*m
%m
CUPRINS
Celula este unitatea de baza structural[ qi funclionala a tuturor organismelor. Poate exista singur[
;au
in
grup, constituind diferite structuri. Dimensiunile celulelor variaz6. de la lesut la fesut, fiindc uprinse intr e 20 -25 microni.
Cele mai mici celule sunt hematiile, limfocitele qi unele celule din scoarla creierului mic; cele mai mari sunt ovulele (200 microni) qi fibrele muscular striate (10-15 cm).
Reticulul endoplasmatic neted:
sistem de membrane si canalicule care faciliteazi transportui substanlelor in interiorul celulei.
Vacuole: mici siculeti care
servesc Ia depozitarea rezervelor sau la eliminirea secre(iilor.
Nucleul: formaliune sferici ce de func{ionarea celulari si
de transmitere a caracterelor ereditare. i
Centriolii: organite
tubulare care intervin in procesul de diviziune celulari.
.;/ Microtubulii: filamente
"i tubulare care formeazi un fel
,,','i de schelet intern al celulei.
Microfilamentele: fibre subliri
de naturi proteici relafionate cu fluxurile interne ale celulei gi responsabile de contracfia fi brelor
i Nucleolul: mic corp sferic
i confinutinnucleu, care trans-
/ mite mesaje ribozomilor din
I citoplasmi pentru fabricarea
i proteinelor.
\ \,imusculare. Microvilozititi: mici
pliuri ale membianei cito- plasmatice, care miresc suprafafa celulei qi participi la schimbul de substante cu mediul extern.
i--':'
Reticululndoplasmatic
rugos: sistem de membrane Ei
microcanale unde
se gisesc numeroqi ribozomi.
Membiana celularfl sau 'citoplasmatici: inveliq se- mipermeabil al celulei, de-a
lungul ciruia se produc schimburi intre interior si
iediut
extern.
Ribozomii: organite cu
formi de griunte, avind
rolul de a fabrica proteinele.
Aparaiul Golgi: ansamblu de vezicule Ei tubuli subliri cu rolul de a transforma, transporta si elimina produsii chimici necesari pentru activitatea celulard; este
<fabrica> celulei.
,i Membraha nucleari:
," inveliq propriu al nucleului
' care il separi de citoplasmi.
Lizozbmii: vezicule mici care con[in in interiorul lor enzime ce au rol in digerarea alimentelor gi eliminarea reziduurilor din celuli.
Citoplasma: substan{i de con-
sisten![ gelatinoasi care ocupi interiorul celulei qi in care sunt
cufundate nucleul gi toate organitele. Mitocondiiile: organite de form{ alungitd unde se produce arderea substan(elor nutritive.
Fig. 1, Alcd.tuirea celulei
I
Celula musculari netedi
Monocit
ffi
Bazofileffi.
Limfocit
w
Eozinof,le=i.'ffi1#
se=q,.
€-#+ EW=
'$Hematia
ffi
NeutrofileCelula musculard striath
Celula osoasi
Celula musculard de tip cardiac
Celula reproducitoare
Celule glandulare
Celula musculari netedi
Fig, 2, Forme de celale Si md.rimea lor comptarativd
In organizarea unei celule
intr[
3 componente fundamentale:A. Citoplasma B. Nucleul C. Membrana
A. CITOPLASMA cuprinde doul componente:
1. hialoplasma (partea nestructurate a celulei) confine ape in care se afli un ansamblu de micele coloidale in stare de miqcare continue. in api se afl[ cloruri, fosfafi, carbonati qi bicarbonafi in proporfii diferite. Aceste s[ruri se afl[ in stare dizolvati sau in stare de solufii, jucAnd rol important in modificarea permeabilitl1ii membranei qi a
viscozitilii
citoplasmei, reglAnd astfel schimbul de substanle dintre citoplasmd gi mediul intercelular. Substanfele organice sunt: glucidele,lipidele, protidele.2. organite celulare: - comune tuturor celulelor - reticulul endoplasmic, ribozomii, ergastoplasma, lizozomii, condriomul, aparatul Golgi, centrul celular.
