Constantin Stere

Constantin ^Stere

In preaima revolutiei _,

ROMAN

-I-

Prefali ^{de acad. Eugen} Simion Postfafd de acad. Mihai Cimpoi

Fdilie ingrijitd de acad. Mihai Cimpoi

cztJ ^{82t. I 35. 1(478)-3 I}

s84

Editura GUNMS

s* ioo Ct ung it 6214, ChiqinduMD-2064, Republic-a Moldova

i.i. i*:i:

^{zi) sz t t' 7 8; 92 7 t 80. Tel'/fax: (+37 3} 22) 59 3e 32 E-mail: gunivas@gmail.com

Editat cu sprijinul Ministerului Culturii'

ep."UriA. ^Comisia de selec{ie pentru editarea cdrfii na{ionale' Autor: Constantin ^Stere

Editor: Nicolae Gufanu Prefald: acad' Eugen Simion Postfafi: ^acad. Mihai CimPoi Design: Igor ^Condrea Prepress: Editura GTINIVAS

Tipar: Tipografia Centrali ^(comanda nr' 0000)

ISBN: 978-9975-30 l2-6-8 ISBN: ^{978-997 5-3012-7} -5

O

GUNIVAS,2016 Toate drePturil e rczetY ate

Descrierea CIP ^a Camerei Nationale ^a Cdrfii Stere, Constantin

in preajma revolu{iei ^: Roman ^: [in vol'] / Constantin ^Stere ; pref' de

nu'g.n"si-io" ; postf. de Mihai bimpoi; ^{ed' ingrijitd de} Mihai Cimpoi

; JJ.ign, Igor ^Condrea. - ^{Chigindu :} Gunivas' 2016 (F'E'-P' "Tipografia

b"nt*ra')

-

^. - ^{ISBN 978-99'7} 5-3012-6-8'

Vol. ^1.

*

2016.

-

^{1294 p'-} Apare cu sprijinul Min' Culturii'

-

^{500 ex'}

-

rsBN 978-997 5-3012-7 -5.

821.135.1(478)-3 ^I s84

ROMANUL MEMORIALISTIC

l.

O Arcd a lui Noe tn spa{iul confesiunii

Basarabeanul Constantin ^Stere (1865-1936), cel care a lirndat

in

¹⁹⁰⁶ impreuni ^{cu G.} Ibriileanu ,yiafa ^Romdneas- c[" gi a definit ideologia poporanismului, ^{are o} biografie fa- buloasi pe care, in loc s-o reabiliteze direct intr-o naratiunile nlemorialistici, a folosit-o ca punct de plecare intr-un ro- nran-fluviu dictat secretarului siu, L. Leoneanu. O prozi, daq confesivi, o auto-ficfiune in care datele viefii autorului sunt

rucoperite de valurile provocate de o imaginafie epici bogati.

(lum _se impaci, aici, intimismul cu rigorile romanului? in ce

compartiment ^epic putem fixain preajma revoluliei?

CAteva date preliminarii: naratorul se cheami Vania llilutu ^gi,

dupi

cite spun biografii prozatorului, el folosegte In ampla narafiune o

buni

parte din istoria familiei (pro- prietara mogiei din Cerepciu, judelul Soroca) qi,

tot

a ga, elcmentele esenliale din ,,bio-grafemele" ^sale pot fi regisi- lc in roman (copiliria _la mogia pirinteasci, anii de studii, Purticiparea la migcarea narodnici, surghiunul

in

Siberia, lrnflictele politice din

lari

etc.). Personajele din lumea ro-

rrr{lrreascd, evocate

in

narafiune, sunt codificate,

insi atit tlr

transparent

incit

criticilor de intimpinare din epoci nu le rr fost greu

si

le deconspire: Mircea Ionescu din Argeq erler Delavrancea, Todi-Baclava

- ^Toni

Bacalbaga,

Ibrii-

lerrrru trece

in

roman sub numele de Ciorbadgioglu, Octa- vlrur Goga este lesne de recunoscut sub numele de Petre l{llqinar, Sadoveanu se cheami Nicolae Pidureanu, Nicolae lorga se adipostegte

in

roman sub numele de Cristophor Arghia

Titu

Maiorescu sub acela de

Ipolit

Mircescu, I.L.

Caragiale

= ^Miron

^Osmanli,

^Gh'

Rizboi-VrAnceanu nu

poatJfi

^decAt Constantin Dobrogean-Gherea' Grigore To-

;;i;g;"""

prefigureazi pe George Topirceanu'

iar

Aurel

breri"urrt,

^se dedrr.e ugor la lecturl, ascunde pe Eeful libe- ralilor

-

^{Ionel Britianu etc'}

Acest cod de pseudonime

nu arati'

^trebuie

si

^recu-

noagtem, o mare inspiralie. Li se asociaz.b' apoi' portrete-

i.

,r"gr.,-uai{iune,

in

fapi, de

negativitili' incit

portretele se

trJnsforml in

^{pamflete lipsite de}

arti'

G' Cllinescu ^le sancliorreazi, pe

irept cuvint, in

^{lstoria sa:} "Ochiul

lui

^e

,of.ifl.iut,

^urrigu.

etl,

9i sub pana lui toate personalitilile

ies nigte goale papugi". Arta epicd nu lipseqte' totuqi',aces-

tui

ardent misionar 9i ideolog al

lumii lirinegti'

^{dar ea}

trebuie

ciutati

ⁱⁿ altemomente ^ale naraliunii'

ln

romanul

iu-iti"i,

^de pildn (Smaragda Theodorovna)' ^qi

in

romanul care reconstituie surghiunul eroului

-

^narator

ⁱⁿ

^Siberia

(volumele

III

_9i

IV

^{d-in epopee)'} G' Cilinescu descoperl aici, iareqi in chip just,

,,ui

eitraordinat ^{prozator al geolo-} gicului", ,,o

.pop..

grandioasi ^a infernalului geografic'.o 3p"ta

a. .o"L-pl+" -

9i de construcfie"' "o mare poezie sociologici"' ^etc.

