$erban Sturdza Oana Marinache
Maria Dumbrdvician loana Olteanu
Case din Bucuresti
IValoare prin restaurare
Edilia a ll-a
Editura ACS I cotectia
monografii:,1'"
U@SSffi
::::-tsi:e
Cuprins
Argument
Case cu valoare istoricd
$erban Sturdza
Relafia dintre arhitect qi bene{iciar Dialogul extins
lnteresul proprietarilor pentru istoria casei Valoarea caselor
Cunoagterea autorului
Contextul urban / implicarea vecinilor Despre proprietarii de case Cum aborddm restaurarea Apa, umiditatea gi zonele umede Cercetarea vec netdtilor / istoria urband lstoria casei gi a interventiilor anterioare Cunoagterea detaliilor
De ce este imporlant se pastrem casele de patrimoniu
Evolu{ia domeniului construcliilor in secolul al XIX-lea Oana Marinache
Analiza tehnologicd a picturii murale loana Olteanu
Consideralii generale privind conservarea gi
intervenliile specifice asupra picturii murale Maria Dumbrdvician
Case din Bucuresti restaurate
-
studii de cazCASA MINCU
-
Strada Arthur Verona 19lstoricul proprietdlii Burelly
-
MincuOana Marinache lstoria terenului Gaetan A. Burelly EvoluJia casei
10
2a
32
50
61
64
lon Mincu
-
formare 9i carierd Elemente exterior gi interiorConservare, restaurare, arhitectura
$erban Sturdza
lnforma{ii tehnice
lntervenlii de restaurare Maria Dumbrdvician
Strada Dionisie Lupu 33
lstoricul casei din Strada Dionisie Lupu Oana Marinache
Bucureqtioara Vecindtati Etape constructive Motive decorative
Proprietari 9i chiriagi Mihai Alin Pavel
Conservare, restaurare, arhitecturd
$erban Sturdza
lntervenJii de conservare qi restaurare Maria Dumbrdvician
Strada Romulus 77 lstoria proprietd,!ii Oana Marinache
Arhitectul Paul SmdLrindescu Antreprenorul Schindl
Conservare, restaurare, arhitecturd
$erban Sturdza
Materialele de construc{ie gi interven{ii
lnterven!ii de restaurare Maria Dumbrdvician lmpresii de la proprietar Adela Wrgolici (Stan)
iq xd
123
140
192 82
108
118
124
160
166
200
v2
108
Strada Muzelor 24
lsioricul proprietdf ii Dumiirescu-loanilescu Oana Marinache
lntervenfii de restaurare Maria Dumbrdvician
Cercetarea istoriei caselor istorice Oana Marinache
Mulfumiri Bibliografie
208
222 118 223
140
160
166
200
\', '\\, \.N I
\F-r\:-'
I
f
..,,&
J
fi:m*W*,;'i..j
lstoricul proprietdlii Burelly - Mincu
Oana Marinache
Proprietatea din strada Arthur verona nr. rg (fosti strada Mercur) este una dintre cere mai prelioase case din secorur ar XIX-rea, f,ind reprezentativd ca regedinfd pentru doud figuri din lumea arhitecturii: arhiteclii Gaetan A. Burelly (rg g/t8tio/rgzo-t8g6), care a gi construit-q si Ion Mincu (185 z_tgtz),care a locuit_o;i
i
a ra,rs rrnete_oirfi
cdri. caracterur de reprezentativitate pentru pdtura superioari a burgheziei secolurui al XIX-lea este sporit de faptul cd aceastd locuinfd nu a suferit interven{ii majore in era contemporand gi ci multe dintre elementele ei decorative originare au fost redescope_
rite sau puse in valoare in timpur iucrSril0r de restaurare din urtimii ani.
cu siguranld cd elementele vizibile astdzi sunt preponderent din epoca celui de-al doilea proprietar, Ion Mincu, care gi-a ldsat amprenta sub forma monogramei sale qi a soliei' Eliza, asupra ancadramentelor faladelor exterioare, a plafoanelor saloaneror, dar gi sub forma unor simboluri (opaitul, albina, echerul gi compasul).
