• Nenhum resultado encontrado

i Centriolii: organite tubulare care intervin in procesul de diviziune celulari

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2023

Share "i Centriolii: organite tubulare care intervin in procesul de diviziune celulari"

Copied!
7
0
0

Texto

(1)

*m

%m

(2)

CUPRINS

(3)

Celula este unitatea de baza structural[ qi funclionala a tuturor organismelor. Poate exista singur[

;au

in

grup, constituind diferite structuri. Dimensiunile celulelor variaz6. de la lesut la fesut, fiind

c uprinse intr e 20 -25 microni.

Cele mai mici celule sunt hematiile, limfocitele qi unele celule din scoarla creierului mic; cele mai mari sunt ovulele (200 microni) qi fibrele muscular striate (10-15 cm).

Reticulul endoplasmatic neted:

sistem de membrane si canalicule care faciliteazi transportui substanlelor in interiorul celulei.

Vacuole: mici siculeti care

servesc Ia depozitarea rezervelor sau la eliminirea secre(iilor.

Nucleul: formaliune sferici ce de func{ionarea celulari si

de transmitere a caracterelor ereditare. i

Centriolii: organite

tubulare care intervin in procesul de diviziune celulari.

.;/ Microtubulii: filamente

"i tubulare care formeazi un fel

,,','i de schelet intern al celulei.

Microfilamentele: fibre subliri

de naturi proteici relafionate cu fluxurile interne ale celulei gi responsabile de contracfia fi brelor

i Nucleolul: mic corp sferic

i confinutinnucleu, care trans-

/ mite mesaje ribozomilor din

I citoplasmi pentru fabricarea

i proteinelor.

\ \,imusculare. Microvilozititi: mici

pliuri ale membianei cito- plasmatice, care miresc suprafafa celulei qi participi la schimbul de substante cu mediul extern.

i--':'

Reticulul

ndoplasmatic

rugos: sistem de membrane Ei

microcanale unde

se gisesc numeroqi ribozomi.

Membiana celularfl sau 'citoplasmatici: inveliq se- mipermeabil al celulei, de-a

lungul ciruia se produc schimburi intre interior si

iediut

extern.

Ribozomii: organite cu

formi de griunte, avind

rolul de a fabrica proteinele.

Aparaiul Golgi: ansamblu de vezicule Ei tubuli subliri cu rolul de a transforma, transporta si elimina produsii chimici necesari pentru activitatea celulard; este

<fabrica> celulei.

,i Membraha nucleari:

," inveliq propriu al nucleului

' care il separi de citoplasmi.

Lizozbmii: vezicule mici care con[in in interiorul lor enzime ce au rol in digerarea alimentelor gi eliminarea reziduurilor din celuli.

Citoplasma: substan{i de con-

sisten![ gelatinoasi care ocupi interiorul celulei qi in care sunt

cufundate nucleul gi toate organitele. Mitocondiiile: organite de form{ alungitd unde se produce arderea substan(elor nutritive.

Fig. 1, Alcd.tuirea celulei

I

(4)

Celula musculari netedi

Monocit

ffi

Bazofile

ffi.

Limfocit

w

Eozinof,le

=i.'ffi1#

se=q,.

€-#+ EW=

'$

Hematia

ffi

Neutrofile

Celula musculard striath

Celula osoasi

Celula musculard de tip cardiac

Celula reproducitoare

Celule glandulare

Celula musculari netedi

Fig, 2, Forme de celale Si md.rimea lor comptarativd

In organizarea unei celule

intr[

3 componente fundamentale:

A. Citoplasma B. Nucleul C. Membrana

A. CITOPLASMA cuprinde doul componente:

1. hialoplasma (partea nestructurate a celulei) confine ape in care se afli un ansamblu de micele coloidale in stare de miqcare continue. in api se afl[ cloruri, fosfafi, carbonati qi bicarbonafi in proporfii diferite. Aceste s[ruri se afl[ in stare dizolvati sau in stare de solufii, jucAnd rol important in modificarea permeabilitl1ii membranei qi a

viscozitilii

citoplasmei, reglAnd astfel schimbul de substanle dintre citoplasmd gi mediul intercelular. Substanfele organice sunt: glucidele,lipidele, protidele.

