Introducere
Originalitatea cercetării
În acest sens, un astfel de obiectiv se regăsește foarte rar în literatura de specialitate (un asemenea obiectiv se regăsește, de exemplu, într-un studiu realizat de Balahur & Balahur, 2010; care, însă, vizează tinerele care doresc să urmeze o carieră în discipline dominate de bărbați), literatura care s-a concentrat pe identificarea problemelor specifice care stau la baza dificultăților cu care se confruntă femeile în mediul academic și științific.
Direcțiile cercetării
Ea (Rhoton, 2011) consideră că prin asocierea științei cu masculinitatea, femeile din mediul academic vor adopta un comportament masculin pe care îl consideră mai potrivit în acest mediu (Rhoton. Unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării profesionale a femeilor în mediul academic este legat de atmosfera). , în care munca în (Peterson, 2014: 57) Climatul organizațional influențează puternic rezultatele femeilor care lucrează în mediul academic.
Practici de gen în mediul academic și științific
Aceste procese apar sub numele celei de-a doua generații de bariere de gen (Ibarra, Ely & Kolb, 2013: 63). Datorită discursului dominant al egalității de gen, practicile de gen nu pot fi interpretate ca atare. Acte de gen – „a face gen” – (a se comporta sau a gândi într-un mod pe care societatea l-a etichetat drept feminin sau masculin).
Orientări practice asupra metodologiei cercetării. Obiectivele
Din punct de vedere metodologic, alegerea acestui tip de interviu nu este întâmplătoare, deoarece experiențele de mare complexitate pot fi exprimate prin interviul de tip „poveste de viață” (Rhoten & Pfirman, 2007: 61). Analiza principalelor mecanisme și strategii adoptate de femeile din mediul academic și științific ieșean pentru a răspunde cerințelor de desfășurare a activităților profesionale în acest mediu. În ceea ce privește acest scop, m-am gândit (după ce am citit mai multe studii) că pot evidenția diversele dificultăți cu care se confruntă mamele, spre deosebire de femeile fără copii, în îndeplinirea îndatoririlor de familie, respectiv de muncă.
Prin intermediul interviurilor ne dorim să aflăm dacă există diferențe între femeile junior și senior în ceea ce privește accesul la o funcție academică superioară și, dacă da, care sunt motivele unei astfel de situații. Evaluarea culturii organizaționale și a climatului din mediul academic ieșean în ceea ce privește îndeplinirea și îndeplinirea sarcinilor academice și științifice ale personalului, respectiv, în ceea ce privește satisfacția personală și profesională a acestora. Pentru atingerea acestui obiectiv, datele colectate printr-un chestionar structurat vor fi folosite, după cum s-a văzut, nu numai pentru femei, ci și pentru bărbați care lucrează în mediile menționate mai sus.
Astfel, Bruckmuller, Ryan, Rink & Haslam (2014) spun că femeile din mediul academic se simt mai în siguranță atunci când opiniile lor sunt colectate prin chestionar, deci, ca interpretare, mai sinceră (Bruckmuller, Ryan, Rink & Haslam . Acest tip de cercetare se concentrează atât pe învățarea celor care participă la studiu, cât și pe acțiunea de învățare a cercetătorului printr-un proces „democratic” de împărtășire a cunoștințelor, de promovare, stimulare a acțiunii sociale.Printr-o metodă mixtă, poate atinge diferite domenii ale cunoașterii (Lingard, Albert & Levinson, 2008: 3), sau poate încuraja și permite exprimarea diferitelor experiențe sau aspecte ale cunoașterii.
Limite impuse de cultura și climatul organizațional din mediul academic și științific în dezvoltarea profesională și personală.
Limite impuse de cultura și climatul organizațional din cadrul mediului
După cum am menționat anterior, cercetarea al cărei eșantion este format din cadre academice și științifice din Iași se bazează pe abordarea exploratorie secvențială. Satisfacția față de relațiile de mentorat academic și științific pe gen. Proporția din totalul programului de lucru dedicat activității de cercetare în mediul academic și științific, pe starea parentală și starea civilă.
Din prima diagramă din Figura 14-2, se poate concluziona într-o oarecare măsură că existența unui copil îngreunează mult desfășurarea activităților de cercetare, precum și personalul academic și științific care le asigură. Al doilea panel evidențiază că personalul universitar necăsătorit (53,8%) înregistrează un procent mult mai mare decât persoanele căsătorite (34,5%) atunci când vine vorba de alocarea între 10 și 30% din timpul total de lucru pentru activități de cercetare. Dacă o parte din timpul total de lucru mai mare de 70% este alocată activităților de cercetare, situația se inversează: cadrele universitare căsătorite înregistrează un procent de 14,5%, iar cei fără partener 2,6%. Plecând de la scopul acestui articol, care este acela de a efectua o investigație complexă asupra dificultăților cu care se confruntă femeile din mediul academic și științific ieșean în căutarea de a-și construi cariere pe care femeile le pot considera de succes, indiferent de intrarea într-o funcție managerială sau pur și simplu pentru a ajunge la un nivel profesional superior, acordând o atenție deosebită primului aspect (deținerea unei poziții manageriale academice), voi încerca în cele ce urmează.
Astfel, din răspunsurile primite, nu se poate spune că femeile primesc mai puțin sprijin decât bărbații, sau că productivitatea academică scăzută a femeilor (dacă există) se datorează sprijinului scăzut de care beneficiază și nici că crearea de rețele informale din care sunt un membru, în majoritate bărbați, sunt rezultatul nivelului de sprijin oferit personalului academic și științific. Analiza datelor obținute prin cercetarea cantitativă a relevat primele trei caracteristici care sunt considerate cele mai importante în managementul academic și științific, atât de către femei și bărbați, cât și de către seniori și juniori. faptul că un manager trebuie să fie muncitor, receptiv și competitiv (primele două caracteristici sunt asociate de literatură ca fiind specifice femeilor, iar ultima specifică bărbaților). Astfel, se poate concluziona că mediul academic și științific ieșean a început să aprecieze din ce în ce mai mult capacitatea femeilor de a răspunde cerințelor unui post în managementul universitar.