Datorite interesului legat de cei doi proprietari qi a descoperirii multor documente de arhivi, putem se recuperim, in rinii mari, evolutia rotului de teren, a casei gi a famili ilor care au locuit-o. Este exemplul prin excelenfS a modului in care valoarea casei este
Casa Mincu in planul cadastral din 1911 9i in diferite fotografii de epocd
rtrrr) este una dintre cele iicaregedinti pentru ty (t8tl hBrS /t82 o-18 9 6), ,gii-a adus unele modifl-
ui
a burgheziei secolului itinGwenfii mal'ore in era iginare xu f9g1 redescope- rultimii ani.bumt din sp6ga celui de-al rme monogramei sale qi a
rlafmnelor saloanelor, dar
a$il)
ogmirii multor documente deteren, a casei 9i a
famili
in care valoarea casei este
lstoricul propriet4ii Burelly - Mincu 65
sporitd de informajiile legate de fostii propdetari, figuri marcante ale secolelor trecute, acestea contribuind la o mai bund inlelegere asupra modului lor de viafd.
lstoria terenului
Proprietarii terenului din mahalaua Popa Ivagcu pot fi identifica{i in prima jumd- tate a secolului al XIX{ea, intdi in persoana unui Nicolae Ogr[deanufl), care iI def,ne intre 1846 Si 1853, pentru ca apoi sd iI v6ndd in rz mai lui Scarlat Rosetti Ei protomedi- cului Nicolae Gugi. Acegtia vor incepe sd vAndd loturi din el, cumphrdtorul din 1857 qi 1863 flind arhitectul Gaetan Antonio Burelly. Planul cadastral realizat sub coordona- reabaronului Rudolfvon Borroczyn indicd unvast teren cuprins intre ulila ce duce la Biserica Pitar Mo$ qi Pogta romdneascS/Veche, in zona viitoarei propdetefl Burelly qi a
Pensionatului de Fete Sf. Maria, flind indicat[,,Grddina Poqtei".
Graful Carol/Scarlat Rosetti (r8o2-1872), innobilat de Curtea Imperiala austri-
acd, a fost o flgurd importantd a acelot wemuri, cdl[tor care a ajuns pind in Asia, mare proprietar de terenuri gi primul pregedinte gi important donator al Ateneului RomAn, ciruia ii lSsa gi o substanlial[ bibliotecd de 6ooo de volume. (Sursa: Dim. R. Rosetti, DicSionaruI contimporanilor, Ed. Lito-tipografiei ,,Populard", Bucure$ti, 1892 p. 163).
in 1857 are loc pdma tranzactie dintre Rosetti $i Burelly, urmath de cea de-a doua, din 1863:
,Actu devinzare
Datu dinpartea subinsemnalilorlamlinileDlu Gaitanu AntonBureli arhitectul Capitalei ca sd se ;tie cd din locul ce avem d' avalma tn Mahalaua PitaruI Mogu, amvin- dutDumiisaleinsd: stlnjeni zeceinulita Pitarul Mo;u;i stinjeni cincisprezecein strada Roseti ceam deschis acumdinnou,fundul stinjeniiardqizece gilaturea despremiazd noapte sfrnjeni iard.;i cincisprezece peste tot sttnieni cvadrali una sutd cincizeci Si tot acestlocu cu collul despremiazdnoapte apomenitei strade Roseti deschisd acumu. Care locu l' amvindut dumisale sfinieni cu galbeni doi peste tot galbeni trei sute ;i pecan iam prtmiimitdeplini cumiinilenoastre.$i spre aaveapasnicd;ineclinintdstdpinire am dat dumiisale acestactu deitnzare sub peceliile qiiscdlitunlenoastre, am rugat;i pe onorab Trib de Comerlu de I' au adeveit du pe orindueald.
fi57 septembrie 6 Bucureqti
Graful Scarlot Roseti N.Gu;i"
,"Actu devenzare
Datu din parteme Ia minile architectului stdtului Domnului Gaetano Antonio Burelly ca sd se scie, cd din loculu ce am mai vendutu dumisale insd in strada Rosetti stinjeni cinci misloculu id.em sfinieni cinci ;i fundulu asemenea iardgi stinjeni cinci, era lungulu din faciapomenitei stradeRosetttpindinfundulu acestuilocupe din giosululocului ce am maitindutu dumisale Si cu care se unesce acum de sevirsitu
Acestu locu I'dmvendutu dumisale sfrnienu pe galbeni sase N. 6 peste totu galbeni trei
sute pe can idm priimitu pe deplinu in manele mele.
Graful Scarlat Rosetti
!
I!
'i
i,l
;:l{
.,]:
..l
!