Mai ^{este ceva}

in

afari de poeziaunei geologii infernale:

este harul ^{epic ca atare qi} gtiinla ^{(arta) de a fixa o} tipologie 9i' in

legituri ir,

.u, un

numir

^{de fapte de existenli de o aspri} origiralitate. ^Scena pedepsirii spurcatului ^Emelca Bogomol

citati

^de

tofi

comentatorii saujudecata nacealnicului din Tirrinsc, sunt, intr-adevir, memorabile' Smaragda Theodo- rovna este, iardqi, un personaj memorabil' printre _9e1e ^m1l reuqite din ^epica romineascl' Din fata vulnerabili ^{de 15-16} ani,

cisitoriti

^{silnic cu} maivdrstnicul Iorgu Riutu din

Nipi-

deni, ,,varvaruf' uriaq 9i tradilionalist' ^iese o nevasti puter-

nici

^qi autoritari .ur" pottt ^ordine, in familie qi imblAnzeEte

fe

^{fiorosul moEier'} Un roman, aqadar' de familie' in linia ro-

manului rusesc, un roman exotic ^gi vizionar (scenariul sib- erian), un roman politic cu cheie (atunci cAnd vorbegte de lumea

politici

gi intelectuali din Regat),

in

fine, un roman autobiografic, cel pufin

in

punctul de pornire,

nipddit

de fapte din afar| (le dehors) de un pitoresc fabulos care

tulburi

sensibilitatea noastri europeani.

Revin: cht de autobiografic, in ce

misuri

romanul lui C.

Stere respecti regulile acestui gen care are, dar mai ales nu are, reguli stricte? Romancierul amesteci

in

chip evident irutobiografia cu memoriile, eseul existenlial cu eseul roma- rlesc, romanul de tip tolstoian cu romanul politic si roma- nul de moravuri, poeziageologicului cu romanul d clefs sub cuvertura unei ficliuni la persoana a treia combinati, se va vedea deindati, cu alte mijloace narative: jurnalul persona-

jului

central (Ion

-

^Vania

-

^Riutu), corespondenfa dintre croi, documente oficiale etc.

Dificil,

din aceste motive, de a-i gisi un loc sigur intr-o paradigmi a literaturii confesive.

liste mai aproape, am impresia, de ceea ce se poate numi ro- man-memorii, ruda mai bdtrAni a romanului-autobiografic.

'l'eoreticienii intimismului consemneazi specia, dar n-au tlefinito

inci

sau nu

in

chip convingitor din punct de ve- rlere al structurii qi aI modului de funcfionare. Structura, in narafiuni de acest tip, nu poate fi decdt o alian{d oximoro- nicd intre doui sau mai multe specii epice cu reguli diferite.

Autorul igi romanleazi (sau dramatizeazi) datele persona- lc, mistificAndu-le sau adundnd in jurul lor fapte din spafiul imaginarului. Scopul nu este, deseori, pur literar, ci pole- rnic. NeputAnd sau nedorind si spuni direct ceea ce vrea

si

spun6, el recurge la aceasti

formi

combinati de ficfiune gi

auto-ficliune. Rezultatul depinde

dela

cazla caz.

in

cazul Iui C. Stere, efectul este remarcabil din punct de vedere epic

in

primele cinci volume (Prolog. Smaragda Theodorovna;

Oopildria gi adolescenla

lui

Vania Rdutu; Lutul, Hotarul gi

Nostalgii) ^gi numai parlial

in

celelalte, sufocate de anecdo-

tici

^qi-de un polemism ^de

tip

gazetilresc' G' Cilinescu' ^pe

."r" i-"-

^{citat de mai multe ori}

^pind

acum' deplinge ^de- cizia autorului ^{de a} nu-Ei scrie memoriile la ^persoana

intii

(,,cAt mai migcitoare ^ar fi fost o confesiune memorialistici' intemeiati ^pe narafiunea ^de destin!") Ei observi' just'

ci

ro- manului memorialistic ^ce a rentltatdin ^aceastdL ficlionare ^a elementelor ^de existenfi ii lipseqte interioritatea' "Romanul s-a spulberat", mai zice criticul cAnd constati

ci

biografia

,"ali u

naratorului ^este

dilatati

enorm' peste marginile verosimilului, ^gi in naraliune

pitrund

masiv cligeele ptozei ruseqti.

Problema

autenticitilii

^{nu se} mai poate pune

in

^astfel

de situafii, iar daci se pune, apar mari ^{semne de} intrebare pentru

ci,

^{acolo unde pitrunde} ficfiunea,. e greu de sep-arat

Loabele adevirului de neghina fanteziei' Pompiliu ^Con- stantinescu nu se

arati insi

scandalizat de ^{acest amestec} de genuri (Critice,1933) 9i laudi ,,vasta arhivi ^de tipuri ^so-

cial"e, exterior dar pitoresc portretizate'

in

limitele istorice ale unei epoci

in .ut. t.

^credea

^ci

provincia moldoveani' subjugati ^de farism, ^era in(eleniti in inerfie; scriitorul alia-

zi

inJugirile unui ^stufos memorialist ^cu interesul naraliunii atrigitoare, ^{de o} bogatl substanli epici;

in

zona

ficliunii

e stipanit

insi

^qi de 6 remarcabili obiectivitate ^a evocirii".

Care

,ra

sir

zici,

fantezia

epicl

^primeazi, copleqegte bio- graficul, qi fantezia poate fi bine

stipiniti

intr-o naraliune obiectivi. Si remarcim faptul

ci

nu totdeauna ^se

intimpli

acest lucru

in In

preaima revolu{iei, proiect' intr-adeviLr' tolstoian, cu o tipologie

-

^{cum am} semnalat deja

- ^inediti

in literatura

romini;

proiectul memorialistic ^se pierde

ins[

in

aceasti vasti evocare

fbrl frini

epici' Rimdne'

pini

la

urmi,

un personaj central (Vania Riutu) _9i o lume ^situatd intre

doui

^{rase gi}

doui

culturi'

Rimin,

indeosebi' eroine-

le ^(Tania Lungu, Undina, Ilenufa, Natalifa Chirilovna ^gi, in primul rAnd Smaragda,

in

care critica vremii vede o Anna Karenina in mediul boierimii basarabene). Toate aceste ele- mente ne fac,

pini

la urmd, sd nu regretdm prea mult depi-

girea paradigmei autobiografice in narafiunea lui C. Stere.

