BocoeN MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL (17 I 6- 19 66) Pr

l

_ri

* _{Un f}

"rrrh ^{misionar st}

⁾

^{M artir *}

(evocdrr)

${antul A"$mlrireanrl

Volum publicat cu binecuvfi.ntarea Preafericitului

Pirinte

Deurrr

Patriarhul Bisericii

Ortodoxe RomXne

BASILICA

*

₂₀₁₆

CUPRINS

NOTA

EDITORIALA...

...' ⁵ VIA,TA

LUI ANTIM ^IVIREANUL

Damian P.

BocoeN """"""""7

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL

(17 I 6- 19 66)

Pr. Niculae

$rnni.Nrscu """'23 ANTIM

IVIREANUL, APOSTOL $I

MUCENIC

AL DREPTEI

CREDINTE

Teodor

M. PoPsscu """"""'

⁹¹

ANTIM IVIREANUL,

LUPTATOR PENTRU

ORTODOXIE

Diac. prof. Ioan

Riuuru'eNu..."""" """"""""""

¹⁰⁹

MITROP

OLITUL ANTIM ^IVIREANUL,

PATzuOT $I IERARH AL

TARII ROMANE$TI

t

^Eftimie

Bimi.ppaNul...'...'... """"'l4l

ANTIM IVIREANUL

^_ APARATOR AL PREROGAIIVELOR SCALINULUI MITROPOLITAN AL

LINGROYIAHIEI

Prof. Alexandru

ElIeN.. """155

ANTIM IVIREANUL

CA

LUPTAIOR

iupotzuva oPRESIUNII oroMANE

Prof. Alexandru

ElIeN.. """173

lerarh misionat si ffiartir 287

I

Cuprins

I

ANTIM IVIREANUL,

^{APARATOR AL}

INDEPENDENTEI

BISERICII

ORIODOXE

^ROMANE

Pr. Dumitru

G'ilN'i' """"""

¹⁸¹

MITROPOLITUL ANTIM

IVIREANUT-

iN

I-UPTA

CUIERUSALIMULPENTRUDREPTUzuLEBISERICIISALE

Nicolae

Iorce ⁾ⁱ⁷

PREZENTA ARDELEANA

A

MITROPOLITULUI ANTIM IVIREANUL

_,1

I

Pr. Prof' Grigorie

Mencu"""'

MITROPOLITUL ANTIM IVIREANUL'

^SFATUITOR

!i iNonurt'rnroR

^PENTRU

^PREoTI

^$I

^DuHo\TNICI

Pr. Stelian

IzvoneNu """""221 NULITAIEA ^ACTULUI

DE CAIERISIRE

A

MITROPOLITULUI ANTIM IVIREANUL

_.)A1

Prof' Iorgu

D' IveN"""

rtpocRnrn cAnllloR BISEzucE$Tl Intrarea Miron Cristea nr' 6 ^{040162' Bucure$ri} _{- ^ ^} rarf.*' 0i1.e15.21.29: 021.335'21'28; ^Fax: 021'335'r9'0o

.--"it, -"*oi"eediturapatriarhiei'ro' tipografia@patriarhia'ro wwwedituraParriarh ^{iei' ro}

/88

MITRO

^P

OLITUL ANTIM ^TYI REANUL (J2rc-o66).

Pr. Niculae

$nnriNrscu

f

n prima parre a lunii

septembrie

din

acest

an, 1966,

se

limpline;te un pltrar de mileniu de la

moartea

martirici

a

mitropolitului Antim Ivireanul al

Ungrovlahiei,

unul din

cei mai

mari

si mai

vrednici

ierarhi ai Bisericii Rominegti

;i, ^totodati,

^una

din

cele

mai

de seami personalitigi culturale

din

Thra Rom6.neasci.

in

epoca brincoveneascl". S-a

niscut in Ivirial -

^{vechea denumire a}

- Articol publicat original in: Mi*opolia Obeniei,

XWII

(1966), 9-tO, pp.

77r-817.