'I
l
66 Oana Marinache
Dreptu acea am datu Ia mAnek sale acestu act scrisu ti sub scrisu cu insuti mAna mea $i cu sigiliulu drmeloru mele dm rugatu ;i pe |norabllu tibunalu secsiunea IIIlea aI lega- lisa dupd orenduedla
8q
Tbre 6 Bucurescicrafulu C. Rosetti
Coprindere din acest act este urmatd cu a noastrd multumire
Gr. C, Rosetti G-L BureIIv"
,,Tibunalul llfov secsia a III a
Dnu GraffscarlatRossetiprinpetitia deld 6 septemvie curentul anu fi63 registratd la N. n627 au cerutlegalisarea acestui actu devAnzare ce face a cinci stdnjeni loc din Mahalaua Popa lva1co cdtre Dom. Architectu Gaitan Antonio Bureli cu preyu de galbeni trei sute N o. 3oo #.
infafi;and pentru dreptu de propietatein lipsa ac ...care zisse cd I au perdut o coppie d.upe actul de cump drdto ar e f dcutd tota.Iu I 0 cu d e I a D lui N t c oI a e O g rdd eanul subt N o. 52 1 di n anul fi53 adeventu deTribunalul comerlialin acelaqi anuoctomvrie24 subtN.7681 pe fiinld cdria au dat multumire cumpdrdtoruI cd orlnduesce drept dlcumentvalabil cu addogire cd cunosce dnsu;i posesia din care total loc zisevdnzdtorul cd a maivdndutla
alte persoane gi cd parte din trdnsulvinde pe cel cupinsu
anf
acest actu, Fi fiind cd. din ecsaminarea fdcutd. de Dnu. Supleant opiselor n'a resultat nicl o dnprejurare popntoare.Tribunalul pe acesre bosse ti con form Art. z din legiuirea anului t84o legaliseasd acestu afi devAnzare pe numeleDlui ArhitectGaitano Antonio Burelipdmdntean,trecdnd siin
condicd ;i cu obligayie asupra de a respunde Ia Municipalitate pavagiul deva fi datoie din trecut SivdnzdtoruI nuva avea stare.
PreFedinte Grefier
AnuIfi637bie7 No.4jt al Condici No.167o/ 863 Dossar"
in r865, potrivit unui plan inedit identiflcat in arhive, se obline deschiderea def,ni- tive a strdzii ce va purta o vreme numele proprietarului Rosetti. (A.N.D.M.B., fond P.M.B.Tehnic, dosar 164862, Deschiderea strdzii Rosetti in Mahaiaua popa DAwagu, col! cu strada Pitaru Mogu, proprietatea grafului scarlat Rosetti, 1965/suprapunere pe Planul proprieti!i(i) Dumnealui D. pitar N. ogredeanu unde se afld grajdurile (p)ogti
1or din oraqu Bucure$ti, scarlat ordscu, r853) pe acest plan putem observa marcate mai multe loturi printre care gi proprietatea Bure11y.
Gaetan A. Burelly
Istoriografla arhitecturii consemna pdnd acum cd Dimitrie Berindey (rg3z-rgg4) ar fi fost primui arhitect roman care a studiat la $coala de Arte Frumoase de la paris; pri- mii care au studiat acolo au fost arhitectul de origine armeand Iacob Melik si arhitec- tu1 Gaetan Burelly, acesta fiind considerat pdnd acum italian. Contrar opiniei generale, Gaetan a fost cetdlean roman, fiind identificat de noi in mai multe documente ca ,,pemantean", ceea ce ne permite astdzi o ,,repunere', a sa in drepturi.
--:ir cu insuti manameati
. - -r.'csiuneo 11Il ea al leg a-
.*.
cnu S63registratd= : :inci stdnjeni loc d.in 3'".eli cu prelu de galbeni
=
:i
i au perdut o coppie dupe ';:;Jeanul subt N0.521 din ,tmtme z4 subtN.768t : :;ett dacumentvalabil cu.:;irrul cd a maivdndutla
:
ir::-(t acfu, si fiind cd din''. : ;nprejurare popritoare.