2. ,nania Rdutu nu sunt eu [...] ^am inventat cht se poate de pu;in"

Retipirit

in

1991-1993r, dupd 55 de ani de la aparifia ul- timului volum ^(1936), romanul n-a provocat mari discufii in critica literari. Putem spune chiar

ci

a trecut aproape neob- servat. Explicalia este c5, atunci qi acum, lumea literari este

preocupati mai mult de problemele tranziliei decit de litera-

turi.

Singurul fapt notabil este prefafa publicatd de Z. Ornea care

di

datele esenliale despre sursele qi receptarea

critici

a

romanului in anii'30. Deduc de aici

ci

unii comentatori mai noi (in speli Mihai Zamfir) consideri romanul lui C. Stere un

egec memorabil qi tot ei pun in discufie viabilitatea esteticd a

genului ca atare (,,Marea ambiguitate de naturi stilistici ^pe

care se bazeazd in preajma revolufiei consti tocmai

in

acest

pariu imposibil: cum

si

transformi memoriile in roman')2.

Pariul este, totugi, posibil din moment ce sunt atitea romane in literatura europeani care au pornit de la autobiografii gi

rnemorii gi s-au impus in cele din

urm[

in con gtiin{a este-

tici

a timpului. intrebarea trebuie pusi, atunci,

in

alt chip:

in ce misurd gi, mai ales, cum se pot transforma memoriile

i ntr-un roman propriu-zis?!...

In preajma revolufiei este un bun subiect de analizd din

ircest punct de vedere.

Meriti si-l

recitim gi sd-l judecim cu I ^{( lartea} Romdneasci, edifie qi prefali de Z. Omea.

,l ('1. Z. Ornea, loc. cit., p. XVII.

6

sensibilitatea estetici de ^{azi gi s6-i} determinim ^cu mai mare precizie structura epici interioard. Si pornim ^{de la o}

mirtu-

risire

ficuti

de autor

in

^{1930, inainte, aqadar, de a se apuca}

si-gi dicteze romanul ,,D-ta ^crezi

-

^{spune lui} L. Leoneanu

-

ci

^eu

mi

limitez numai la amintiri politice? Am de gAnd

si

scriu gi un roman. Pe cimpul larg al romanului meu, voi avea

prilejul

si-mi

^{agez gi} amintirile din tinerele ^care,

fbri

indo- iali, vor fi mai pulin rigide ^qi vor avea in ele, mai accentuat, zbuciumul sufletesc omenesc"l' Peste doi ani (10 ian.1932) nuanfeazi aceasti idee,

dind

mai mare importanli ficliunii din interiorul confesiunii: ,,acest roman nu este o autobio- grafie gi nici miLcar biografia :unui alter-ego; Vania Riutu nu sunt eu, iar viafa lui

intimi

nu ^are nimic comun cu ^{a mea;}

este adevirat ci am utilizat amintirile ^{mele, cum ar face orice} scriitor; dar experienfele mele personale ^au fost selecfionate, condensate, grupate gi stilizate in

jurul

personajului princi- pal numai in scop de a da o icoani ^a realitl1ii ^gi

fbri

niciun raport cu persoana med'z. Cu un an inainte ⁽²¹ febr. 1931) fbcea

mirturisiri

in acelaqi sens altui reporter din epoci: ,,m- am hotirAt ca experienfa mea s-o utilizez sub forma unui ro- man qi

si-mi

dau astfel putinla

si

fac o operi ce poate ar fi prin sine insigi mai adeviratl ca orice memorii sau biografii;

ca un prolog al

cirlii

am scris romanul

pirinfilor

eroului.

Deci, Vania Riutu nu sunt ^eu, romanul lui nu este al meu:

dar l-am ales ca suport al reminiscenfelor mele;

il

fac si

tri-

iasci multe evenimente gi episoade din viafa med'3.

I ^L. Leoneanu: 0 pagind sentimentald din viala Dlui C. Stere,,lA'devirul literar qi artistic", 30 noiembrie 1930. Reprodus it Romanul romdnesc tn interviuri, III, partea a II-a, p.627628. Antologie de Aurel Sasu qi Mariana Vartic, Editura Minerva, 1988.

2 L. Leoneanu: Romanul Dlui Stere, ,,Adevdrul literar qi artistic", l0 ian. 1932' Reprodus in Romanul romdnesc in intewiuri,lll, ^partea alla, p. 642.

3 Horia Roman: de vorbd cu d. Stere, ,,AdevLrul",25 ^{dec' 1931.} Cf. Z. Omea' op. cit., p. XIX.

Sunt gi alte precizilri fbcute de C. Stere cu privire la aceas-

ti

^relafie (biografie-operi). _{Ele ba} resping orice apropiere cu biografia reald a autorului, ba accepti ideea

ci

romancierul

a folosit in ficfiune datele existenlei sale. ,,Eroul nu sunt eu

-

rispunde el unui jurnalist care-l intreabi dacd romanul este sau nu autobiografic

-

^{ci un personaj sintetic in care} [...] ^se reflecti doi sau trei oameni intdlnifi de mine; fabula, int6m-

plirile

eroului nu sunt ale mele, dar am impletit, bineinfeles, unele episoade din zilele mele cele mai triste"l. Mai departe:

,,am inventat cdt se poate de pufin _[...] am insircinat ^pe ero- ul meu cu rolul de a interpreta; nu ^e posibil a scrie altfel o carte decdt cu elemente din viafa

treiti':

Prozatorul este de acord

ci

viala lui are ,,un imens capitol de experienfi" gi

ci

ar fi picat si nu-l foloseasci

-

^{nu in} memorialistici, aga cum in indeamni prietenii

-

^ci intr-o operi de ficfiune, gtiind

ci

formula din urmd poate

si

spuni mai mult. $i mai ^repede:

,,Memoriile

-

md.rturisegte el devotatului Leoneanu

-

^{cer o}

imperioasi conditie, aceea de a

fi

publicate

dupi

cel pu(in douizeci de ani de la dispari{ia autorului lor.

