Diacon Adrian Sorin Mihalache

ESTI CEEA _t, CE TRAIESTI

C1teva date recente din neuroStiinle

Ei

experienlele duhovniceSti ale Filocaliei

coLEcTtA MEDIA CHRISTIANA I Srnrn LUMTNA

Diacon Adrian Sorin Mihalache

Editura TRINITAS a Patriarhiei Rom6ne Bucuregti -2017

CUPR!NS

Nofieditoriald

...

... ₅

lntroducere

... 13

C1teva menliuni istorice privind neuro$iinlele vielii spirituale .

..

^t3

Trei arii de lucruin dialogul teologiei cu neuroltiinlele ... zo

)/rAT,A ^SPTRTTUALA

5r pRovocARrLE SocrETATil DE CONSUM

l.r. Rizboiul nevizut din societatea spectacolului ... ... 27 Dominanla experienlelor senzoriale exclude

dispozilia reflexiva

Cultur a conditi oneaza subli ^{mi n} al

incdtuyrea simlurilor $ eliberorea sufletului l.z. CAteva provociri ale societSlii de consum

S u p r o sti mul ar e o s e nzo r i al d imp ⁱ e di cd auto ^r efl e cli a

Data smog;i multitasking-ul diminueazd puterea dtenliei ...

Multiplicar ea dorinlelor sldbeSte v oinla

Me diul concur enlial descur ajeozd comp asiunea ^. ;...

Consumerismul sldbe;te disponibilitatea pentru contemplalie ^..

Absenla ata;amentului interpersonal afecteazd sdndtatea ....

lnteligenlo emolionald - ?nlelegere de sine _5i comunicare adecvatd cu

semenii

... ₅₀ lnteligenla spirituald - ^{o posibila} frontiera ^?ntre

teologie

5i;tiinfd

^{... 52}

Ce semnificd inteligenla

spirituald?

... ₅₄ lnteligen+d spiritualdin diverse etape ale vielii ... ₅₈ lnteligenla spiritualo - ^citeva menliuni pentru

o evdluare

teologicd

... 6o lnteligentd spirituald - dimensiunea edificatodre a vielii ... 6S

2q9

32 33 35 4o

41

42 43 46 47 48

300

CU PRI NS

lt

VALOAREA AFECTIU N ^I I MATERN E

l!.t. lmplicaliile neurale gifiziologice ale viefii interioare

Cercetarea ;tiinlifi ^{cd a vielii interioor e} $ ^cultura exterioritdlii ...

AtaSamentul interpersonal _5i sdndtotea

U rmele emoliilor in trup: amprente chimice distincte Adevdrul de credinld configureazdintreaga viald a omului ...

ll.z. Neurogtiinlele dovedesc valoarea iubirii materne ...

Fiziologia orfanului - ^{viatdin stand-by}

N eur o chi mi a conectiv itdlii sociale ln dicii di n lumea necuv lntdtoar elo r

Atingerea mameiii _{face pe} copii mai rezistenli la stres ...

11.3. Sugariiau capacitifiuimitoare de a distinge binele de

riu

^....

71

74 75 77 79 8z 83 86 88 9o

91

il

i*,o.,lfrHi?3'Jififfi

^{o RA NA}

ll!.t. Legitura dintre sinitate ;i spiritualitate,

evidenliati de

gtiin!5

^... 99

Viala religioasd ne protejeazd sdndtateo ... 99 Compasiunea se poate?nvala prin

stdruinla

^{... 1o2}

lll.z. Suferinfele

umanitifiiinsingurate

... 104 Maladia solitudinii;i efectele ei

...

... 106 Viald lungd si sdndtoasd pentru slujirea semenilor ... 1o7 Neurochimia

solidaritdlii

... 1o9 Viala spirituald;i voluntariatul

social

... ^11'l lll.3. De la competilie la comuniune

...