.-. -E]o legaliseasd acestu .'. ::ndntean, trecdnd siin
--: : a.: a giul de v a fi datone
::
deschiderea defini- -r. 1-l\.D.M.B., fond ::alaua Popa DdrvaEu,*i, 1865/suprapunere pe ,: afld grajduriie (p)oqti- -:em observa marcate mai
:rindey (r832-rB84) ar fl r:noase de 1a Paris;
pri
I Iacob Meliksi arhitec- Contrar opiniei generale, ::ulte documente ca :epturi.
ffiIl
lstoricul proprietdlii Burelly - lvlincu
Dupd studii de scurtd duratd (c1asa a II-a de arhitecturd, lB4S-185o) la Paris, in
clasa profesorului L. Vaudoyer, arhitectul se angajeazd in serviciul statului romdn, fiind arhitectul Bucureqtiului in perioada 1855*rB5B. in r859 este angajat, pentru o scurtd perioadd, in serviciul AEezdmintelor BrAncovenesti, dar din rB6o este arhitect in cadrul Ministerului Cultelor gi Intrucfiunii Publice. Perioada 186o-1875 este foarte activd in
ceea ce privegte implicarea statului in salvarea unor vechi clddiri bisericeEti gi mdndsti re$ti, activitatea lui Burelly flind consemnatd de documentele de arhivi la: Mdndstirile Antim, Sdrindar, Curtea de Arge$, Cotroceni, Stawopoleos, Plumbuita, Radu Vodd, Vdcdregti, Mihai Vod5, bisericile Sf. Ecatedna, Sf. Apostoli. Este membru in diferite comisii de verif,care ale Palatului Academiei, repard case achizi{ionate de minister pen- tru serviciile proprii, asigurd transformarea spatiilor de Ia Mihai Vodi pentru depozita- rea Arhivelor Statului.
De la zo ianuarie 1865 este angajat ca profesor de arhitecture la noua gcoald de belle-arte, iar in rB67 primeqte medalia Ia sectiunea de arhitecture a Expozitiunii arti$- tilor in viafd. in r86B redacteazd qi publici mai multe planuritip pentru gcolile sdtegti si comunale. Face parte din prima echipi de reparare a Bisericii Mindstirii Curtea de Argeg, ludnd apoi o pozitie critice fate de interventiile arh. Andr6 Lecomte de Noiiy.
in perioada r872-1875 participd la transformarea gi repararea Teatrului Naflonal.
in
1878 este numit arhitect al administra{iei domeniilor in cadrul Ministeruiui de Finante.
Activitatea sa ln serviciul statului nu i-a permis realizarea de lucrdri rezidenli-
a1e particulare. Cercetarea de arhivS a mai scos Ia lumin5, pe idngd istoria casei din str. Arthur Verona nr. 19 col! cu str. Pitar Mo$ (achizitionate in 1890 de arh. Ion Mincu), informa{ii doar despre alte doud proprietdli locuite de Bure11y, pe str. Pitar Mo$ la nr.
r5 si Ia nr. 4-6. in toamna acestui an va apdrea monogtafra Gaetan A- Burelly, arhitect-re- staurator, al Easelea din colectiaArhitec{i deneuitat, cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitectilor din RomAnia.
Evolulia casei
Cercetarea biletelor de voie in vederea construirii de case nu a scos la luminb niciun document care sd ne permitd datarea cu exactitate a casei Burelly. Putem aprecia ce ea a fost realizatd in intervalul 1857-187o, in timp addugdndu-se Ei alte dependinte. Astfel, in z3 martie r87r Burelly solicita autorizalie pentru mai multe intervenfii, inginerul ora- gului, Ioan Sperl, indicAnd taxa de plate de z3 1ei gi 7o de bani pe care Burelly o avea de platd. (A.N.D.M.B., fond P.M.B.Tehnic, dosar 43lr87r):
,,Dorindu a construiinfundulupropietdlii mele din stradaMercur N0.15 un grdjdu de zidu, ;opron;i camere devizitiu toate de zdu acoperite cu metal
;iin
depdrtare de stradacu mai mulli stinjenivd.rogu sebinevoi;i apune ld cale de ami selibera cuventitulubilet pentru a putea cjnstrui; dsemeni se fiu liberu a construi un zidu de tnprejmuire cu portite neccesaie spre strada, strada fiindu alineatd $i in largime legiuitd de ;ase stinjeni precum
$i d reparafaciada caselor Ia ciubuce;i ale colora.
Pimiti vd rogu DIe Primar asicurare deosebitei stime ;i a respectului ...