Ot

eu gisesc

ci

e necesar

si

informez lumea romAneasci chiar de pe acum asupra stdrii sociale si a moravurilor din Basarabia, din ulti- mele gase decenii, mai ales pentru edificarea romAnilor din celelalte provincii, unde fondul real al traiului romdnilor de peste Prut e cu desdvdrgire necunoscut. Mi-am schimbat deci planul de lucru si vreau

si-mi

redau amintirile sub forma literari de roman"2.

C. Stere mai are un argument de a nu fructifica experien{a lui in memorii, ci in roman: nu-i convine genul, intre altele, pen- tru

ci

^ar trebui si deconspire personajele pe care le-a cunoscut ,,cu date precise, sub forma brutali a memoriilor"; nu accep- I ,,Curentul", 7 dec. 193 1 . Apud: Romanul romdnesc in interviurj, edilia cit., 1t.632.

2 ,,AdevIrul literar ^qi artistic", 10 ian. 1932, Antologie cit., ^p. 642.

9

ti

nici lagitatea de a lisa ca insemnirile

sl

fie publicate dupi moartea sa... A.ga ci va trece faptele in roman ^qi, in felul acest4 ideile gi experienlele vor ^ajunge mai repede la destinatarul lor.

Recunoagte

ci

multe fapte din roman sunt reale, trdite, dar ci, in esenld,In preajma revoluliei este ,,mai pulin un roman al unei existenfe, qi e mai mult decit ^o biografid'r.

Ce concluzii putem trage,la rdndul nostru, din

mirturisi-

rile autorului privitoare ^{la sursele} romanului siu:

1. Romanul-fluviu pleaci ^de la biografia autorului, ^{de la} fapte trdite ^{de el,} dar nu se identifici total cu ^{faptele epice'} Prozatorul le-a selectat, le-a combinat cu altele din afara bio- grafiei lui, dar nu din ^afara realitilii; eroul slu, Vania Rlutu, nu-i el, Const. Stere, ci numai ^o parte din el _9i, in mod cert, Vania Riutu

-

^mesagerul

-

^{este un} personaj sintetic.

2. N-a vrut sd-gi valorifice experienfa in memorii din mo- tivele aritate mai inainte. ^{Le-a pus} intr-un roman care, cum bine zice, este mai mult decdt o biografie ;i ^mai pu{in romanul unei existenfe.

3. in fine, prozatorul accepti

ci

^gi-a folosit amintirile ^(de familie, din surghiunul siberian) dar ^{a avut}

griji

si-gi

pun[

eroul s[ ^le interpreteze. N-a inventat prea mult ^(',am inventat

cit

^{se poate de pulin,} mirginindu-mi cadrul ^la lucruri vizu- te"), dar, cum s-a refinut, ^s-a ferit

si

foloseasci stilul direct al memoriilor.

4.

in

centrul nara{iunii ^{sale se}

afli

Basarabia: (,,eu nu sunt decdt reflexul unei mentalitili basarabene pe care insl o ignoreaz| oamenii

politici');

eroul siu, Vania Riutu, rePre- zinti ca gi el (autorul) un ^{neam care se}

afli

intre doui lumi total opuse; au ajuns amindoi ^(autorul 9i eroul romanului) la ,,o concepfie mesianist[ asupra rosturilor [lor]

in

lume".

Conceplia ^este

ci in

,,fdrile plugireqti" progresul istoric nu 1 Valer Donea: ,,Adevirul literar ^qi artistic", 15 dec. 1935; rcptod'usin Antologia cit., p. 669.

se poate baza decdt pe pitura firineascd. ^O teorie ce se opu- ne doctrinei marxiste... Pe scurt: direct sau indirect, C. Stere recunoagte

ci

romanul dezvolti ideile lui politice gi morale, ceea ce inseamni

ci,

dincolo de alte aspecte, in preajma re- voluliei este gi un roman d thdse menit

si

limureasci gi

si

educe cititorii.

5. Mai refinem din aceste confesiuni in marginea roma- nului: autorul scrie (dicteazl) ugor, nui preocupat de frumu- selea frazei, ci de exactitatea ei (,,totdeauna am scris cinstit gdndul meu; nu mi-e rusine de niciun cuvAnt pe care l-am scris sau l-am spus" [...] nu

mi

intereseaz| prea mult cum spun lucrurile acestea").

6. Are importanfi daci romanul este autobiografic sau nu? C. Stere judeci bine lucrurile: ,,in decursul anilor, ce im- portanli mai are daci. cutare personagiu a existat ori e inven-

tat? Tipul rdmine, reprezentind o epoci si o stare de lucruri

Ei asta e singurul lucru important". Aga este, aluziile se

uiti,

prototipurile dispar gi

rimine,

daci

rimine,

tipologia din interiorul fic{iunii; in rezumat biografia se pierde

in

ficfiu- ne. Cu toate acestea, critica

literari

continui

dupi

aproape o suti de ani de cdnd romanul a fost

tipirit si

se intereseze cle

ridicinile

biografice ale acestei fastuoase narafiuni

;i ^si

se intrebe daci memorialistica directi n-ar fi slujit mai bine

decAt auto-fic{iunea acest imens ,,capital de experien{6" unic in literatura romdni.

3.,, Autobiografa spirituald _[...

]

^{mare ep op ee}

memorialisticd [...] ^romAn memorialistic'.