2. organite celulare: - comune tuturor celulelor - reticulul endoplasmic, ribozomii, ergastoplasma, lizozomii, condriomul, aparatul Golgi, centrul celular.

(fig.l,

pag.Z)

- specifice numai unor celule - miofibrilele din celula muscular[, neurofibrilele din celula nervoasa., corpusculii Nissl din celula nervoasi.

in ap[ se afli cloruri, fosfafi, carbonafi qi bicarbonali in proporlii diferite. Aceste slruri se afll in

stare dizolvati sau in stare de solufii, jucAnd un rol important in modificarea permeabilitetii membranei

qi aviscozitllii citoplasmei, reglAnd astfel schimbul de substanfe dintre citoplasm[ si mediul intracelular.

Substanlele organice sunt: glucidele, lipidele, protidele.

(5)

B. NUCLEUL este cel mai mare corpuscul din citoplasma. La exterior are o membran[ dubl[

strlb[tut[

de pori prin care se realizeazi schim- burile de substanf[ intre citoplasml qi nucleu.

Sub membrana nuclear[ se gaseqte cario- plasma, masa coloidali cu aspect omogen in care se observ[ la microscopul electronic, o relea de

filamente subliri formate

din

granulalii fine de

cromatinl (acizi nucleici ADN qi ARN).

in carioplasml se afli mai mulli nucleoli ce se

prezinti ca o retea de cordoane in ochiurile clreia

se afl[ ADN.

La inceputul diviziunii granulele de cromatinl se aglomereazi formAnd cromozomii. Fiecare cromozom este format, dintr-un filament de ADN,

de lungime variabili, iar in centrul lor se formeazl o ingustare

numit[

centromer, care

il

divide ln doul brale de lungime inegal[, unul scurt qi unul lung.

braful lung--

Fig, 4, Cromozomii in diviziune celulard

.

,ffidezoxiribozd S$ fosfat

Structura e-- anui cromozom

Sl=*,1 i-

,: :+; iffi--g'*t

--t'

J:;+ ''-<

:s=l Cromatina

Carioplasmi

Nucieolul

Membrana nuclearS

bratul scurt centromer

t/

:ffipunti dehidrogen Jadeninn (A) ffi guaninn (G)

timinn (T) citozini (C)

Fig, 5. Reprezentarea unei cateni de ADN

ADN-ul este format din dou[ filamente compuse din molecule de dezoxiribozl gi fosfali infaqurate intr-o elice dubl[ qi

uniti

cu ajutorul unor baze azotate inl[nfuite prin punli de hidrogen, ca gi cum ar

fi o scarl in spiral[. Exist[ patru tipuri de baze azotate, denumite adeninl, guanin[, timin[ qi citozin[, a

c[ror relalie este complementarl, deoarece una singurl se poate imbina cu alta specifici. Succesiunea acestor elemente determinl alc[tuirea genelor, care corespund fragmentelor specifice de ADN qi care constituie unitllile funclionale ce determin[ caracterele ereditare.

C. MEMBRANA celulei animale este foarte sublire

;i

se formeazi prin diferenlierea citoplasmei de la periferie care devine mai dens[ qi rezistent[.

Membrana are o structura trilaminatl. Membranele unor celule prezintl prelungiri,la unele celule

fiind temporare (pseudopodele leucocitelor), la altele sunt permanente (ciili celulelor din epiteliul traheei, microvilozitlfile celulelor din epiteliul intestinal).

Membranaprezint[:

-permeabilitateselectivl

- inclrcatura electric[ (este polarizati) 9

Fig, 3. Reprezentare Nucleu

(6)

Esteproprietateafundamentala a celuleiprin care se realizeazacreqtereaqi regenerarea organismului.

Ciclul vital al unei celule are doui perioade: perioada metabolicd, in care celula acumuleaza*material qi creqte qi perioada de diviziune, ln care are loc imp[rfirea celulei in doud celule noi, asemlnatoare celulei mame din care provin.

La celul[ intAlnim urmdtoarele tipuri de diviziune:

I'

Diviziunea directi sau amitoza are loc simultan pentru nucleu gi citoplasmi. Astfel se inmulfesc unele celule din ficat, cartilagii, unele globule albe din sAnge qi celulele care dau naqtere elementelor sexuale.