GABurelly"
68 Oana Marinache
/ /t.,
/. .. . "t'?-,l
l' ..zt l'
Planul de situaJie din 1877 pus la dispozitre de arh. lrina Criveanu
lstoricul proprietalii Burelly- Mincu 69
,/v1:;;4
*'of
,t 41i'l
f
.f:9':1..'. . '.--..:
{2r, "-.' .,1 t--.1x/*4 ,
,rr, 4*/z
, t4**}rZ=
\--=--'v+
Biletele de voie din 1871 9i 1884
in 1877 arhitectul (care aflrma cd are 59 de ani, de unde am putea deduce l8r8
ca
.-1 . .z"z/./z'.{d-
,Zr'an de na$tere) solicitd la Creditul Funciar Urban un imprumut de 35ooo lei,
ipotecdnd Z
proprietatea din str. Mercur nr.15. Casa avea 9 camere mari, pentru familie, iar
depen- V'
dinfele erau formate din 5 camere pentru servitori, grajd pentru patru cai, gopron pen- tru doud trdsuri Ei pivnite boltite. Evaluatorii indicau faptul cd proprietatea era folositi pentru inchiriere, chiria anuali fiind de 5r7o lei. in curte se mai afla un pu! cu pompd, erau plantati pomi fructiferi qi era amenajatd o grddinild. (Documente puse la dispozilie de arh. Irina Criveanu, cbreia ii multumesc pentru spdiin)
Inginerul C. Th. Toncoviceanu realizeazd un plan de situatie al proprietalii eva- luate. Se observd o casd cu parter inalt gi pivnite, avdnd un plan simetric, tipic perioa- dei neoclasice, construcfia f,ind plasatd pe latura esticd a lotului, spre strada Pitar Mo9.
Suprafata construitd era de 499,13 m.p. $i se pot face urmetoarele identificdri: antreu, antisalon, salon, cabinet de toaletd, spalii cu evidentd funclie de reprezentare, cu des- chideri mari ale ferestrelor ce dau spre cele doud strdzi; spaliile nenumite, amplasate in
spate qi lateral fald de intrare, sunt destinate folosirii private, cel mai probabil dormi- toare, realizAndu-se o delimitare a vielii publice de cea personald a familiei.
Dependintele se afld pe latura nordicd a parcelei de teren, forma neregulatd, de Z, indicAnd diferite etape de achizilie a terenului gi de constructie. Se pot obsewa: gopron,
lO Oana Mannache
8rajd, camere de servitori, bucdtdria, prlvatd, c5mara. Restul parcelei era destinat curtii
qi gridini!ei.
in iunie rB84 Burelly intreprinde unele reparafii ra tencuiald si vopseard, schimbd cercevelele ia ferestre. (A.N.D.M.B., fond p.M.B.Tehnic, dosar
4l/tgg4)
in urma restaurdrii recente a fost scoasd 1a ruminh qi fresca de pe perelii de la intrare, din partea dreapti. Fresca in stilur pompeian dateazd din perioada Buretty, fiind acoperiti de un strat in ulei, din epoca Mincu sau ulterioari.
Gaetan A. Burelly a incetat din viatd in z6 octombrle rg96; in actul de deces se menfioneazd varsta de 83 de ani, ceea ce ar conduce la un a1t an de naqtere: 1813. A fost cdsdtorit cu Agatha Froru, cu care a
al't
doi fii, mo4i timpurlu, qi trei flice, Ecaterina, Alexandrina gi Ion Luca caragiale (r952-1912) s-a cds5torit in rggg cu Alexandrina, deci putem bdnui cd gi e1 a vizitat casa socrului siu.lon Mincu
Strada Mercur se configureazd Ia sfdrgitul secolului al XIX-]ea si pdnd 1a primul rdzboi mondial ca un reper pentru protipendada capitalei, aici avdndu-9i regedinfa de-a lun- gul timpului oamenii politici: Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman, D.A. sturdza, avocatul M. Mitilineu, arh. ing. Nicu cerchez, coleclionarul Anastasie Simu, prin_
r.ul ceorge Bibescu, membrii ai familiilor creteanu, Bdrcdnescu, Florescu, olmazu, Iacovachy. strada se intindea de ia pitar Mog pdnd la strada pogta veche (Nicolae Golescu de astdzi), bulevardul f,ind tdiat perpendicular abia dupd r9o6.
Istoria proprietdlii din strada Mercur colf cu strada pitar Mos se imbogdteste in uitimul deceniu a1 secoluiui al XIX-lea. in cursul anului r89o proprietatea trece in pose- sia arhitectului Mincu (1852-r9rz). Informafii pretioase despre reqedinlele gi ambianra in care a tr5it gi lucrat arhitectul Ion Mincu afldm din lucrarea prietenului s5u, Nicolae Petra$cu (1859-1944. in perioada burldciei cei doi au fost gi vecini, Mincu locuind pe strada Academiei intr-un apartament cu z camere, la etajul 3, in casa doctorului Steiner.