Ce ne spune azi acest roman-fluviu, roman-memorii, cu o structurd aga de complexi? Am refinut reac{ia criticilor

li-

lcrari la aparifia primelor volume

in

1932. O primire favo-

10

1t

rabile, uneori chiar entuziasti,

insoliti

^{de regrete'}

t/ltimll

((Iraganut) ^{a fost}

tipirit in

^1936' Autorul voia

si

incheie ci- clul ^romanesc cu un al ^nouitlea volum in care se decidea qi

destinul eroului central: asasinarea

lui

de citre un discipol uLloi Crir,ophor Arghir. Moartea neaqteptati (1936) l-a im- piedicat ^pe prozator

si

duci la caplt intregul scenariu epic' 'Re-arr,

dar, opt volume cu mari diferenle ^de calitate estetici intre ^ele. Primele cinci sunt relativ unitare ^{9i au} o substan-

1a

.pi.a

mai solidi, ultimele trei ^cad in anecdotici

mirunti'

iar portretele (un numir de siluete feminine Ei punctul forte' altririnteri, al

lui

C. Stere!) ^se transformi

in

pamflete neiz- butite.

o

^oarecare revenire la linia epici

buni

^{din primele}

cirli

^{se observl}

ⁱⁿ

^IJraganul (cAteva scene din revolta

lira-

nilor

la

lg07). Cum

ari

precizat deja, romanul ^a fost inifial dictat stenografilor ^{L. Leoneanu qi} A' Byck'

9i

stitllaj.a{idi

G. Ibrnileariu, G. Topirceanu 9i de poetul Al' A' Philippide''

in l9l2,C.

^Stere poLli.ut" o ^prozil,

in

voia valurilor' ^despre surghiunul ^seu in Siberia. Reluati

in

1930' evocarea va intra in albia mare ^a romanului. Are c. stere o conceplie originali despre roman? Citise,

in

orice caz'pe Tolstoi' Dostoievski'

f.rtitt."i.v

^{Gogol pe care}

ⁱⁱ

⁹ⁱ citeazi in roman' ^Pe Tolstoi I-a comentat, ^separat, intr-un mic studiu din ^1908' Remarcl aici faptul

ci

prozatorul rus nu pune ^accent pe "coregrafia

stilistiil"

^{qi ci fraza lui} este adesea incdlciti' greoaie'-Greoaie' dar cu o mare putere de sugestie a ideilor' adaugl ^{el cu}

gin-

dul, ^{se poate}

binui,

la propria scriiturdL' Prozatorul ^{este' se} vede qi

iin

di...rrrrrl slu epic, un ^om

iryilat'

^{cu bune lecturi} din fiiosofi ^gi sociologi. Nu eziti, de altfel'

si faci referinll

la ei in interiorul naraliunii. ^{Este, se} va vedea de

indati'

^una dintre caracteristicile

itilului

^{sau epic:} limbajul intelectuali-

zantalnaratorului, frecvenla conceptelor ideologice ^{qi a} unui

ffiirt"l

^{cimpoi qi victor Durnea:} Diclionarul general al literaturii romdne' vol. VL

discurs ideologic ca atare in discursul epic.

Ci

discursul ide- ologic nu este intotdeauna oportun gi

ci

ingreuneazi fluenfa prozei este altceva. Semnalim doar tendinfa prozatorului de a intelectualiza temele gi limbajul acestui Bildungsroman.

Are modele? Modele existi in toate literaturile. Un punct de reper mai indepirtat poate

fi

Goethe, fondatorul

-

^prin

Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister

-

^{al romanului de} for- rnare a personalitilii. Detaqarea tdnirului burghez de viafa

prozaicd, a clasei sale gi intrarea, spre finalul aventurii exis- tcntiale, in fraternitatea masonici ,,La Compagne de Tour", rlominati de liberalismul luminat, l-a inspirat, poate, pe C.

Stere atunci

cind

concepe personajul central al romanului

stlu, Vania Riutu, numit intr-un rdnd ,,nobilul poceit"... Unii comentatori (mai

intii

$erban Cioculescu, apoiZ. Ornea) ci- tcazi in legdturi cu modelele posibile ale lui C. Stere pe Ro- nrain Rolland, autorul unui roman-fluviu, in 13 volume,fean Oristophe (19041912), cu mare succes in epoci. Este posibil

c:a ideologul poporanismului romAnesc si-l fi citit, cum citise pe Balzac gi pe ceilalli prozatori francezi din secolul al XIX-

lca, insd structura romanului siu este, cum arn precizat deja, rnai aproape de memorii gi de autobiografie. Stilul sdu eviti, tpoi, lirismul qi reveria muzicald. in preajma revoluliei este,

in fond, un roman in spiritul qi cu formulele realismului din secolul al XIX-lea adaptate unei proze de tip memorialistic.

Nu-i

ftri

importanli faptul

ci,

inifial, C. Stere voia

si

gi

treaci experienfaviefii sale in memorii, a renun{at in cele din urmd din motivele semnalate mai inainte, degi prietenii de la ,,Viafa Romdneasci", D. I. Suchianu, de

pildi,

il indeamni in continuare

si

nu abandoneze memorialistica

in

favoarea lic{iunii. O decizie buni,

o

decizie rea, cum credea G. Celi- nescu gi, impreuni cu el, cum cred

mulf

alli critici din epo- c[? $erban Cioculescu conciliazd ^cele doui ^puncte de vedere t,icdnd

ci

Stere este ,,un memorialist de

formuli

obiectivi"

T2

t3

(,,Adevirul", 17 martie 1932). Mai receptiv 9i mai tolerant

fafi

de formula ambigui ^a romanului ^se arati ^{E. Lovinescu'} Cele patru pagini ^din Istoria literaturii ^romdne contemPora- ne

(tiZZ)

sunt admirabile prin spiritul ^de obiectivitate ^(fafe de un

stilp

al cercului de'la ,,Via!a RomAneascdi'