... ¹¹⁴

Judecota morald esueazdin absenta sentimentelor ... ^'n6 lll.4. Compasiunea - ^{virtutea care ne face din nou oameni ... 118}

O convergenld nea;teptatd: compasiunea _5i sdndtated ... 119 Educalie cu suflet. De la pedeapsd la compasiune ... 121

Mila fald ^de aproapele;i calitatea judecdlilor de ordin moral ... tzz

Lucrarea compasiunii _5i granilele ei ... 125

CUPRI N5

Viald lui Hristos - ^{supremd dovadd a} compasiunii

5i calauzd cdtre

ea

.... tz6

lll.5. Pitimirile lui Hristos gi compasiunea interumani ... rz9 Ajutindu-i pe oameni, ne schimbdm modul

de a vedea lumea

...

... 13o Compasiunea in orizontul Patimirilor lui Hristos ...;... 13'l

IV

vrATA LAuNrnrcA _St iNNotREA vlETll

IV.t. Efectele bineficltoare ale viefii spirituale Stimulii exteriori ne indepdrteazd de noi ?n;ine Meditalia zilnicd dezv olta atenlia

Ce facem in fiecare zi ne zideSte

lntrospeclia stimuleazd cre$terea materiei cerebrale

i nv dldtur il e P d r i nti ^I o r p usti ei ti ^{d atel e n e u r} oqtii ntelo r ...

lV.z. Drumul intristirii fericite citre bucuria adevirati

Empatie, compasiune _5i neuroni oglindd Testosteronul $ ^empatia

intristarea nu este o emolie negativa

Supdrarea poate natte o dorinld bund ...

intristarea _{fericitd Si} vialoin Dumnezeu

1V.3. Cum poate omul si se nasci din nou, bitrAn fiind? ...

Conexiuni neuronale rigide ...

BdtAnelea - ^mai multdinlelepciune sau mai pulind luciditate?

Accidentul v ascular cer ebral, paralizia

;i ^{n eur oplasti} citatea motori e

Performanle muzicale la orice vArstd ...

Trupul este pregdtit sd-i schimbdm obiceiurile rele ...

IV.4. Bitrinelile intineresc zilnic

Totul moare, nimic nu se regenereazd ...

Somnul celulelor stem

N eur o geneza - ^{?nn oi r ea cr eierului}

Efortul voluntor $ regenerarea neuronald CAtevo indicii fiziologice ^{ole unei} vocalii spirituale

301

137 138 140 152 155 161 164 'r66 167 173 175 177 179

r8z 183

185

187 189 190 192 192 194 196 198 199

302.

(U _{PRI NS}

1V.5. Cuantificarea eului sau

viali liuntrici?

... 201

Viala personald pe cAnturul

digital

... 2o2 Cuantifi carea eului in era conexiunilor globale ... 2o3 Autoexperimentar ea - ^o fuziune stranie ^a filosofiei

antice cu

tehnologia

... 2o4 Statistici globale $ ^umanitate autoreflexivd ... 206 Numai Dumnezeu poate strAnge la un loctoate

parlile

sufletului

^{... zo8}

1V.6. Libertate gi condilionare geneticl in ^persoana umani ... 211 Ecouri mecanicistein secolul fizicii cuantice ... ... 212

Biochimia istoriei. intAmphrea - erouin lumea

papu5ilor

moleculare

... 214 Cultura modeleazd natura. Experientele pot capitaliza

mediuldevio,td

...216

Timpul clnd oamenii devin instrumentele

instrumentelor

lor...

... 217

Viala persoanei - mai presus de constrAngerile

naturii _5i ale

culturii

... zt8 Experienle ale vielii spirituale _5i expresia genelor ... 219 Vidlo lui Hristos ti ^{biruinla sfinlilor asupra} morlii;i a istoriei .... ²²¹

V

STAREA DE BINE.

CONSI DERATII TEOLOGICE St EXPLORARI rueuno5nlNTrFrtE

V.t. Fericire deplini

firi inviere?

^{... 225}

Anxietate;i depresiein era bundstdrii ... zz6 lnteligenla spirituala _5i doblndirea

fericirii

^{... zz8}

Faptele bune nasc emoliile bune

...

... 229 Fdrd spiritualitate,implinireovie,tii esteimposibild ... z3t

VialaCetuiinviateLuminaoamenilor

... 232 V.z. Bunistarea materiali ^pe cdntarul

spiritului ^....

²³⁴

Un gol existenlialin miezul

cunoaqterii

... 235

linte antagonice: bundstare personald ;i sensibilitate

pentru suferinla oltora

...,...