De asemenea, Mincu a mai locuit pe str. Mercur nr. 6, impreunh cu prietenul shu, arhi- tectul Louis Blanc (186o-19o3), intr-o casd aflatd pe lotul viitorului Muzeu simu.
Se pdstreazd contractul dintre cei doi arhitecti, Burelly si Mincu:
,"|ct devenzare
intre sub.semnafi GA BureIIy domiciliatin strada pitaru Mo$u N. 15 de o parte si Ion Mincu arhitect domiciliatin stradaMercur N,6 de altdparte, ainterveniturmdtoruI Contract devenzare.
Eu GL Burelly declar cdv6.ndu Df i Ion Mincu cassele melle cu totul locul lor qi depend.in- lele situatein strada MercurNrs;i stradapitaru Mo;u, fdrd. a'mi reservanimicpe seamd' mi, a;a precum Ie am stdpdnitinviftutea actelorvechi depuse la CreditultJrban cu occasi- una imprumutuilor efectuate la acea S o cietate.
cassele levdndu fdrd nici un fel de sarcind afard de doud hypotheci ;i a nume:
1) Hwotheca constituitd Creditului Urban din Bucure;ti si care cu capitalul imprumutat in doud. rdnduriinscisun de 7w;i 5v.;i cu procentele si rctele'ntAaiate se ridicdla cifra de trei zeci ;i sapte mii ;ase sute apte_zeci ;i treilei BZ6ZZ) Si
lstoricul proprielatii BureliV - lvlincu
rarcelei era destinat curlii dali gi vopseald, schimbi ]F8841
;ca de pe pere$i de la din perioada BureIIy, fiind 5;ln actul de deces se rn de nagtere: 1813. A fost
f
gi trei flice Ecaterina, 1889 cu Alexandrina, deciqi pdnd la primul rdzboi ilu-qi regedinla de-a lun- s-hiloman, DA. Sturdza, rastasie Simu, prin- tr' Florescu, Olmazu, rytaVeche (Nicolae upe 1906.
Mos se imbogdfegte in
proprietatea trece in pose- : regedi4ele gi ambianta
r prietenului sdu, Nicolae eini, Mhcu locuind pe in casa doctorului gteiner.
d cu prietenul sdu, arhi rrlui Muzeu Simu.
Mincu:
t N. t5 de o parte Si Ion rinteweniturmdtorul totul lo cul lor Si dep endin- mi raewa nimic pe seamd' Ia Creditul Urban cu occasi-
heci;i anume:
: ca capitalul i mp rumutat htdaiate se ridicd.la cifta
"
.."fr'
,')4 c Jtl-12"
, , ,"/a.:/t
/A
,r./,o/.2 ,a.6@z,/zrrz.,t
/zr/z/
'.. ,,.1 .. , .../',..-.../^:).,.t-) . ,. 4. ,. ..- .' . z . ..-a / ...a.22^
a/* .../- . ::..a .r'.,...-"/^ ....:. ..,11
-- . . ..2/ -.J-Z .--r,. . -- .//u-/.!.
....i. --_..,,. " lza - - a,-u-;/.. Z_
-/..41:,.../.- *-"_*)
. ... .,.4/ ". ,.i;-2)*..' a ;a
;;i. z-. 274.. , ., .. ,- /,-'/; Z 12t- , .
Contractul de vAnzare-cumpdrare dintre Burelly gi Mincu, 1890.
2) Hypotheca consimyitd in favoarea D'i Elena Eraclide pentru suma de doud zeci mii (zoooo) Iei $i xigibile in luna Iuniu 1891.
Aceste sarcineinsumAnd suma rjc cinci zeci Si qapte de mii;ase sute qaptezeci si trei lei 6768), trec asupra Dtui L Mincu.
Preciul cu care am vindut acest immobil este d e Sapte zeci mii lei I oooo), din care dedu-
cAndu-se celle doud sarcinevdzute mai sus rdmdne suma de doue-spre-zece mii trei sute doudzeci $i;aptelei 042flpe caribani euvendatoruIi'ampimit pe deplinin mdnele melle asta-zi Ia subscierea dcestui act, remandnd Dt L Mincu respunzetor cdtre Societatea Creditului Urban Si D"o'Eraclide.