-

^revisti

in

genere

ostili lui

E. Lovinescu) _9i intuifia

lor

esteticl' ^E' Lovinescu introduce pe C. ^Stere nu

in

^clasa romancierilor, ci

in

^{aceea a} memorialigtilor, definind, de altfel,In ^preajma revolu{iei,,roman memorialistic" $i,'autobiografie spiritua-

li"

inviorati de un mare suflu epic ^ce inglobeazi ,,o epoci gi o galerie nesfdrgiti de

tipuri

de toate categoriile sociale", ,,mare epopee memorialisticd".'. Formule ^corecte. El depi-

gegte dilema dinainte (memorialistici ^sau roman?) punAnd accent pe romanul din interiorul ^prozei memorialistice' ^ceea ce este, iarlgi, o intuifie buniL. Rezerva criticului este doar

fafi

de tendinla ^de romanfare sau de caricaturizare a ^lunor situa{ii gi personaje. Rezervd

indrepti{iti.

Cu toate acestea:

,,Cele opt volume ^ale romanuluiin ^preajma revoluliei consti- tuie totugi cel mai mare monument memorialistic ^al literatu-

rii

noastre, minat doar ^de voinla ciudati ^a

romanlirii

unui material ^{imens, qi} mai interesant daci rimdnea in nuditatea

lui

autentici; la ^aceasta l-a indemnat poate _9i sfiiciunea ^de a-gi prezenta propria lui familie in culori ^{nu totdeauna} armo- nioaie, in primele volume, ^{cdt gi} impulsiunea _{de a 9i} ^satisface resentimentele

fafi

de numeroqi contemporani, in ultimele;

in

primul caz, rezerva l-a ajutat, intrucAt i-a dat mai

multi

libertate in zugrivirea ambianlei familiale ^{de la}

Nipideni

_9i a fixdrii neuitatelor portrete, al ^Smaragdei Theodorovna _9i al

lui

Iorgu Riutu,

pirin{ii

lui;

in

al doilea, romanlarea i-a stricat intrucAt i-a ^dat libertatea unor atacuri impinse la ^ca- ricaturi gi pamflet, pigubitoare valorii lor artistice"' Tot Lo- vinescu remarci

in

Hotarul 9i Nostalgia ^(cele

doui

volume despre deportarea eroului in Siberia) ,,un mare poet ^al natu-

rii, un vizual, cu misuri descriptive cu totul nebinuite.., ,,un suflu de mare poezie descriptivi".

Aici

se reveleazd.

- ^dupi

opinia acestui critic care nu se

joaci

niciodatl cu vorbele .- ,,una din cele mai mari transfigurdri a unei personalitifi, determinati prin insigi forfa subiectului ce-i impune, astfel, lcgile gi o transformfi Cam in acelagi sens merge, s-a putut remarca, gi judecata

critici

a lui G. Cilinescu.

4. Tipologia unui roman tolstoian inlumea basarabeand.,Viziuni abisale": Conflictul mamd-fiu Acum, de lisdm deoparte regretul de a primi un roman rrremorialistic

in

locul unor memorii ,,in nuditatea

lor

au- tcrrtici", si vedem scenariul acestei autobiografii spirituale in irrteriorul unui roman-memorii. El are un ,,prolog" intitulat Smaragda Theodorovna,

dupi

numele personajului central

tlin

acest volum. Este un

prim

roman de

tip

auctorial din aceasti serie, construit, cum s-a observat in repetate rdnduri, tltrpd releta romanului rusesc. Aici este prezentatdboierimea tlin Basarabia, tradi{ionalisti, in

buni

parte parazitari gi pe punctul de a fi rusificati. CAteva tipuri se refin: ,,ursul de la Nlpddeni" Iorgu Riutu,

ticut

^gi aprig in rela{iile cu ldranii tlc pe moqia lui de 5.000 de

ftlci,

Conu petrache Bdrseanu

-

rnaresalul nobilimii basarabene, Anca Mesnicu din Corbeni i;efa de protocol la nunfile, botezurile gi inmormdntirile irristocrafiei locale, invariabil

imbricati in

,,chiurasa" ei de rrritase roasi de vreme, Natalia Chirilovna

-

^{femeie dispo-}

rribili,

siritoare, de o moralitate ambigui, Lemeg

- ^liutar

evreu, rapsodul comunitilii locale, baronul August Milbrey von Pfblzer Groner zu Holstorm, balt de origine,

cisitorit

cu Elisaveta Ramani din

liuleni,

^{rusofil fanatic} Ai muieratic:

trilieqte in casi cu

doui

surori gi se incurci periodic cu gu-

t4

¹⁵

Cap.I

CORTINA SE RIDICA

lnceput de octombrie 186...

O zi caldi ^gi luminoasi.

Iorgu Riutu, iegit gi el nu mai ^gtia pentru a cAtea oari in lltelnc, ^se cobori vreo doui trepte pe scari, apoi se

urci

din iou El se opri o clipi cuprins de o nedeslugiti tristefi gi parci

ilptt

^{de peisagiul familiar ce se} agternea la picioarele lui.

tn fala conacului qerpuiegte valea addnci a Nistrului' ^care

lcl,ln

^dreptul Nipidenilor, coteqte brusc sub unghi drept spre

$ur,

^{lungindr, cale de o pogtd, parcul curlii, satul gi pidurea}

ft

^{rteJari seculari qi apoi,}

^dupi

^{ce descrie un} vast semicerc,

fl

^lntoorce aproape spre punctul siu de plecare, cuprinzind btre stAncile basarabene o peninsuli din ^{qesul Podoliei, care}

ll

rtrAnge de istov

in

fala satului,

lisind

abia o trecitoare nSgrut[ de citeva sute de metri.

O alti cotituri, ^aproape tot a$a de intinsi, mdrgineqte qi

h

^{rur, clinspre} nord, platoul inalt ^al Nipidenilor, inaintat ca

Ih

^{bEttion deasupra}

lirmului

^{din stAnga.}

Alci, pe coasta platoului, aplecati ^spre sud' se

ridici

co- f,leul ltdutegtilor, dominind imprejurimile. ^Pentru

stipinul illptdcnilor

^{insi in zadar se} dezvileqte o panorami vasti _9i

lna

^{Ue farmec qi de} melancolie.