În acest sens, în urma cercetărilor cantitative, se poate concluziona că femeile cred că au mai puține șanse de a reuși (11,8%), comparativ cu bărbații (6,4%). Concentrându-ne atenția asupra barierelor cu care se confruntă femeile în obținerea accesului la o poziție de conducere academică și științifică, s-a constatat că una dintre problemele majore cu care se confruntă femeile în mediul academic atunci când decid dacă să participe la managementul academic este se referă la echilibrarea vieții de familie. (mai ales .. dacă au copii dependenți de îngrijire) cu carieră, activități casnice care necesită timp, limitând perioada care poate fi dedicată activităților profesionale (Tomas, Lavie, del mar Duran & Guillamon , 2010;. O explicație a acest rezultat ar putea fi că seniorii, care sunt de regulă mai în vârstă, și copiii lor care nu sunt dependenți de îngrijirea părintească, pot petrece mai mult timp intereselor lor legate de munca academică și știință.
Limite și direcții viitoare de cercetare
De asemenea, o altă dificultate cu programul de lucru al mamelor universitare, ține pasul cu bărbații (care se ocupă rar de treburile casnice), și constatată în toate cazurile analizate, lucrează o bună parte din zi: „De exemplu, sunt zile în care Vin la 7 și plec la 6-7" (H.Z.). Neîndeplinirea criteriului de validare a saturației duce într-o oarecare măsură la posibilitatea ca concluziile lucrării să nu corespundă realității problemelor investigate. Se mai poate discuta, în cadrul acestui subcapitol, posibilitatea ca două tipuri de limite să se fi strecurat în faza de colectare a datelor, conducând la rezultate finale nesatisfăcătoare.
În acest context, merită precizată experiența limitată a cercetătorului, care, chiar presupunând că instrumentele de culegere a informațiilor sunt construite într-un mod raportat la obiectivele în minte, poate contamina răspunsurile date, fie prin arătarea unei variante de răspuns. , sau omiterea (atunci când este necesar) a pune întrebări pentru a completa răspunsurile date. În al doilea rând, în dorința de a atinge obiectivele cercetării, legate de programul de lucru încărcat al respondenților, există posibilitatea ca răspunsurile participanților la studiu să nu fie suficient de cuprinzătoare pentru ca rezultatele să corespundă realității. Rezultatele evidențiate prin această lucrare pot reprezenta punctul de plecare al unui nou studiu care poate fi orientat către noi direcții de cercetare care pot aborda o latură/dimensiune mult mai specifică a temei sau, dimpotrivă, studiul acestei probleme. se poate extinde la nivelul unor centre universitare din Romania sau de ce nu chiar la nivel.
Furnizarea de resurse financiare mai mari, timp și disponibilitate mai mare din eșantionul de personal academic și științific poate crea condițiile pentru noi cercetări superioare, cel puțin din punctul de vedere al informațiilor obținute. Eșantionul de cercetare ar putea fi extins și prin implicarea bărbaților din mediul academic și științific în toate etapele acestuia (în cercetarea actuală aceștia au fost incluși doar în eșantionul de cercetare cantitativă). Rezultatele cercetării pot fi așadar mult mai reprezentative pentru întregul colectiv al mediului academic ieșean.
Demersuri pentru diseminarea rezultatelor
Participarea la atelierul de promovare a egalității de șanse și a diversității în mediul academic (23-25 octombrie 2015, Sinaia); un eveniment organizat în cadrul proiectului „Mobilizarea Universităților pentru Combaterea Discriminării”, implementat de Societatea Academică Română în cooperare cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD);. INCORPORARE EGALITATEA DE GEN ÎN ORGANIZAȚII ȘTIINȚICE ȘI DE CERCETARE”, organizat în cadrul proiectului STAGES în cooperare cu Centrul pentru Egalitatea de Gen în Știință și Centrul Internațional de Formare - Organizația Internațională a Muncii (ITCILO) (23-24 septembrie 2015, Iași). Diseminarea rezultatelor studiului „Explicații sociologice conceptuale privind inegalitatea de gen în mediul academic” în cadrul conferinței internaționale Cercetare interdisciplinară și dezvoltare profesională în context internațional (10-12 iunie 2015, Iași).
Stagiu de cercetare/documentare la Universita Degli Studi di Messina, Italia (Universitatea Messina, Italia) în perioada 1-30 iunie 2015 prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane cofinanțat de Fondul Social European în cadrul POSDRU/159/ 1.5/ proiect S/ 132400, cu titlul „Tineri cercetători de succes – dezvoltare profesională într-un context interdisciplinar și internațional”.
Bibliografie selectivă
Benschop Yvonne, Doorewaard Hans (2012); Subtekst geslacht opnieuw bekeken; Gelijkheid, diversiteit en inclusie: een internationaal tijdschrift; vol. Benschop Yvonne, van den Brink Marieke, Doorewaard Hans, Leenders Joke (2013); Discoursen over ambitie, gender en deeltijdwerk; Kolb Deborah, McGinn Kathleen (2009); Voorbij gender en onderhandelingen voor genderonderhandelingen; Onderzoek naar onderhandeling en conflictbeheersing; vol.
Levant Ronald, Rankin Thomas (2014); The gender role socialization of boys to men; in Burke Ronald, Major Debra (ed.); Sex.