... 236 Mediul concurenlial descurajeazd spiritul de cooperore ... 237 Exigengele vielii spirituale

...

... 24o Suferinla $ ^{moartea ne aratd ce putem} fi fdra ^Dumnezeu ... ²⁴¹

CUPRINS

VI

TArNA pERsoANEt.

pRovocARl

_{DE ULTtMA}

onA

PENTRU NEUROSTIINTELE VIETII SPIRITUALE

$r posrBr _LE nAspu rrrsunr

fllocnucr

CU VALENTE TERAPEUTICE

Vl.t. Explorarea spafiului lSuntric - ^{o situa!ie} gtiinfifici precari...

Persoana unertein sine diversele aspecte ale lumii

O intAlnire asteptatd: conrtiin4

;i fenomenele cuantice

Taino con;tiinlei ;i limitarile qtiinlei

I nterogaliile ;tiinlelor ;i ^lucrarea despdtimirii

V1.2. Viata l5untrici in era informafiei

... ....

254 Credinlo este mai mult decIt simpla mdrturisire dreaptd a ei ... 254 Viola duhovniceascd le socoterte pe

toate

... ²⁵⁶

T extul Scripturii, textura ^Cr ealiei ;i teritoriul lduntric

in lumina Duhului ...,.,....,...., 257

V1.3. Na;terea omului prin

cuvint

... z6o

Supr a?ncdr ca r e co gnitiv d: fast-f ^{o o} d cultur al

5i data smog

...

... z6r Entropia psihicului _5i epuizarea eului

... ....

z6z Atenlie risipita $ ^existenld

fragmentatd

^{... 263}

Omul, fiinla cuv1ntdtoare, si cuvAntarea lui Dumnezeu

adresatd

lui...

... 266 Cuvinte curate, slefuite in tdcerea lucrdtoare,

spre slava

Cuvlntului

... 268 V1.4. lnstrumentele sufletului omenesc

$tiinla ^{nu poate defini} conStiinla ...

Omul, cel mai mare mister al Universului ...

Raliune;i Minte

Mintea e pentru Dumnezeu lnima ...

Raiul este ?n i nima noastr d ...

Lumea privitd de sus - ,,overview effect"

Pragul lumii sensibile si edificarea omului Neuropsiholo gia _5i lucrarea lduntricd

245 247

249

247 303

251

269 270 271 273 274 275 276 278 279 z8r z8>.

CU PRI NS

Cdrturarul desdvArqit scrie legile vielii spirituole

in sine, prin

fapte

^{.... 283}

Mistica greocd ;i ^viala

creStind

.;... 285 Adevdrul este o Persoand. Vialo deplind esteViala Ei,

iorimplinireavieliimele,este?nEa

...291 Postfa}5...''...'.'.'.'.'..:'.':'.'...i.l'.!

Prof. dr. Ovidiu-Alexandru gAjf _runRU

lJniversitatea de Medicind $ Farmacie ,,Carol Davila"

din Bucureqti 304

Tr POGRAFTA CAnlr lOn BISERICE$Tl Intrarea Miron Cristea nr.6; o4ot6z, Bucuregti Telefon: oz1.315.21.zgi ozt.335.zt.z8; Fax: o21.JJ5.19.oo e-mail: magazin@editurapatriar:hiei.ro, tipografi a@patriarhia.ro

www.editurapatriarhiei.ro

1.1, Rizboiul nevdzut din societatea spectacolului

Chiar

daci

^nu e

indeob;te relinut

ca un

fapt

de via!5, lumea, Iucrurile ei, intreg capitalul simbolic pe care ea ni-l

oferi

in fiecare zi constituie, in

buni

misurS, un fel de

hrani

pentru simluri, un material consistent pentru gAndurile

;i

^dorinlele

noastre.

fi,

^{prin aceasta, lumea ne}

^{determini si}

^{fim intr-un}

anumit fel. La int6lnirea cu ea,

;iin

^{relalie cu ea, in om se con-}

tureazi

dispozilia de a

o

privi

fie pitima;, fie

duhovnice;te, cu ochiul unui artist interesat de frumuselile ei sau cu privi- rea celui preocupat si-i exploateze resursele... ^{De aceea, s-ar} putea aminti afirmalia

pirintelui

Dumitru Stiniloae cd omul, Iucr6nd cu Iucrurile lumii, se face ;i ^{pe sine} ?nsu;iintr-un anumit fel,

dupi

modul

in

care

siv6r;e;te

fiecare lucrare,

;i

^potrivit

stirii

cu care o

siv6r;e;te.