1 t ^ANurra IvrnBeNuL, Predici, Gabriel $rnnuler (ed.), Ed. Academiei Romine, Bucure;ti, 1962 (insqi Sflntul Antim, in punctul 12 din apirarea sa din 13 ianua- rie 1712 fali de Sf. Constantin Brincoveanu, lasi si se ingeleagi ci este striin. Acolo zice asa:,,intre altele si cuvinteazi ;i ^{aceasta cum} ci sAnt strein si nu s-au cuvenit si fiu mitropolit. in H(risto)s sunrem togi una. $i apoi n-am fost numai eu ep(i) scop gi mitropolit strein ln _Jara RomXneascil'); Euanghelia, Snagov, 1697; Mdrtu- risirea Ortodoxd, Snagov, 1699; Floarea darurilor, Snagov, 1700' Noul ^Testament, Bucure;ti, l7O3; inud{dtura d.ogmaticd, Bucuregti, 1703; Tbmul Bucuriei, Rimnic, 1705; Antohghion, Ptdmnic, 1705; Euhologhion, Mmnic, 1706; Psaltirea, Tirgo-

vigte, 1710; Liturghia,TArgov\te, tZ13 (inaceste cirti, MitropolitulAntim se sem- neazi ,,Antim Ivireanul"); Liturghia greco-arabd, Snagov, 1701; Ceaslou, Bucuregti, 1702 (in aceste doui cirgi mitropolitul se semneazi,,Antim, georgian de neam");

Eortologhion, Snagov, l70l; Psahirea, Snagov, 1700 (Aceste cirli au fost semnate de

citre mitropolit sub forma,,Antim icomonahul tipograful din Iviria'); Anton Maria

Drr Cnreno, I*oria delle moderne riuoluzioni dr la Valachia, Bucuresti, 1914, p. 5l (Del Chiaro, contemporanul S{lntului Antim, spune despre el ci era: ,,di nazione Giorgiana').

Ierarh misionarsi \f ^artir L)

_h

i

Pr. Niculae$n*ri*rsc,-,

I

Georgiei

-,

^a

^purtat,

^{ca mirean, numele Andrei2,}

^iar

pl"ringii

lui

se

numeau Ioan si Maria3.

Nafi

de aceste date sumare,

privind

inceputul cursului vieEii sale,

desprinse

din

paginile unora

din

cirgile ce

a tipirit, din mirturiile

contemporanilor gi

din

cuprinsul A;ezdm,intului pe care l-a

frcut in

aprilie

l7l3

penuu ctiroria sa

din

Bucuregti, alte aml.nunte privitoare la viaga si

traiul siu

de dinainte de a veni

in

Thra Romineasci

nu

se

cunosc.

Nu

^se

_{;tie nici}

cand

;i ^{nici in}

^ce localitate

din

^{Iviria s-a}

nis-

cut. Florentinul

Anton-Maria

Del Chiaro,

unul din

secretarii voievo-

dului

Constantin Brincoveanu, care a cunoscut bine pe

mitropolitul Antim, afirml

doar

ci

acesta,

in virsti

^fragedi

fiind *

_,,etl giovenile"

-, ^a

^{clzut roba, foarte} probabil la

turci,

sub a

ciror

stipAnire ^se afla, pe atunci, tara sa de na;tere5.

in

ce

imprejuriri

se va

6

petrecut ^acest fapt gi pe unde va

fi

fost dus

dupi

^aceea

insi nt

prccizeazi. Se poate totusi presupune

ci

acestia l-au

purtat dupi

ei

prin

mai multe locuri

din Orientul

apropiat

;i ^din

^Balcani.