Dl" LMincuseobligdarespectaContractuldeinchiriereacasselorcdtreDt".Laptevpdndla
Sf. Dumitru a.c. cu desluSire cd chiria pe essaminia Sf. Gheorghe gi Sf, Dumitru anul corent ovaprimiDl'LMincu.
Eu Ion Mincu declar cd amnumerctpreciulvorbit mdi sus Dr,. GA Burelly si ader cutotul
I a stipul aliunil e p res entului Contr o.cL Fdcut astd-ziinBucure;ttla U Martie 1890.
GA Burelly I. Mincu"
.
,.",. ., .:':1... ..:z ,_.. Z._, ;i, / .,,.4/ /; ..':ar a.. ,-, .. .:. ,{4--.-. t;,.,/,. /. r/.t .. ,,.. . ,.,./. ..:.2.-f"4,
1
{
Oana l\,4arinache
Primele documente identificate dupi parafarea vanzdrii sunt legate de lucrdrile de ,,reparaliuni radicale" la ,,fatade1e, ziddriile gi tencuielile,,casei (A.N.D.M.B., fond P.M.B.Tehnic, dosar 43lr89o). cu sigurantb cb din aceastd epocd dateazd ancadra- mentde feresttdor cu monograma)ui Ion $ a Elizei Mincu. in p)and dinierii strdzii Dimitrie A. Sturdza/Mercur din z9 martie 1891 apar simultan 1a nr. 15 cei doi arhi
tec1i, Mincu si Bureliy, fiind probabil o situalie tranzitorie pentru cele doud familli.
(A.N.D.M.B., fond P.M.B. Alinieri, dosar 3ro)
Stilul casei din strada Mercur ce poate fi recompus din relatdrile si din fotogra- fli de epoci era unul eclectic, in care se imbinau piese de mobilier neorenascentist cu teseturi orientale, peste care se suprapun sculpturi, obiecte de artd, instrumente muzi- cale gi arme, totul incdrcat de vegetaqie exoticd. De remarcat sobele gi qemineul, pre- ponderent neoclasice, dar qi cu un exemplar neorenascentist qi unul neobaroc, prezente gi astdzi in interioare. ,,in holul de ldngd intrare, in care ii pldcea lul sd stea mai mult, intAlneai caramanii gi covoarele orientale, suspendate la ferestre Ei pe pere!i, cari mic- qorau lumina ca intr-o bisericS; 1a dreapta si 1a stanga, mici banchete de lemn sculptat, dupd desenurile date de el, la gcoala de Arte qi Meserii, unde era profesor de sculptura lemnului; scaune originale, obiecte de artd bisericeasch." (Nicolae Petraqcu, Ioan Mincu, Cultura nalionali, Bucureqti, rg 28, p. zz)
Biroul arhitectului Mincu ne apare retras, la colful strdzii Mercu cu strada Pitar Moq: ,,in fund gi la dreapta (...) sombru cu vitraliuri colorate, cu perdele de un rog palid, cu biblioteca qi masa lucrate la un ebenist din Paris, din lemn de nuc, cu coloane risu-
cite, lucioase qi moi ca mdtasa". (Idem, pp. 22-23) Pd$ind cu memoriile lui Petragcu in
mAnd, interioarele descrise de acesta se recompun intocmai: plafoane, lustre, friza cu medalioane de profeli vetero-testamentari qi sfln1i apostoli, birourile, duiapurile-strane.
Avem gansa unicd ca monografia si f,e ilustratd cu fotograflile spatiilor de reprezentare care ne permit astfel o vizitd de epoci.
Una dintre pu{inele interventii pe care Mincu le-a fdcut in spaliul salonului-sufra- gerie a fost spargerea zidului despdrtitor si introducerea celor doui coloane.
in rgoo arhitectul Mincu il desemneazd pe antreprenorul Josef Piantini cu scoa- terea umezelii din ziddrie qi schimbarea unei pdrti a invelitorii dependintelor din curte.
(A.N.D.M.B., fond P.M.B.Tehnic, dosat 263/r9oo)
S-a ndscut cu 165 de ani in urmi in parohia Sf. Mina din Focsani, pdrinfii sdi f,ind negustorul Pavel qi sotia sa, Maria. Anul 1852 este conflrmat de dosarul sdu de inscriere la $coala de Arte Frumoase de la Paris (data naqterii apare insi rr februarie in loc de cea consacrat5, 2o decembrie) Si de certif,catul de cdsitorie din r887 in care se menlioneazd faptul cA arhitectul avea 35 de ani.