II. Diviziunea

indirecti

sau cariokineza se prezinti sub doui forme:

a. Mitoza este forma superioar[ de

diviziune

b. Meioza sau diviziunea red.ucfional[ este

a

celulelor. Specific pentru celulele

din corpul

tipul de diviziune caracteristicl celulelor sexuale.

omului este nr. de 46 cromozomi dintre care

44

Din aceast[ diviziune rezulth celule numite gameti grupali in 22 de perechi, partenerii avAnd aceeaqi (elemente sexuale) care confin numai jum[tate

form[ qi mirime qi doi

cromozomi sexuali

-

din numlrul de cromoz omi (22 autozomi qi un heterozomi (X, Y) diferite ca formi gi

mdrime.

heterozom

X

sau

Y) -

garnitura

haploidi

(n.

Cromozomii

fiec[rei

perechi

sunt: unul

cromozomi). Diviziunile acestea se produc in de origine maternl, cel[lalt de origine

paterna.

faza de maturafie a elementelor sexuale. Gametul Celulele organismului

b[rb[tesc au

forma

44

mascul se numeste spermie,

iar

gametul femel + XY iar cele ale organismului femeiesc au 44

+

ovul. Prin procesul de fecundafie rezult[ oul sau

XX. Garnitura completa de 46 de crmozomi

se

zigotul care are

46

cromo zomi, deci numirul

numeste garniturd diploid[ (2n.

cromozomi).

specific omului.

Mitoza

.. .ttit. . . r::i r....,...

.

,--t.

5*

t1l

\ ,' -*-' r .tF

1

a

i

t'

\/

,,'ii-

"

n"'., lH_

,'"

\ \ \,,\ \/\ /\ rr

-\r'\r\

/,*t I r \ t e \

\Hz t\z r\/

I

t

t

/\

n--+

r'---**--.'="**-*-

\

/' \

t' e ] \

i#;-:E=:,\

,t .- ,^ |

* ii.

'.'-....i;fl-

i I

= --,:rr

\ \-/\/

/ I /

I

i*-r

'T,

Fig. 6, Diviziunea celulei

Meioza

/ -__-- .---_

\ r.

.'"*+=,i

F-<

-..r

f" ': -*--- - -:'.'i'l

'1.. -,+-- ,i

\r:-lr--*+-'l

\-..:'--_--

\/

-

/

(7)

Toate celulele care intr[ in alc[tuirea corpului uman provin din segmentarea celulei ou, urmati de diferenfierea celularl, care duce la formarea fesuturilor.

Asocierea de celule cu aceiaqi form[ qi structur[, indeplinind in organism aceiagi funcfie poart[

numele de fesut. Dup[ form[, structurl qi propriet[file fiziologice ale celulelor, lesuturile pot fi de 4 feluri:

- EPITELIAL - CONJUNCTIV - MUSCULAR - NERVOS.

Prezint[ celule strAns legate, formind membrane ce acoperl corpul la suprafall sau clptuqesc cavit[fi interne. Leg[tura dintre celule se face prin prelungiri digitiforme, care se intrep[trund, prin formafiuni fibrilare, ce trec de la o celull la alta (tonofibrilele) sau sunt aqezate pe o membran[ bazall.

care leag[ epiteliul de lesutul ce

il

acoper[. Hrlnirea lesutului epitelial se face pe seama lesutului conjunctiv care le insofeqte.

Dup[ funcfiile indeplinite lesutul epitelial se imparte in:

a) fesutul epitelial de acoperire b)

lesutul

epitelial glandular

c)

lesutul

epitelial senzorial

A. TESUT EPITELIAL DE ACOPERIRE Dup[ num[rul straturilor de celule din care sunt alcltuite:

- unistratificate - multistratificate

Tipuri de celule ce iau parte la formarea epiteliului

Iesut multistratiflcat cubic

{esut pseudostratiflcat

Fig. 7,

lesuturi

epiteliale

tesut multistratificat prismatic fesut epitelial simplu

tesut multistratificat

unistratificat prismatic

11

de acoperire

Referências

Documentos relacionados

Para tanto, por meio de pesquisa bibliográfica, busca-se traçar um percurso histórico-cultural da disciplina de Língua Portuguesa no Brasil e das concepções de linguagem, texto e