ⁱⁿ

^{a.este umblete, desigur, el}

,,avu prilejul ca,

in

afari de limba

lui

materni, cea georgiani,

si

invege 9i limba

turci

si arabi,

precum;i

pe cea greceasci, pe care o stipanea destul de bine"6.

in

acela;i

timp,

se mai poate presupune

ci in timpul

vreuneia

din

incursiunile

flcute

de

turci

spre apus, pentru

pradi

sau

lupti.

cu imperiul vecin, mai ales

in timpul

marilor

viziri din

familia

Kiupriuli -

^deci

^dupi

^{jumitatea secolului aI XVII-lea}

^{-, viitorul}

^ierarh

romin

s5.

fi

fost purtat de ei

;i ^prin

^{aceste pirgi.}

intr-o

astfel de imprejurare, cu

toati

ticerea

lui

Del Chiaro, este

posibil

ca el

si fi

vilzut gi Venegia,

flcind

cuno;tin!5. cu megtegugul

2 A.M. Dnr Cnreno, htoria delle moderne..., p.202 (Del Chiaro afumi cI in 1716, cirnd Sfrntul Antim a fost ,,degradat"

-

despopit, zic unii -, ^{i s-a luat gi numele}

de Antim, _,,e gli si diede quello di Andrea, poichd cosi apellavasi al secolo").

3 Ms. rorn. nr. 3342,

f

^17, BibliotecaAcademiei RomAne (insusi Sfrntul Antim, inscriindu-gi pomelnicul personal in A;ezdmkntul, pe carc I-a ftcut, in 1713, pentru ministirea sa din Bucuregti, trece la inceput pe ,,Ioan si Maria", care nu pot fi decAt

piringii lui).

a A.M. DsL Cuteno, Istoria delle moderne..., p. 51.

5 Nicolae Doonrscu, Viaya ;i faptele lui Antim luireanul, Mitropolitul Ungroah- hiei, Bucure;ti, 1910, p. 2.

6 N. DosREscu,Waya;ifaptele luiAntim luireanul, Minopolirul Ungrouhhiei,p.g.

L+ Sfantrl Anti, luir.unol

I Mitropolitul Antim Ivireanul (1716-1966) tipograficesc

-

^{in floare}

ⁱⁿ

^{acest ora;}

-

ttpograhcesc

- ⁱⁿ

^floare

ⁱⁿ

^{acest ora;}

-,

^{pe care, mai apoi,}

^{dupi mir-}

turia

aceluiagi

Del Chiaro, il va ridica la

perfecgiune (,,ridusse in

dupi mir- ottima

forma la stamperid')7. Aceasta ar putea, oarecum,

si

explice tehnica

inaintati. cu

care

Antim a imprimat

unele

din

tipS.riturile sale, ,,vrednice de ^a

fi

puse

alituri

cu cirgile iesite

din

^cele mai vechi

;i

mai vestite ateliere tipografice ^ale Apusului".

Nu

^se stie c6.t

timp

a rimas

tini"rul Andrei in

sclavie. Totugi cu vremea el s-a rS.scumpirat, _,,fie

prin

punerea

in

luminS. a vreunui

din

numeroasele talente cu care fusese ihzestrat", fie

prin

achitarea vreu- nei sume de bani de

citre

Patriarhia Ecumenici sau, mai de grabi, de ci.tre conarionalii

sii

ri.spindigi

prin

Balcani.

Dupi

sciparea

din robie, tAnirul Andrei,

de care

Del

Chiaro spunea

ci,,era

egli dotato

di

si rari talenti, che sapeva mirabilmente

imitare

qualsisia sorta

di

manifatture, spezialmente

in

genere

d'in- tagli,

disegni e ricami"8, se pare

ci

a petrecut

mai mult in

preajma patriarhiei

din

Constantinopol,

uimind

pe cei

din jur prin

iscusin- gele sale si

totodati

desivAr;indu-se

in

mestesugurile ce l-au

ridicat

atAt de

mult in

ochii celor din vremea sa.

Munca stiruitoare

pe care

o

va

fi desfl;urat intru

acestea, l-a ajutat s5.-si agoniseasci, acolo unde se va

fi

aflat, si o oarecare stare

materiali. in anul

1712,

in conflictul

ce a

avut

cu

Vodi

Br6.nco- veanu, el amintea acestuia

ci:

_,,Eu aici,

in

tari., n-am

venit

de vreo siri.cie sau lipsa"e.

