Dorin Ivan

@ Editura EIKON

Bucureqti, Str. Smochinului nr.8, ^{sector 1,} cod pogtal 014606, RomAnia

Difuzare / distribufie carte;tellfax:02I ³⁴⁸ 1474 mobil: ⁰⁷³³

I3l

^{145,0728 084 802}

e-mail: dlfiizar e@edituraeikon.ro Redacfia:

tel

021 3481474

mobil

0728084802,0733 L3I ¹⁴⁵ e-mail: contact@edituraeikon.ro web: www.librariaeikon.ro

Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nalionalr

al Cercetirii $tiinlifice din invilnmdntul Superior ^(CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili ^Ia Biblioteca Nationali a Romdniei ISBN: 978-6 06-7 Ll -931 -2

Tehnoredactor:

Mihiiti

Stroe Editor: Valentin Ajder

Dorin Ivan

Printesa _,, ^rosie

si _, condeierul

roman

Koffi

Bucuregti, 2018

DORIN IVAN

Dora tres5.ri, pentru prima dati ii privi fata cu arenlie. I sc

pirea o privire

familiari.

Scormoni in trecut, dar nu reugi str se dumireasci.

-

^{Chiar si muntii se intAlnesc uneori, zise bitrAna con-}

trariati.. Unde a mai intAlnit un birbat cu fruntea

lati,

ochii albastri, privire de yultur

hlituit?

Unde a mai intAlnit zAm- betul acesta larg, deschis ? Poate la o cabani din munti,

all-

turi de partizani...

-

^Acum

^imi

^{dau seama,} semeni cu un fost prieten de-al meu, inainte

si

fie din nou arestar si omorAt, s-a intAlnir _ln

secret cu PrinEesa sa...

- ^A;"

^{mi-a spus} si securistul, zise cu curiozitate crescuti Condeierul. L-ai cunoscut, Dora?

-

^{Eu? Mai}

^putin.

^Acum inteleg, ai ajuns la orfelinatul din orasul dragostei lor. Nu puteau si te duci in

alti

parte ?

-

^{Da, gi-am cunoscut}

^pirintii,

^{continul bitrAna, imi aduc}

bine aminte, doar eu am tinut de sase la cabana din munti. prin-

tesa a venit in munti travestiti in cioban, doar era actriti, nu.i

asa? El era in al noui.lea cer, cAnd PrinEesa azislaun moment dat: Gimi sunt in perioada

fertili,

s-ar purea si rimAn grea..,

-

^{Si fie intr-un ceas bun!, a ri.spuns tXnirul}

^vidlt

^emo-

tionat.

-

Nu intelegi, Gimi, s-arpurea si

rlmin

insi.rcinati, o s{

avem un copil...

Gimi a ris:

-

^Si

triiasci! Apoi

rizdnd,, cum

ii

era firea, a zis: carc vr 6 destinul unui copil rezultat din dragostea unui dednut cu fata unui dictator?

BitrAna

licrimi

discret _9i il

lui

in brate pe Condeier.

-

Spune-mi, Dora, cum a murit Gimi?,

intrebi

C<lnde- ierul la despirtire.

-

Ca un erou, biiete, a murit cu arma

in

mAni, soltl*1ll

au coborAt din camioanele militare si i-au ciuruit pc rogi.

CUPRINS

Cartea

I

CASA

COMANDANTULUI

Oragul salcAmilor in

floare...

...-...7

Condeierul

nebun

...

l0 Salvatorul...

... 15

$oferul de

rezervi...

...I9

MamaN.1y...

..-...22

Cele

nouipraguri

...24

Povestea lui

Neculai.

^...31

Jurnalistul

recidivist....

...-...37

Martorul

cheie...

^...40

Cartea a ll-a RULETA VALAHA $oferul de

rezervi...

...45

Ultima intAlnire

secrete

...51

Cartea a

III-a

EVADAREA in _Jbra

Mioritei

...86

in mAna

haiducilor..

...93

Povestea lui

Gimi...

^{... 100}

Cartea a IV-a OPERATIUNEA OKBROIL Comandoul

morgii

^...109

A

13-a

crimi...

...I23

Mirturisirea...

...-...129

in loc de

epi1og...