=:*.-

_{I lt lr lrrncczul} longer, ,,a merge de-a lunguli ,,a mirgini". (n.ed.)

85

Cdmpia

nemirginiti

a Podoliei se intinde lin spre rdsirit

gi, vibrind sub razele tinere ale soarelui de dimineafi, ^se pierde

in

zarea aurie; mirefe se

ina\i

in fap ei coastele abrupte ale

firmului basarabean, bdtute de sigefile de lumind, care aprind in frunzigul tremurat printre blocurile negre de granit toati feeria culorilor de toamni

-

^{de la galbenul palid al platanilor}

gi roqul viu al tufelor de corn pdnd la petele sumbre, ca de singe inchegat, ale stejarilor bitrAni; iar spre dreapta, departe, departe,la marginea apuseani a orizonfirlui mai rimAne invdlit in ceafa albistrie amfiteatrul imens al dealurilor estompate pe cerul

vinit inci

de umbrele nopfii.

Iorgu Riutu, addncit in gdndurile sale, stitea nemiscat, neatins de splendorile acestei priveligti.

Foarte inalt, pulin incovoiat, ca to{i uriagii, viguros inci la vrista de cincizeci de ani, blond, abia ofilit de primii peri albi, cu ochi albagtri senini, care,lumindnd o fafi largi, incadrati

de favori{i agresivi qi dominati de un nas monumental, ficea o impresie stranie, de copil blajin gi nedumerit.

OftAnd greu, el abia porni spre ugd ^qi deodatd tresiri, cdnd in cAmpul congtiinfei sale rizbitu, in sfArgit, zarva neobicinuiti, care din zori de zi bdntuia curtea.

Costache figanul, ^{ajutor de bucitar,} maiestuos in vestmin- tele sale albe, imaculate inci, alergind mereu agitat de la bu-

citirie

pdni la

cimari

gi la

pivnili,

se cioroviia cu jupineasa Marghioala, cu mog $tefan, chelarul, gi chiar cu ,,geful" Vi- chentie,leahul.

Nici micar aparifia in cerdac a boierului nu-i putea potoli Ibucnirile bitiioase.

*

He! Cum am

si

pregitesc eu umplutura pentru gu$a

&

curcan? He?

-

^{zbieri el}

^{cit il}

$nea gura. Eu gtiu cum

ii

plrcc cuconilei! ^He? Minca-v-ar veverilele

si vi

minince;

$gAnilor!He?

-" llre, Costache! - ^{strigi cuconul Iorgu,} oprindu-qi prMrea ltuprn turbulentului ^{ajutor de} bucitar. Ce faci vuiet pe acolo?

Nu

ltli

^{ci duduia are nevoie de linigte? Taci din gur6!}

- ridici

d rleodati ^vocea, incit bietul Costache, care nici

ci

^{se gdndea}

rl

rlcschidi ^gura, inlemni de spaiml.

I )ar boierul,lisanduJ in plata Domnului, s-a intors repede Itttrtlnd in casi gi, chiar de la ugi, ridicindu-se in

virful

dege- Flur, ^s-a indreptat spre iatacul doamnei prin salon, sufragerie fl ^prlrr salonagul verde, care servea de buduar.

(lu _toate

sforfirile

de a umbla cdt mai incet, trecerea lul ^ev,rca gindul

fragilitilii

tuturor lucrurilor: dugumelele tsAr{tliau, mobilele igi pierdeau echilibrul, geamurile

zin-

llllertu.

l)in iatac insi se repezi spre el cucoana Anica Mesnicu din

t lnrlrcni, impunitoare ^gi solemni in indeplinirea oficiului siu:

- (le faci, omule?

-

^{ii gopti ea guierind.} Linigtegte-te, vrai

I

^{tt otttrlri?}

Ce face? E bine?

-

^{se sili}

si-i rispundi

tot in goaptd gi tutrrr lurgu, ceea ce insi risuni ca un ropot de tunet indepirtat.

( )ucoana Anica

ridici

ochii spre cer gi cu ambele brafe

ii

86 87

frcu un semn disperat si plece. Conu Iorgu ofte adanc gi, tot in

virful

degetelor,

intri in

sufragerie, unde se arunci greu intr-un fotoliu. Dar peste cdteva clipe, sirind din nou, porni prin cerdac spre aripa conacului cunoscuti sub numele de

fhyh"l (,,Fliigel"r), in care, de-a lungul unui coridor cu arca- de, indreptat cu fala spre Nistru, se ingira un

rind

^{de camere} pentru musafiri.

Oprindu-se

in

fala celei din

urmi

camere, conu Iorgu

bitu

ugor in ugi, intrebind incet:

-

^{Ei, pirinte Vasile! Pirinte Vasile!}

De dupi ugi se auzi o voce plAngitoare:

-

^Coane lorgule, sloboade-mi pe un ceas, arn treabi!

-

^{Nu se poate, pirinte! Nu-fi dai seama}

^ci

^{o si te imbefi}

iarigi qi o si faci weo pozni? Am venit numai si te intreb daci wai si minAnci ceva?

- Ol

^{Doamne, Doamne! Ce mincare fbri micar un}

pl- hiru!!

Coane Iorgule, un

pihirel,

un singur pnhnrel!

- ^{Am si-!i dau dupi botez ca si te ineci, amug nu se poate!}

rispunse hotirAt conul Iorgu _Ei iarigi pleci spre cerdac, unde

se opri, privind in

jur

gi ciutdnd cu tot dinadinsul un prilej de a da iesire sentimentelor

cel

bdntuiau.

in bucitirie, ,,leahuf'Vichentie, ^la vizul acestui zbucium, observi cu compitimire:

- ⁱⁱ

^tare

nicijit

boierul.