In Jhrigrad, priceputul Andrei

^va

fi

fost cunoscut de

unii din inalpi ierarhi ortodocsi, ce erau in strinse legituri cu

Biserica

in Jhrigrad, priceputul

^{Andrei Fost}

RomAni;i

cu curtea

lui

Br6.ncoveanu.

Din

rA.ndul acestora nu va

fi lipsit

desigur

Dositei, patriarhul Ierusalimului,

care a perrecut ater de

mult

la

noi ;i

^{care, precum observa} Nicolae Iorga,

in

acel

timp la

Bucuresti

;i ^{in lumea ortodoxi,}

^avea

^{,,rolul de}

supraveghetor

7 A.M. Dnr. Cnrano, Istoria delle moderne..., p.202.

8 A.M.

Du

Cnreno, Istoria delle moderne ..., p.202 (,,Era inzestrat cu talente asa de rari, stiind si faci, intr-un chip minunat orice fel de lucru de mini., dar mai cu seami gravuri, desene ;i broderii").

e f ANrru IvrnreNur,, Predici, p.295.

,:rarh misio.ar si Martir

z,

Pr. Niculae$n*r,lN"scu

I

al

credingei, de organizator

al

silingelor

pentru culturi,

de sfetnic ascultat

in

cele religioase"l0. Cum acest inimos Ierarh, pentru nevo-

ile Ortodoxiei,

dorea ca

;i

la Bucuregti

si

^se

infiinteze

o tipografie greceascL, asa

cum de ci;iva ani

se fbcuse

in Ia;ii Moldovei,

va

fi vorbit voievodului iubitor

de

culturi.,

care-a

fost

BrAncoveanu, despre nevointele

ivireanului Andrei - ^dintre

^care

^nici

^cea

^tipo-

graficeascL

nu

va

fi lipsit -

^{gi-l va}

^{fi indemnat si-l}

^cheme

ⁱⁿ

^1ari.11.

O

asemenea informagie despre Sf6"ntul

Antim ;i ^{un aseminitor}

indemn

va

fi dat

si

ftcut voievodului

si

patriarliul

ecumenic

Dio- nisie

Seroglanul

;i

^poate

^{ci gi alte}

persoane care cunoscuseri pe

Sfrntul Antim.

Cum, in

acelasi

timp, Vodi

Bri.ncoveanu era gi el

in

ciutarea

unui vrednic

urmas

la

conducerea

tipografiei din

Bucuregti, spre a duce

mai

departe munca culturalS. ce avea si. ^se desf)qoare aici,

nu

va

fi

intArziat a

pofti la

el

in

gari pe

talentatul

ivirean

Andrei.

Referindu-se

la

acest

fapt,

ucenicul

Sfrntului Antim, ipodiaconul Mihail

Igwanovici,

in

prefaga

inchinati

dasci"lului

siu

si a;ezate

in

fruntea

Molitfelnicului pe

care l-a

tipirit

^{la RA.mnic,}

ⁱⁿ anul

1705, spunea:

,,Aici in gara noastri nu ca acel egyptenesc Fara6, ci cel blAnd as6mene lui David, prd luminatttl, ^zic, gi innilgatul nostru stipAn

9i domn Ioann Constantin B.B. Voevod, afAndu-te gi vizlndu-te pre iubir6 ta de Dumnezeu, si cercetAndu-gi ascugita minte, te-au afat

vrednic;i

iscusit nu

intru

dezleglri de visuri [...], ci intru vederoasi gi apucitoare de mAnL lucruri, carele vizAnduJe _{9i cu} mintd pricepindu-le minunatul ^acesta domn, au zis ⁽⁹ⁱ poate

zice):

at

doari vom ^afla om ca acesta,

i

proci"l2-

10 Nicolae lotcl., Istoria Literaturii rominegti, vol. II, Bucuregti,21928, p. 48.

11 N. Ionce, Istoria Literaturii romkneyti, p. 65 (N. Iorga afirmi chiar ci: ,,Dosof- tei de Ierusalim cheami

-

^{in lari la noi}

-

;i ^{invagl pe Antim} Ivireanul,

;i

^curentul

culturii monastice romAnegti pornit de la Antim').