lar lucrurile se petrec a;a chiar

daci

noi nu sesizim aceasti transformare.

in

marile

ora;e

mai ales, panourile stradale sau supra-

fele intinse din faladele

clSdirilor

sunt

acoperite, aproape invariabil, cu reclame. inlesate de imagini colorate si ^mesaje persuasive, reclamele pledeazl elogios pentru produse

;i

^ser-

vicii, invit6ndu-ne,

fdri

tigadS,

si

intocmim grabnic un con- tract,

si

facem o achizi(ie, ^sd consumim, sE experiem urgent ceva nou. Perelii

;i

panourile din staliile de metrou, vitrinele strAmte ale chio;curilor inghesuite ^pe trotuare, chiar ecranele

2S

Diac. Adrian Sorin Mihalache

televizoarelor din mijloacele de transport sunt folosite, de mai

multi

vreme, de marketeri, ca suprafe{e destinate

si atragi

atenlia,

propunind mirfuri,

servicii, evenimente de

tot

felul.

Ploaia aceasta abundentE de stimuli

;i

^mesaje

di

buzna

piin

locuinlele noastre, prin intermediul radioului, al presei

tipi-

rite, al televiziunii

;i

^al internetului. Publicitatea poate fi

ficuti

acum

;i ^Ia

domiciliu,

direct in

intimitatea

vielii

personale,

putind

pdtrunde in gdndurile

;i

emoliile mele, la orice or5, de

dimineali ;i

^pAnd seara t6rziu, prin spoturile publicitare, prin

tipirituri.

lnevitabil, a;a cum putem constata in viafa de fiecare zi, fie

ci

suntem in locuin!5 sau

ci

petrecem cAteva ore in spa-

liul

public, e greu

si

ne desprindem de zarva

promoliilor;i

a

ofertelor publ icitare.

Pe l6ng6 acestea, studiile culturale gi statisticile ce pri- vesc industria

de

divertisment pun ?n luminS,

firi

^echivoc,

extinderea

firi

precedent a

activitililor

culturale, artistice

;i

de divertisment. Datele din a doua

jumitate

a secoluluitrecut indicau o cre;tere a numirului de c5rli

tipirite,

un num5r

tot

mai mare de filme, de clipuri muzicale;i de produclii artistice.

Gilles Lipovetski mentioneazi, in

legituri

cu acestea, financi- arizarea industriilor culturale, proces care a accelerat ritmul investifiilor, sporind volumul producliilor de gen. Numirul

cir- lilor

publicate, de exemplu, a crescut vertiginos, dubl6ndu-se

in

unele

!iri, ^{in raport}

^{cu acela} al volumelor

apirute

cu un deceniu in

urmi.'

lmpactul acestor mijloace

de

comunicare (televiziune, internet, telefonie) asupra culturiieste imens, provoc6nd o ade-

virati

revolulie a globalizirii

;i

digitalizdrii. Fiecare utilizator 'Gilles Ltpoversrv, Fericireo paradoxald. Eseu osupra societd,tii de hipercon- sum, Ed. Polirom, la;i, zoo9, pp.74-7j.

E;ti ceea ce

triie;ti

are deja posibiltatea de a pune in circulafie, prin spaliul virtual,

in

intreaga lume, propriile g6nduri, propria crealie artisticS.

Aceasti ,,privatizare generalizati" a comunicErii publice

oferi

ast5zi oricirei persoane care are acces la internet posibilitatea

si

difuzeze imagini, clipuri sau texte acceler6nd cresterea ;i ^mi;- carea globalizanti a informaliei, printr-o editare

firi

^constrAn-

geri ;i ^{printr-o emisie}

fdri

frontiere a mesajelor.

in graba zilei sau ?n firescul obi;nuin!ei, putem uita adesea ce

multi

putere e pusd

astizi

la dispozilia degetelor noastre, de

citre

tehnologia comunicirii la distan!5. Nu putem omite faptul

ci

posibilitatea

tehnici

de a difuza un mesaj

citre tot

mai mulli semeni, prin internet, in cdteva secunde, ne

lirge;te

de

fapt

aria de exercitare a influenlei asupra

stirii

semenilor noqtri. Fiecare cuv6nt pe care il tastez

;iil

^trimit departe, fiecare fotografie pe care o postez undeva, pe o relea de socializare,

?mpri;tie o parte din lumina sau din intunericul sufletului meu.

