Corpul are o lun$ime de 2,5 m, coada este de max, 10 cm, indllimea la greabdn este de aprox

Daniela Epsa

V0ffiU7T@#R:C

De e#p@uc,

J< F DO

88

=

Boul moscat (Ovibos

moschatus)

trdiegte

in tundra arcticd tot tirnpul anului. El se inrudegte

cu

_,tapu[, are blaria groasd, cu pdr lung de 70 cm, !in6,ndu-i de cald, Picioarele

sunt scurte, cu copite despicate.

Coamele suht unite pe frunte gi cresc in jos pe ldngd urechi, dupd care se indoaie i4 sus, termindndu-se cu un vdrf ascu,tit.

Corpul are o lun$ime de 2,5 m, coada este de max, 10

cm, indllimea la greabdn este de aprox. 1 m,

iar greutatea este cuprinsd intre 180.400 kg.

.

Vara 9e hrdnegte cu iarbd, iar iarna se hr:dnegte

cu

ierburile, lichenii gi mugchii scogi de sub zdpadd cu copitele. Femela nagte ^o datd ^pe an un singur pui.

Sunt sociabili, trdind in turme. Cdnd boii moscali sunt in pericol, ei se adund, tormeazd un cerc ^gi Tnfrunti dugmanul cu coarnele indreptate spre exterior.

Durata medie de viala 1 4 ani :

.*4'>;

.+

\sr*z

_:

-l/ ,.f

g

l-r-'

Fi.*,

f

t

J o

(L

J f

a &

f

3 m - t

g

J f

z lIJ

t

Renul sau

caribu

(R.angifertarandus) trdiegte in

nordul

Europei,

in Asia

^gi

America. Este o specie

de cervide, la care atAt femela cdt ^gi masculul au coarne. Un ren igi pierde coarnele o datd ^pe

an,,apoiii

cresc altele.

Renul are corpul acoperit

cu

pdr maro-cenugiu.

G6tul; oglinda

gi coada sunt mai

deschise

la

culoare;

Corpul are o lungirne de,1

,2-2?

^{rn, indl{imea la greabdh} 1,2Q

m, coada

este:

de 10-21

Cin

Si greutatea

^este cuprinsd intre 185-410 kg.

. Renll pgate sd umble prin zdpada

addncd, deoarece

copitele lui au o bordurd de , bland.

larna trdiegte

in

^pddurile

de la

marginea

zonei

arctice

gi

se hrdnegte

cu licheni, apoi el

cdldtoregte (migreazd) in

grupuri mari spre nord, ^pentru a-gi petrece

vara hrdnindu-se cu ierburi

in

tundr.d. Renul este un inotdtor iscusit, putdnd traversa

cu

ugurin!6

rdurile pe care

le intdlnegte pe'traseul de migralie, care este aproximativ acelagiin fiecare an.

Primdvara,

femela nagte un singur pui.

Puiul cregte foarte rbpede,,dupd numai cdteva zile indllimea lui'depdgegte un metru. Femelele ^gi puii trdiesc in turme, iar masculii maturi trdiesc adesea singuri.

. ^,

Deseori turmele de

renisunt

atacate de haite de lupi ^gi uneoride urgi negrisau grizzly.

Laponii

gi finlandezii au

domesticit

renul.

De exemplu, laponii au turme de.reni, aga cum la noi sunt turme de oi.,Ei ii cresc pentru lapte, carne gi bland, dar 9i pentru trasul sdniilor.

Durata de

viald

10-15 ani (in captivitate pdnd la 20 de ani).

IEPURELE POLAR

{s-- _:\\ _{ s

/: ,/

I ,l

t,

rtl

/'' , , H-Z'. a

' /r 2

( ,"( ( (,

( _{,(,1 tt,',.}

((\l$

Ji

'\

^\

t'-

lepurele polar

(Lepus americanus) trdiegte in Canada, Alaska ^gi nordul Statelor Unite.

larna ei au blana albd, iar vara devine

^gri-

maronie, doar vdrfurile urechiior rdmdn inchise

^la culoare. Corirul"iepurelui

are o

lungime

de

35-55 cm, coada este de 2,5-5 cm ^gi greutatea cuprinsd

intre

1,40- 1,60 kg.

ldpurii polari sunt activi noaptea gi

_dimineala

devreme, hrdnindu-s"

6Lr

plante'(iarbi gi

crengule, muguri).

Fac bai de praf pentru a se'deparazita _9i sunt buni Tnotdtori _; scdpdnd astfel de dugmani.

Femela

nagte

4-8 pui,

^pe-

care ii

^{aldpteazd 4}

sdptdmdni ^gi apoi ei devin independenli, ^:

lepurrele

polar €nd aleargd sare prin

aer, aterizAnd pe labele din fa!5 giapoi sare din nou.

Cea.

mai densd

^populalie

de

iepuri

este in

NV Canadei ^gi cea mai micd ln.regiunea Munlilor Stdncogi.

Durata de'viatd este de 1-5 ani.