12 Ioan BraNu, Nerva Hooog, Bibliografe rom,ineascd. ueche 1508-1880, vol. I, Bucuresti, 1903, pp. 541-542.

z6 $fa"tul p,nti, _lui.e.nrl

I Mitropolitul Antim Ivireanul (1716-1966)

I

Ceva mai apoi insusi

Antim, in punctul

al treilea al apS.ri.rii sale,

din

13

ianuarie

1.712,

intirea ci

,,aici,

in tari

n-am

venit

de voia mea"13, deci a fost chemat.

Dind

chemare voievodalei

poftiri,

^prea indemAnaticul georgian Andrei a venit la Bucuregti. Fire inzestrati cu multe

inclini.ri -

^prac-

tice mai

ales14,

- ^el

^a

^{gisit aici un mediu}

^care

^a contribuit

foarte

mult

la desivAr;irea acesror inclinS.ri ale sale.

Cici Vodi

Brincoveanu s-a

striduit si

dea curgii sale

o

stralucire deosebiti".

it ,.."

vreme T-ara Romd"neasci;i mai ales orasul Bucuresti cu curtea voievodului au

fost adipost pentru mulgi din marii ierarhi ai Ortodoxiei

^ace- lei

vremi ;i, ^totodati,

^{,,a fost}

^centrul

^{de unde pornea}

^lumina ci4ii

aproape pentru toate popoarele cre;tine de sub

stipinirea turcilor".

La curtea

lui

Brincoveanu se incrucigau

doui

influenge culturale: cea

italiani

si cea greceasci. Cea

dintii

era reprezentati

printr-o

seami.

de ,,oameni de

culturi',

aflagi

in

serviciul permanent al

domnului,

ca medicul Iacob Pylarino, George

Maiota,

grec cu

studii f}cute

la Roma si Venetia, preotul Ioan Avramie, fost paroh al coloniei grecesti din Venetia gi

florentinul Anton

Maria

Del

Chiaro, iar ^cea greceasci

prin patriarhii: Dionisie

Seroglanul

al Constantinopolului,

Dositei si

Hrisant

Notara ai Ierusalimului, Gherasim Palada al Alexandriei, Atanasie

al IVJea

Dabbas,

fost

al

Antiohiei,

precum gi

prin

cd.liva clerici greci de

inalti" culturi,

ca: Atanasie

al Dristei,

proinsofiotul Auxentie,

Mitrofan

al Nisei,

Mitrofan

Gregoras

din

Dodona, Galac-

tion Vidalis g.a.

Alituri

de ace;tia,

la

reusita

m{ci.rii

culturale de sub

Brinco-

veanu, care, desigur

a avut inriuriri

asupra

formirii

intelectuale a

lui Antim,

au

contribuit

gi ciEiva oameni de carte

din

Eari, ca: Stol-

nicul Constantin

Cantacuzino, cel de curdnd

sirbitorit cu prilejul implinirii a 250

de

ani

de

la

tragica-i moarte, episcopii

Mitrofan

ta t ^Arrrrr,r Ivrnr,eNur, Predici, p.295,

la I. BreNu, N. Hooog, Bibliografe romineascd ueche 1508-1880, p. 542 ^(Gi,n- dind la aceste incliniri naturale, ucenicul siu, ipodiaconul Mihail Igwanovici, in pre- falaMolitfelnlculuitipLritlaRAmnic in anul 1706, scria: ,,Ci ^a ce fealiu de mestersugu si lucrare iscusiti nu te-ai aritat desivir;itu? De voiu zice in toate, nu voiu mingi ci adevirul voiu grii, dupl cuvAntul dumnezeescului Pavel").

le rarh misionar si \,ilartir ^)a