^...L35

176

Ora;ul salchmilor ^ln floare

-am niscut

in

anul foametei intr-un cartier mirginag al unui ^orag cu salcAmi si corcodugi pe fiecare stradi, intr-o casl modesti

ftcuti

^{de tata} din chirpici, inainte si ple-

ce la rizboi. Casa a fost construiti pe un teren cumpirat de la primlrie, la intersecgi a xriziiModestiei cu strada Indepen- dengei, care duce la Sfatul popular, nu departe de Cooperati- va Partizanul _9i

lipiti

^de pugciria orasului, ^cea mai frumoasi cli.dire de la noi din cartier.

Pugciria este o construcgie impunitoare, inconjurati cu ziduri din

cirimidi,

cu doui

clidiri

frumoase la intrare, Casa comandantului, pe dreapta, gi Casa gardienilor, ^{pe stAnga.}

in

cartier erau

vii

imaginile deginugilor

tineri

impugcagi in curtea inchisorii, aga-zisa poveste a decemvirilor,

l0

tineri deginugi ciuruigi de gloange,

iar

cadavrele

lor

aruncate _Pe caldarAm

in vlzul multimii

de guri-casci

intr-o balti

de sAnge.

-

Spre aducere aminte!, a comentat comandantul inchi- sorii.

-

^Si

^vi

^{fie de}

^pildi!,

^{a zis 9i un gardian.}

Se zvonea

ci

9i comandantul

lor, Clpitanul, ar fi

fost tmpuscat

tot

in aceasti inchisoare gi aruncat intr-un

listirig

dc la marginea unei

piduri.

La noi in casi nu

se vorbea despre aceste grozivii, pctrecute tnainte de

rizboi,

^{iar tata evita}

si rispundi

daci vrcunul dintre noi ii punea intreblri.

-

^S-a intAmplat demult, tare demult,

copii, au

fost

DORIN IVAN

yremuri tulburi, cu

mult

inainte de rizboi, si oricare dintre noi putea pica

in

acest

picat!

ne rispundea el

in

doi peri _9i pirisea de

indatl

inciperea _{ca 9i} cum acele

intimpliri

l-ar

fi

tulburat peste

misuri.

Acum vremurile erau cu

totul

altele, iar noi, copiii, ne bucuram de pace, de soare si ne jucam pe strizile de

lingi

inchisoare cAt era ziua de mare.

Mi-a rimas

in

minte mulgi ani ^Casa comandantului din curtea inchisorii. Era mai aproape de cisuEa noastri si de acolo

rizbiteau

noapte de noapte strigite de ajutor, vaiete 9i gipete care mi-au

ficut

multe nopgi albe.

Ai

mei dormeau dugi, iar tata sforlia dupi o zi greade munci, dar pe mine

mi

trezeaa gipetele sfAsietoare si nu puteam si mai adorm pAni la cele dintdi semne ale

risiritului.

Primele raze de soare

imi

readuceau bucuria viegii si speranga unui nou inceput.

,,Lasi-mi, domn' gef

spun

tot, nu mai

da!", auzeam deseori gipetele criminalilor inchisi aici.

imi v.n.a si

strig la ei. ,,Spune, bre, tot,

tot

^ce ai

ficut ;i

ce n-ai fbcut, uite si de la mine ceva,

ci

igtia ne omoari pe amindoi!"

Cind

am ajuns copil de gcoali, domn gef era

un

tAnir ofiEer de securitate,

inalt

si degirat, cu

pirul

castaniu, dat intr-o parte, cu privire de om crud. O privire ^care pe mine

mi

ingrozea si m-a

urmirit

^intreaga viagi. Tata insi, ceferist vechi,

cu rizboiul in linia intii, nu

se ferea de

el

gi din

ciobiniu

nu-l scotea, iar

dupi

ce trecea pe stradi, scuipa in urmi cu dispreE.

- ^Eu

am dus manifeste comuniste, fraEilor! CAnd ^au

intrat rusii in gari, daci imi

puneam mintea, ajungeam primarul ^{acestui oras, se} huda ^{el la} cite un pahar ^cu vin.

Dar tata avea o idee a lui,

fixi,

nestrimutati, nu-si punea mintea niciodati, cu nimeni!

intr-o

seari,

ni l-a aritat pe

geam

pe

,,ciobanul ^de

PR/NTESA RO$rE $r ^CONDETERUL

comandant" gi ne-a spus si ^ne ferim, noi, copiii, de el.

,,Este un om

riu,

gagicar nevoie mare, face

urit

daci nu cste ascultat,

cit

^despre banditi, ce si

vi

mai spun,

ii

beleste, nu alta!", ne-a spus tata.

