de crisalidS, larvele acestei specii produc

@

ffiMffiffi Mffiffiffi

ffiffi MWMffiffiWffiMWffiffi

;

Xfl ffi

"tr"

in

timpul procesului de metamorfozd ^spre stadiul

de crisalidS, larvele acestei specii produc

coconii, denumigi

qi

gogoqi

de mitase. Din

aceqti

coconi

ies

fluturii

^de

mitase.

i .i li:i

'.1.,.1., 'i1l

i.',.,

't ^,,s

,, ' "|]

;'tli

Legenda spune c5 acum 5000 ani o prinfesd din China ar

fi

descoperit accidental

firul

de

mitase.

Ea stitea sub un dud ^qi i-a cdzut o pupd in ceaqca de ceai. De la cdldura ceaiului s-a desfEcut

firuI lung

gi strdlucitor. De atunci, timp de

mii

de ani chinezii au pSstrat secretul. Dir,rrlgarea acestui secret era pedepsit cu moartea.

in trecut,

gesdturile

de

mdtase naturald erau foarte scumpe ^qi erau accesibile numai oamenilor foarte bogafi.

M[tasea era una dintre cele mai de pre{ mdrfuri valordnd greutatea sain aurpur.

Calea comerciald care lega China, Japonia ^qi India de Europa se

numea,,Drumul Mitisii"

^.

Se spune cd mbtasea

a fost

adusb

in

Europa de doi cdlugdri trimi ^q i ^{de imp} dratul bizantin Justinian I. Ace qtia, au reuqit

si

^ascundd in bastoanele lor de drum, seminle de dud gi oud de fluture de mdtase. Astfel, monopolul Chinei

privind

mdtasea s-a

oprit.

Producfia mdtdsii a inceput qi

in

Europa,

Bizan| Italia gi

Spania.

In zilele

noastre,

principalii produc[tori

de mdtase sunt:

China,

Japonia, India qi Brazilia.

Jesdtura de ^mdtase naturald

este

cea

mai

lucioasd

dintre

toate materialele

din fibre

naturale. Este moale, rezistentd

qi izolatoare

atdt

impotriva frigului cdt

^qi

impotriva cdldurii.

Aceste

calitillr o fac

sd

fie

cea mai potrivitd lesiturd pentru fabricarea de galuri, fulare ^qi alte articole ^de imbrdcdminte.

Pe parcursul intregii sale

existenfe,

omul a

vdnat

cuiburile de albine sSlbatice qi le-a luat

mierea.

Apicultorii

au domesticit albinele, au folosit

stupii

cu cel pulin 4500 de ani in urmd, recoltdnd mierea din stupi.

Stupul are

rol

de addpost pentru

familia

de albine, de

depozit al

rezervelor

de

hrand

qi de

container pentru transportul

lor in locuri

cu

diferite flori. Primul

stup cu rame mobile a fost construit ?n anul 1814. In construclia

stupilor cu rame mobile s-au adus

permanente

imbundtdfiri. Astfel, stupii de astdzi sunt

rezultatul observaliilor

ficute

de apicultori de-a lungul

timpului.

.lr::il,.i.:l:::i:.:r::.