(fig.l,
pag.Z)- specifice numai unor celule - miofibrilele din celula muscular[, neurofibrilele din celula nervoasa., corpusculii Nissl din celula nervoasi.
in ap[ se afli cloruri, fosfafi, carbonafi qi bicarbonali in proporlii diferite. Aceste slruri se afll in
stare dizolvati sau in stare de solufii, jucAnd un rol important in modificarea permeabilitetii membranei
qi aviscozitllii citoplasmei, reglAnd astfel schimbul de substanfe dintre citoplasm[ si mediul intracelular.
Substanlele organice sunt: glucidele, lipidele, protidele.
B. NUCLEUL este cel mai mare corpuscul din citoplasma. La exterior are o membran[ dubl[
strlb[tut[
de pori prin care se realizeazi schim- burile de substanf[ intre citoplasml qi nucleu.Sub membrana nuclear[ se gaseqte cario- plasma, masa coloidali cu aspect omogen in care se observ[ la microscopul electronic, o relea de
filamente subliri formate
din
granulalii fine decromatinl (acizi nucleici ADN qi ARN).
in carioplasml se afli mai mulli nucleoli ce se
prezinti ca o retea de cordoane in ochiurile clreia
se afl[ ADN.
La inceputul diviziunii granulele de cromatinl se aglomereazi formAnd cromozomii. Fiecare cromozom este format, dintr-un filament de ADN,
de lungime variabili, iar in centrul lor se formeazl o ingustare
numit[
centromer, careil
divide ln doul brale de lungime inegal[, unul scurt qi unul lung.braful lung--
Fig, 4, Cromozomii in diviziune celulard
.
,ffidezoxiribozd S$ fosfatStructura e-- anui cromozom
Sl=*,1 i-
,: :+; iffi--g'*t
--t'J:;+ ''-<
:s=l Cromatina
Carioplasmi
Nucieolul
Membrana nuclearS
bratul scurt centromer
t/
:ffipunti dehidrogen Jadeninn (A) ffi guaninn (G)
timinn (T) citozini (C)
Fig, 5. Reprezentarea unei cateni de ADN
ADN-ul este format din dou[ filamente compuse din molecule de dezoxiribozl gi fosfali infaqurate intr-o elice dubl[ qi
uniti
cu ajutorul unor baze azotate inl[nfuite prin punli de hidrogen, ca gi cum arfi o scarl in spiral[. Exist[ patru tipuri de baze azotate, denumite adeninl, guanin[, timin[ qi citozin[, a
c[ror relalie este complementarl, deoarece una singurl se poate imbina cu alta specifici. Succesiunea acestor elemente determinl alc[tuirea genelor, care corespund fragmentelor specifice de ADN qi care constituie unitllile funclionale ce determin[ caracterele ereditare.
C. MEMBRANA celulei animale este foarte sublire
;i
se formeazi prin diferenlierea citoplasmei de la periferie care devine mai dens[ qi rezistent[.Membrana are o structura trilaminatl. Membranele unor celule prezintl prelungiri,la unele celule
fiind temporare (pseudopodele leucocitelor), la altele sunt permanente (ciili celulelor din epiteliul traheei, microvilozitlfile celulelor din epiteliul intestinal).
Membranaprezint[:
-permeabilitateselectivl- inclrcatura electric[ (este polarizati) 9
Fig, 3. Reprezentare Nucleu
Esteproprietateafundamentala a celuleiprin care se realizeazacreqtereaqi regenerarea organismului.
Ciclul vital al unei celule are doui perioade: perioada metabolicd, in care celula acumuleaza*material qi creqte qi perioada de diviziune, ln care are loc imp[rfirea celulei in doud celule noi, asemlnatoare celulei mame din care provin.