-

^{He! He!} - ^i-a riniit in rispuns tiganul ^Costache, forfotind

p llngl

^cuptor

-

^{aga-i cdnd un om de cincizeci de ani are o}

ntvrst[ ^de douizeci! He!...

Cinismul acestei sentinfe dovedea

ci

pentru domestici-

tlt![r

^{din Nipideni n-a} rimas ascunsi crizaprincare trecea vlrf n familiali a stipdnilor,

crizi

agravati

inci

de nagterea

€tuuIui acestei povestiri.

lorgu Riutu de mult nu mai infelegea de ce cisnicia

lui

lltt-pl glsegte a$ezare. Acuma

insi,

tulburarea

pricinuiti

pe ntnlteptate de un eveniment atit de fericit, in fond, ca nagte-

l?l

unui fiu, chiar daci e al treilea copil, era pentru el gi mai pulln explicabili.

Agitafia dezordonati,

motivati

de starea lehuzei gi de praglltirile grandioase in vederea botezului ce urma

si aibi

loe

dupl

amiazd,

il

ajutau si-gi inibuge gAndurile triste, in

nldcJdea

ci

lucrurile se vor aqeza de la sine. Pentru aceasta,

litpotriva obiceiurilor judelului S*'t>i

in

ce priveqte botezul Unul al treilea copil, conu Iorgu a infeles

si puni

la cale un flnrc festival, la care au fost invitafi to{i vecinii gi neamurile lndep[rtate.

Spre uimirea lui insd, duduia Smaranda sau, cum igi zicea

!T, ,,Smaragda" s-a revoltat gi a primit vestea

ci

botezul

lui

Vnttlu va

fi sirbitorit

cu o pompi obicinuiti numai pentru

;trlnrii copii ^cu un hohot isteric, cu leqinuri gi cu lipete stri- dtnte, care au inspiimdntat pe bietul conu Iorgu gi l-au aruncat I ^{l:o;, ,1upn francezul les} domestiques. Cu sensul de ,,slujitorimea". (n. ^ed.)

88 1 Aripi (germ.) (n.ed.)

89

in neagri melancolie, mai cu seami

ci

de atunci,,Smaragda Thedorovnd' (numaidecit Smaragda gi numaidecAt Theodo- rovna

-

^cu ,,thita") nu-i mai didea ^voie si intre in iatacul ei, incAt bietul om doar prin intermediul ^jupdnesei Marghioala,

al bitranei didace mama Zoifa sau al cucoanei Anica Mesnicu din Corbeni, chemati imediat la cipitdiul bolnavei, putea veni in contact cu

tinira

lui sofie.

$i numai pentru ci botezul nu mai putea fi amAnat, intrucit

naqul, conul Ionifi Riutu, fratele mai mare al lui Iorgu, stabilit dupi ripirea Basarabiei la Botogani, a gi sosit anume pentru aceasta de peste granifi, el urma

si

fie oficiat

in

atmosfera apisitoare a neinfelegerilor conjugale.

-

^{A venit Lemeg liutarul!}

-

^{intrerupe gandurile boierului} feciorul Nicache.

Conu Iorgu tresare gi, impotriva obiceiului, n-are niciun chef si stea de vorbi cu vestitul liutar al Basarabiei de pe we- muri, care avea intotdeauna un sac cu vegti despre intAmplirile din toate curfile boieregti, pe care vegnic le cutreiera, mai cu seami in cele patru judefe din nordul 1irii.

-

^{Si-i duci} in flighel qi si spui jupAnesei si se ingrijeasci de cele trebuincioase pentru ei.

La masi, conu Iorgu a stat singur, Smaragda Theodorovna fiind serviti in iatacul ei, neingiduind micar coanei Anica

si

lie boierului ^{de urdt.}

in sufrageria mare, pufin intunecati de mobila ei austeri, de stejar vechi, conu Iorgu inghifea in sec. $i,

nicijit,

se duse

dupd masl in cabinetul siu Ei se culci, ca sl ^se odihneasci un

€lta ^{lnainte de venirea} musafirilor.

Dupi amiazi au inceput si se adune boierii. Cel dintdi t€rl ln ^{noua sa} careti,,din Viana", cu patru cai suri inaintagi, fiaregalul nobilimii judefene, conu Petrache Birsianu din Fttrrtseni, impreuni cu cucoana Rosalia, nepoati ^de sori a

lul ^eonu Iorgu; alte doui nepoate, de vari primari, surorile tlnterirra Chirilovna Berciu din Cerleni

-

^{sat agezat tot}

ⁱⁿ

Hereu cotiturl, ^pe latura ei de sud, drept in fafa

Nipideni- ler

^. Ei Natalia Chirilovna Voronin din Onifcani, cu so]ii lor, (lalistrat Nicolaevici gi Anatol Vasilievici; apoi Ivan Vrrlllevici ^Bogdan din Cizinegti, domnii _$tefan Dimu din lokurli, ^Costea Ursu din

Micirenci,

Nicanor Miulescu din

€lnrrrcni ^gi

alf

mul1i.

l)irrtre autoriti{i, s-au infbliqat ispravnicul judefului gi

Itilttnndantul regimentului ^de husari din S*** cu mai

mulli

dlierl,

Irrtr-un ceas casa era

plini

de boieri cu doamnele, dom- Flprurcle ^gi tinerii lor cavaleri.

A apirut, in sfrrqit, in salonul cel mare gi Smaragda Theo- dlrovlrir, care,

mirunfici,

slibu{i, foarte bruni, cu ochi negri

?ll, elb[ ^qi rumeni in strilucirea vrdstei de douizeci de ani, lnfHltqrl un contrast impresionant cu conu Iorgu,

inci

foarte lltlrtlc, ^dar trecut de mult peste pragul tinere{ii.

( )oana Anica Mesnicu din Corbeni, naq6, impunitoare In ,,r hlrrsa" ei de mitasi de culoarea tabacului, intinsi asupra

90 91