Copiii Mincu au fost, in ordine: Ecaterina (cds. Constantinescu), gtefan, Sultana (cds. Zamflrescu), Ion (viitorul architect), Anica (cds. Nedelcu), Nicolae qi Si1a.
Din cSsdtoria 1ui Ion Mincu cu Eliza DdscSlescu (i863-1939) s-au ndscut fiicele:
Maria-Luiza/Mariela (cds. Bdbeanu) si Eliza (cds. Peretz).
t'l
,Mii1
[! ['
t legate de lucrdrile :asei (AN.D.M.B., fond ci dateazd ancadra- -n planul alinierii strdzii
Lla nr. 15 cei doi
arhi
ntm cele doub familii.
elat5rile Ei din fotogra- rilier oeorenascentist cu e artd, instrumente muzi- sobele si gemineul, pre-
gi unul neobaroc, prezente oea lui sd stea mai mult, stre si pe pereti, cari mic- anchete de lemn sculptat, era profesor de sculptura dae Petragcu, Ioan Mincu, ii Mercur cu strada Pitar
u perdele de un roq palid,
r de nuc, cu coloane rdsu- remoriile lui Petragcu in plafoang lustre, friza cu rirourile, dulapurile-strane.
e spaflilor de reprezentare in spaflul salonuluisufra- rdouicoloane.
ul Josef Piantini cu scoa-
ii
dependinlelor din curte.ani, pdrinlii sdi flind
le dosarul sdu de inscriere
€ rr februarie in loc de cea 887 in care se menfioneazd iaescu), $tefan, Sultana , Nicolae qi Sip.
139) s-au ndscut fiicele:
t
Ii
${
lstoricul proprietdtii Burelly- Mincu 73
Formare 9i carierd
1856-1870 Liceul Unirii din Focgani
t87o-l.873 gcoala de gosele qi Poduri
L874-1877 Inginer-$ef la Focgani, inginer al jud. Putna, apoi participd la constructia goseiei Ploieqti-Predeal.
r8n4878
Urmeazd un an pregdtitor la $coala Speciala de Arhitecture a lui Emile Tr6lat (Montparnasse).1878-1883 Studiazd arhitectura la $coala de Be11e Arte din Paris cu prof. Julien Guadet qi F. Thierry-Ladrange, oblindnd mai multe medalii.
1883-1884 Obline diploma de arhitect; primeqte o burse francezd de z.ooo de franci (Premiul Destors al Societdlii Centrale a Arhitecflor) Si un ajutor de 3ooo lei de la Ion Cdmpineanu pentru a intreprinde o cdletorie de studii in Italia, Spania, Grecia Si Constantinopole.
1884-1892 Este membru al Societdfii ArhitecSlor Diplomaii ai Guvernului Francez 1895-1899 Este ales deputat al Partidului Nalional Liberal in jud. Putna
L8g2
Este insercinat de S.A.R. ca impreuna cu arh. N. Cucu sd elaboreze statu- tele unei $coli de arhitecturd.tggT
Este numit profesor de Spiru Haret la $coala nationale de arhitecturd, pre- gdtegte prima serie de 15o de studenti care vor expune lucrdri la Ateneu.1899
Devine consilier al primarului Barbu Delawancea $i se semneaze un con- tract pentru anteproiectul Palatului Primdriei Capitalei.Ante
19oo
face parte din Comitetul de organizare a participdrii romane$ti la Expozitia din rgoo de la Paris, aldturi de pictorul Nicolae Grigorescu gi arh. George Sterian.19or
Pdme$te Legiunea de Onoare, in grad de ofller Lgo2-Lgr2 Este pregedinte al SocietS[i Arhiteclilor Romdni 1905 Devine profesor la $coala superioard de arhitecturd(Extras din bro$ua Oana Marinache, Ion Mincu, rcperin arhitecturo romdneascd, Xd. Istoda Artei, Bucure$ti
Dupd o lungd boald, Mincu se stinge din via1d, in 6 decembrie 1912, dar familia va mai realiza qi alte lucreri pe propdetate. in iulie 194 Eliza Mincu (1863-1939), prin inter- mediul arhitectului Simion Vasilescu, fostul ucenic al sotului ei, solicitd repararea cor- pului de dependinle ce addpostea spdldtoria, camera de sewitor $i toaleta. (AN.D.M.B., fond P.M.B.Tehnic, dosar 279/t9r4) intre cele doud rbzboaie mondiale, casa va fi locuitd de flicele Mincu.