La celul[ intAlnim urmdtoarele tipuri de diviziune:
I'
Diviziunea directi sau amitoza are loc simultan pentru nucleu gi citoplasmi. Astfel se inmulfesc unele celule din ficat, cartilagii, unele globule albe din sAnge qi celulele care dau naqtere elementelor sexuale.II. Diviziunea
indirecti
sau cariokineza se prezinti sub doui forme:a. Mitoza este forma superioar[ de
diviziune
b. Meioza sau diviziunea red.ucfional[ estea
celulelor. Specific pentru celuleledin corpul
tipul de diviziune caracteristicl celulelor sexuale.omului este nr. de 46 cromozomi dintre care
44
Din aceast[ diviziune rezulth celule numite gameti grupali in 22 de perechi, partenerii avAnd aceeaqi (elemente sexuale) care confin numai jum[tateform[ qi mirime qi doi
cromozomi sexuali-
din numlrul de cromoz omi (22 autozomi qi un heterozomi (X, Y) diferite ca formi gimdrime.
heterozomX
sauY) -
garniturahaploidi
(n.Cromozomii
fiec[rei
perechisunt: unul
cromozomi). Diviziunile acestea se produc in de origine maternl, cel[lalt de originepaterna.
faza de maturafie a elementelor sexuale. Gametul Celulele organismuluib[rb[tesc au
forma44
mascul se numeste spermie,iar
gametul femel + XY iar cele ale organismului femeiesc au 44+
ovul. Prin procesul de fecundafie rezult[ oul sauXX. Garnitura completa de 46 de crmozomi
se
zigotul care are46
cromo zomi, deci numirulnumeste garniturd diploid[ (2n.
cromozomi).
specific omului.Mitoza
.. .ttit. . . r::i r....,...
.
,--t.
5*
t1l\ ,' -*-' r .tF
1a
it'
\/
,,'ii-
"
n"'., lH_
,'"
\ \ \,,\ \/\ /\ rr
-\r'\r\
/,*t I r \ t e \
\Hz t\z r\/
I
t
t/\
n--+r'---**--.'="**-*-
\
/' \
t' e ] \
i#;-:E=:,\
,t .- ,^ |
* ii.
'.'-....i;fl-
i I= --,:rr
\ \-/\/
/ I /
I
i*-r
'T,
Fig. 6, Diviziunea celulei
Meioza
/ -__-- .---_
\ r.
.'"*+=,iF-<
-..rf" ': -*--- - -:'.'i'l
'1.. -,+-- ,i
\r:-lr--*+-'l
\-..:'--_--
\/
-/
Toate celulele care intr[ in alc[tuirea corpului uman provin din segmentarea celulei ou, urmati de diferenfierea celularl, care duce la formarea fesuturilor.
Asocierea de celule cu aceiaqi form[ qi structur[, indeplinind in organism aceiagi funcfie poart[
numele de fesut. Dup[ form[, structurl qi propriet[file fiziologice ale celulelor, lesuturile pot fi de 4 feluri:
- EPITELIAL - CONJUNCTIV - MUSCULAR - NERVOS.
Prezint[ celule strAns legate, formind membrane ce acoperl corpul la suprafall sau clptuqesc cavit[fi interne. Leg[tura dintre celule se face prin prelungiri digitiforme, care se intrep[trund, prin formafiuni fibrilare, ce trec de la o celull la alta (tonofibrilele) sau sunt aqezate pe o membran[ bazall.
care leag[ epiteliul de lesutul ce
il
acoper[. Hrlnirea lesutului epitelial se face pe seama lesutului conjunctiv care le insofeqte.Dup[ funcfiile indeplinite lesutul epitelial se imparte in:
a) fesutul epitelial de acoperire b)
lesutul
epitelial glandularc)
lesutul
epitelial senzorialA. TESUT EPITELIAL DE ACOPERIRE Dup[ num[rul straturilor de celule din care sunt alcltuite:
- unistratificate - multistratificate
Tipuri de celule ce iau parte la formarea epiteliului
Iesut multistratiflcat cubic
{esut pseudostratiflcat
Fig. 7,
lesuturi
epitelialetesut multistratificat prismatic fesut epitelial simplu
tesut multistratificat
unistratificat prismatic
11
de acoperire