Prin ele, ceva din mine pleaci inspre semenii mei. lnterlocutorii meiprimesc,

odati

cu rAndurile sifotografiile postate de mine, influenla, mare sau

mici, buni

sau rea, pe care

o

exercit cu

intenlie asupra lor. Un impuls care se adaug5 fluxului gigan- tic de

bili

care scaldi minlile semenilor de pretutindeni.

fi

^cu

mine, c6nd mE gisesc in postura de receptor, se petrec lucru- rile la fel. A;adar, prin internet nu doar ne comunicim. Ne

;i

deschidem influenlei exercitate de semenii

no;tri.

GAndurile, lumina sau obsesiile intunecate ale unui semen

indepirtat

^pot deveni, intr-o fracliune de secundi, conlinuturi ale propriilor mele gSnduri, temeri sau bucurii ale mele. De cele mai multe ori, s-ar putea

si ;tiu

prea pulin despre acest necunoscutinde-

pirtat,

dar, cu toate acestea, din vdzduhul

firi

^{granife al lumii}

virtuale, g6ndurile lui

si

devini parte a g6ndurilor mele.

29

x)

Diac. Adrian Sorin Mihalache

La rAndul meu, eu

ii

influenlez pe mulli allii, prin reacliile mele la aceste conlinuturi, cAnd aleg

si

le exprim.

in

ultimul deceniu, adevirate revolulii culturale

;i

^{politice s-au aprins ?n}

spaliul virtual. La

felinsi,

_;i umbra fundamentalismului s-a intins mai repede in ultimii ani, slujindu-se de internet. ^De aceea, spa-

liul ^virtual, relelele de socializare asiguri mediul unei influenle generalizate a oamenilor unii asupra altora, a oricdrei persoane asupra oriciruia dintre semeni

;i

^{a tuturor asupra tuturor. Ele}

permit;i

cultiv5 o expunere Ia nivel global a

interioritilii

subiec- tului

;i

o intruziune ^a mullimiiin noi.

!i,

spre deosebire de situ- alia in care vorbesc pur

;i

simplu cu cineva, ?ntr-o impreiurare obignuiti de

viali,

cAnd transmit cuvinte ^sau ganduri, ceea ce postez in spaliul virtual, cuvAnt sau imagine, rim6ne fixat ^pen- tru

multi

vreme in memoria digitalS a lumii virtuale, imprim6nd in sufletul fiecirui privitor conlinuturi benefice sau

diunitoare.

lnternetul

ajuti

ca expresia mea

si

dureze. Riul sau cuvintele ziditoare trimise de mine cuiva au

viali

lung5

;icapiti,

^amplifi-

cate de allii care Ie trimit mai departe, puteri sporite.

Ar fi necesar

si

con;tientizim din vreme puterea de influ-

enli oferiti

de aceste mijloace de comunicare ^la distanlE, fa!5 de multele ^persoane aflate de cele mai multe orifoarte departe de noi, inviluite in necunoscut

Pe de

alti

parte, psihologi

;i

ingineri, specialigtiin meca- nismele neuronale ale creierului uman,

experliin

imagine

;i

sunet, slujili de

tehnologiitot

mai rafinate ^de digitalizare, pre-

pari mult;i

bine jocurile, filmele, spectacolele, culturale

;i

^de divertisment. Ofertele sunt, de aceea,

tot

mai seducdtoare,

tot

mai eficiente ^?n cucerirea psihismului. Spectatorul capi- tuleazE din ce

in

ce mai repede. Uneori, este cucerit inainte de inceperea reprezentaliei,

intrat

sub puterea de atraclie

Esti ceea ce trdie;ti

a

publicitilii. in fala

show-ului

total

de

lumini ;i

^{culoare, el}

rim6ne adesea

firi

cuv6nt, uimit ^de

forla

spot-urilor de pro- movare, convins cd

meriti si-;iincredinleze

o parte din tim- pul liber experienlelor de acest gen.