Mai tirzit, si fi

avut vreo gase ani, rm gisit pe stradl ^o vAni de bou, pierduti de un gardian iesit din

uri,

^{pe care} i-am dat-o tatei.

Tata a incercat-o

tiind

aerul cu ea, suiera ca

un

garPe veninos, dupi care s-a ingilbenit.

-

Tir-le mama

lor

de camarazi!

Nici in

Siberia

nu

am

vizut ^aga ceva! Am fost in Rusia, nu mi-a

plicut

ce am

vizut.

La ei a apirut omul ^{nou, care munceste} _Pe rupte, apoi doarme, rnlnAnci si bea din phn.

Birbatul

nu mai este birbat, pare castrat ca un berbec, cici partidul ^i-a luat bnrblgia, iar femeia in loc si stea la cratigi, fucreazicu ^el in tzind'. $i ^cand nu mai

au ce mAnca, beau o sticli de

votci

^si

uiti

de necazuri. Halal tovirigie!

Duminica mergeam cu togii la biserica de lAngi cimitir in haine de sirbltoare, pe lAngi. zidul pugciriei. CAnd ajungeam in dreptul inchisorii, ^mama fhcea cruce, iar tata saluta soldatul din prepeleac. Acesta se uita jur-imprejur, ^se intorcea cu ^faga- spre noi gi igi ficea o cruce mare.

in

cartierul de la marginea ora;ului,

triiam

mai ceva ca la

tari.

Cregteam yreo zece oi, ^o vaci pe lAngi calea ferati _9i triiam din salariul mic, dar sigur, de ceferist, al

tatilui

meu.

Cel mai bun prieten al meu ^era

Aurici, fiul

groparului.

Povestile lui sunt greu ^{de inEeles de} un bun cregtin. Deginutii crau bigagi

in

saci gi tinugi pAni la

blrbie in

apa Siretului,

pini cind

spuneau

tot adevlrul, iar cind

mureau erau

;rruncati in pielea goali intr-o groapi ^{la marginea} cimitirului.

Aurici

era mai

tot timpul in

ciutare de dinEi de aur de la rnortii ingropati in acest fel. Un alt gropar gisise in sectorul

,,1.a sapte ani", unde erau aruncagi bandigii, ^o bucati dintr-un ,linte de aur si de atunci scotoceau cu totii prin

cimitir!

Condeierul nebun

ihail, tAnirul avocat venit din provincie, admiri marea Sali a pasilor pierduti. Noul ^gi vechiul coexisri in mod miraculos, gindi ^el intr-o

limbi

de lemn. Clidirea impozanti ii crea un sentiment de

umilinti

gi de respecr in acelasi timp.

-

^{Acum inEeleg, poate de aceea se ridici. at6.tea} constructii

inutile, isi

zise

el, si-i

determine

pe progti sI

^respecte

Divinitatea, _JustiEia!

Iln

sentiment de neputinti te incearcS",

completi acesta. Sirmanii nu sunt in stare si ridice o

amiriti

de colibi, darimire o clidire atAt de maiestuoas5.!

Avocatul rememori rapid motivele venirii

sale

intempestive

in

Capitali, o prieteni a mamei sale l-a rugat insistent s5.

o

insoteasci la un proces la care inigial femeia refuzase si meargl.

- ^Dragi

domnule ayocat, sunt

o

femeie

bitrini,

mai am

putin

de

triit,

sunt

impicari

cu mine, dar un jurnalist impertinent

mi

tot suni la telefon din doui in

doui

zile, iar, mai nou, a trecut la reprosuri si amenint5"ri. I-am oferit toate detaliile din dosar, i-am trimis chiar si o inregistrare video, dar el nu si nu, si vin personal la proces!

-

^{Poate cd. are}

^un

interes personal

9i ar dori si

^figi

prezenti,, doamni. !,

indrizni

tAnirul avocat.

-

^{Dora mi se} spune, de

cind

am imbitrA.nit

mi

trag de nojige cu cei mai tineri, dar cu gindul curat si limpede, cu o singuri dragoste, fagi de Cel de Sus!

- ^Nu

^uebuie

^{si figi}

^{prezentd la} proces, incheiem un mandat de reprezentare _{9i eu}

vi voi

reprezenta

in

instangi.!

IA II

PRINrESA RO$rE $r ^CONDETERUL

Sunt o persoani calificati gi, din cAte se spune prin tArg, un lirute bun

apiritor,

replici avocatul.

