in- doiali

domeniului sociologic ^qi defini(iei sale durkheimiene."':T

Totugi

Durkheim, intr-un

demers de

incluziune, enumeri ali-

mentarul

printre

faptele sociale,

dind

exemple:

,,Put€m

de

altfel

si confirmim _Printr-o expc cnti

^caracte- rjstice aceasti

definilie

a faptului social, este tle ajuns

si

ob- servim modul

in

care sunt cresculi

copiii [...]

^sare

ⁱⁿ

^ochi

ci

educa{ia consisti de fapt

dintr-un

efort continuu de a imPune copilului maniere de avedea, de a sim{i gi de a acliona la care el nu ar putea

si

ajungi

in

mod sPontan.

Din

primele momente

il

constringem sd mdnhnce, sd

bea...la

ore regulate,

il

con- stringem

la

calm, Ia obedienqi

I...] ^la

respectarca uzanlelot convenien(elor"r3,

Astfel,

obiectul

alimentar, exclus

pentru ci

e prea aproaP€ d€

biologic,

inclus

pentru ci

^se imPuDe

individului din

exterior, este ,,din

zorii

sociologiei, un obiect paradoxal"']e.

Frangoise

Paul-Ldry

remarca

faptul

cd mAncatul qi

biutul

^per-

miL

si

se stabileasci

unul dintre

punctele de dezacord

empiric

_9i teoretic

intre Durkheim

qi Mauss3o:

- ^{Prima tradilie}

^se

^{inscrie in} logica excluderii, isi

concerli

treazi

interesul asupra a ceea ce apare ca

fiind mai pu{in

t Fi*l

L""yJ

r%.

loxiques ^: dpirtimologisons. ipislcmologison., il

en restera toujours quelque chose ,, in f. P Poulain (6d), P,"ti4ues dlitfiefitaires et idehtifts culturcIles. Les itudes rietnahiehhes, no 125 126, Hdnoi,599 622,

13

_lbidem.

"

^{J. P} Poulain,2002, oP. cit., p.1,51.

30

_F. Paul-Liry, 1997, op. cit.

s000L06tA ALll\,{rNTAItfl | 29

corporal, mai pulin biologic

gi psihologic,

cu

alte cuvinte, ceea ce e

determinat

de societate,

impus din

exterior, deci ,,sociologizabil'l Aceaste

directie

de cercetare exclude orice fel de reflectie asupra

gustului

(care este

totuti determinat cultural),

ca qi

culinarul

qi tehnicile asociate

(vlzute

ca

pro-

ces

de transformare fizico-chimici,

ignorAndu-se

dimen-

siunea

lor sociali),

deci

ignord

participarea

alimentatiei

la construirea

identite(ii

sociale:

,,O sociologie

firi

corp,

in

care doar

legiturile

sociale care lea

gi

acqiunea de a mAnca, aparatul normativcare il controleazd si interiorizarea regulilor care insotesc gi organizeazi momentele alimentare rezisti. Masa si

modalititile

sale devin

institutiil'3'

-

^Cea de-a doua tradilie, care include

alimentatiaprintre

obiec- tele de cercetare

in stiinlele

sociale, se intereseazi

de

mo- delarea

corpului

de

citre

social, devenind

importanti prin tradi{ia etnologici. Regisim

alimentatia ca

intAlnire dintre

biologic, social _9i

psihologic in

opera

lui Marcel

Mauss,

in delinitia

faptului socjal

totaI,

sau

in

tehnicile

corpului;

,,Ceea ce

rezulti

foarte clar din acestea (tehnicile corpului) este

ci

ne regisim p€ste

tot in

prezen[a

unui

monfaj lizio-psiho- sociologic de serii de acte. Aceste acte sunt mai

mult

sau mai putin obi$nuite

fi

^mai

^mult

^{sau mai}

^pMin

indepirtate

in

viala

individului

si in istoria societifii."]3

Sociologul Jean-Pierre Poulain distinge

doui mari

perioade

in irlolia

gAndirii sociale asupra alimentatiei:

rr

_{I.-P Poulain, 2002}

, ^op. cit, p. 152.

}

_{M. Mauss,} 1925, op.

(it.

tt

Llen,t925, aLtstechniques du corps o, in Anthtupologie et sociologie, l'.u'is: Press€s Universitaires de France, 1966, p. 384.