Paleta

cu situalii de

acest

fel este tot mai bogati.

Numeroase spectacole, concerte, competi(ii sportive, pro-

duclii

de divertisment, filme

;i

^jocuri, parcuri de distraclii

;i

reprezentalii de

tot

^felul

ocupi

timpul

;i

spa{iul comunitar, autopropunAndu-se ca experienle

atractive,

provocatoare pentru publicul Iarg. Concerte, spectacole de teatru, expozi-

!ii, show-uripreseazi ^agenda timpului liber, al5turide nume- roasele programe

;i

emisiuni de televiziune, de noi versiuni ale jocurilor computerizate, de ofertele turistice in destina!ii exotice. Fiecare in parte

;i

^{toate la un loc}

i;i

revendici drep-

tul

de a ocupa atenlia noastrS, dreptul asupra orelor libere

din timpul

zilei, asupra

zilelor libere de la sf6r;itul

s5ptS- mAnii, asupra sdptimAnilor Iibere din perioada concediilor.

incAt, adesea,

intimpinim

multe dificultSli de gestionare a

timpului liber.

intr-un alt

plan, se poate constata extinderea spaliilor comerciale. Asistdm, scrie Lipovetski, la o ,,transformare pro- gresivi _a spaliilor non-funclionale [...] in arii hipercomerciale polifuncfionale."' Este cazul spaliilor din staliile de tren

;i

^de metrou, din trenuri, din aeroporturi,

toate

acestea devenind bre;e pentru shopping, menite

si

^producS, in timpul

cilitoriei

noastre, sau

in rigazul

pe care

il

avem

intre doui

puncte de parcurs, o

adevirati

^imersiune in universul divertismentului Si

al

cumpiriturilor.

1t

'G. LIpovETSKy , Fericirea parodoxold,,,, p. 9t,

32

Diac. Adrian Sorin Mihalache

Dominanla experienlelor senzoriale exclude dispozilia reflexivd

Desigur, deconectarea sau relaxarea nu

pot fi

neglijate, maiales c5, aga cum constatd studiile din ultimele decenii, volu-

mul de

munc5, responsabilitSlile profesionale, cerinlele pie-

!ei,

diferitele obligalii contractuale, presiunea competilionalS miresc ingrijordtor de mult stresul pentru majoritatea angaja- lilor. Totu;i, foarte adesea, prea multe dintre ofertele culturale

;i

de divertisment propun doar postura de spectator.

in

acest sens, unele rezultate din cimpul neuro;tiinlelor avertizeazi ^asu- pra faptului cE este riscant

si

^ne incredinlim, in mod repetat

;i

prelungit, unor experienle de joc

;i

divertisment, mai ales daci abandonim celelalte aspecte ale vielii. Cu maibine de zece ani?n urm5, un studiu extrem de

griitor

a ardtat cd experienlele ^sen- zoriale intense diminueazd dispozilia spre refleclie asupra pro- priei persoane.

Dupi

un experiment ?n cadrul ciruia mai mulli subiecli fuseseri investigali cu ajutorul imagisticii prin rezonanli magnetici funcfional53, in timpul unor experienle senzoriale

;i

in momente de refleclie bine alese, cercetitoriiau concluzionat c5, atunci cdnd ne incredin!5m simlurilor (unor experienle sen- zoriale intense), ne pierdem pe noiinsine (pierzdnd de fapt dis- ponibilitatea de a reflecta la noiin;ine).a Relativ la acest aspect, vom face c6teva consideratii ceva maiincolo.

I lmagistica prin rezonan!5 magnetici funclionalS (lRMf) - este un procedeu in care cimpuri magnetice ;i unde radio de intensitate foarte slabi sunt folo- site pentru a evidenlia fluxul sanguin din po(iunile scanate, care se traduce prin nivelul de intensitate al activitilii acelei zone.

aCf. llan L GoLDBERG et alii,,,When the Brain Loses lts Self: Prefrontal ln- activation during Sensorimotor Processing", in: Neuron, L, z, aprilie zoo6, pp.329'339.