- ^Nu

^{se poate!,}

^continui

^disperati

^{bitrina. Ziaristul}

irccsta, dracu' stie

cum il ^mai

^cheami,

imi

^{reproge azd. Ia}

tclefon

ci

sunt o femeie de

nimic.

Thtdl tdu a muri.t ca un t:rou in prycdrie, iar tu,

fat,i

nerecunoscitonre, nu e;ti in stare

si

te deplasezi

in

Capital,i ca s,i spul. rnagisnayilor cum afost omor,it

in

b,itaie de

un

torlionar pentru cd nu

a

^{urut si.-1i}

tradeze camarazii!, a lipat ^{el la mine.}

I-am

explicat

cretinului

avid

de gtiri

tAmpite

ci

sunt bitrAni, am probleme graye de sinitate gi nu

mi

pot deplasa.

$i, pe ^deasupra, procesul nici nu prea

mi

intereseazi.

Cici,

la urma urmei, gi cu mine, gi

firi

mine, tot cum lror ei vor ^da sentinta! in ultimavreme se mai temperase, dar zilele trecute

a devenit violent.

-

^Probabil, jurnalistul este presat de cineva anume, am mai intAlnit astfel de cazuriin scurta mea carieri, incercl si ^o tempereze avocatul.

Teodora continui, ca si cum nu l-ar

fiauzit:

-

^Cred

^ci

^are, totugi, dreptate! Doamni., mi-a explicat jurnalistul pe un ton mai uman, stau de dou,i luni tn instanpi ca

un

bou. Marele crirninal scapii, Tnagistralii sunt tineri Si credali,

iar

^{colonelul este} rnult prea uersat ca s,i mai f.e

L:ondamnat. Este prost de bubuie,

;i

^{un cioban este rnai de;tept}

decit el, dar cretinul posedd arta suprauieTuirii, are experienla uielii, iar tocilarii d;tia un;i rnagistrali n-au babar ^ce cri.rninal tupeist le pozeazi. in ^om neuinouat!

- ^{Si faci}

^{ce rror,} i-am rispuns,

dupi

ce tata a

murit

in

puscS.rie, mi-am ruinat viaEa cu nimicuri, m-au

umilit

rudele

si vecinii, dupi ce am intrat la facultate, in anul al doilea m-au cxmatriculat.

Cei

mari ne-au batjocorit si mai tare,

dupi

cc tata a murit.

Am

dormit impreunl cu mama pe treptele Sccurititii in

plini iarni,

am fost amendate ^pi trimise acasi

DORIN IVAN

fhri

nicio

alti

explicagie.

Cici

tata era dugman al poporului

-

^{el, un}

^amirit

^de

^invititor

^{de gari, cu zeci de} generaEii de copii eminenEi, cu frate erou de rlzboi

-

^{si trebuia}

^omorit!

BitrAna tncepu si licrimeze ^:

-

Aveam 15 ani, dar parci toate s-au

intimplat

recent.

Gardianul care ne-a amendat

pentru

tulburarea

linigtii

publice ^s-a indurat ^de noi si ne-a spus adevirul.

-

^{Nu-l mai ciuta degeab a, femeie, ci a murit, s- a sp dnzurat}

in inchisoare cu izmenele de pe el!, ne-a spus gardianul.

Mama a inceput si plAngi _{9i a} cerut ni-l dea acasi.

-

^{Nu se poate acum,}

^ci

^{s-a deschis} o ancheti!, ne-a spus

omul legii.

A trebuit si treaci 12 ani, ca si primim certificatul lui de deces. I-am explicatjurnalistului aceasti situagie, dar el o tine intruna ^{c5. tata ar} fi fost omorAt!

TAnirul aYocat fhcu ochii mari.

-

Problema pare mult mai complexi, distinsi doamni!

Lisati pe mine,

vi

voi reprezenta ireprosabil in instangi!

BitrAna nu cedi:

- Acest animal mi-a tulburat

existenta, domnule!

Aseari m-a sunat

din

nou gi m-a acvzat

ci,

de fapt, eu ^ag

fi

o criminalA.

E;tl

o uaci. nesirnyitd

;i

^{o la;d.} neru;inati., ^ca topi ceilalTi!, a lipat ^el la mine. Dac,i torTionarul scapd cufaya curati., el ua ajunge in Rai l'4ngd tatdl tdu, ca s,i-l;icaneze in continuare,

iar tu

^uei

f

^{trintisd in glteena}

^plind

^{de smoald,}

fernei.e tLrnpitd ^ce e;ti!

-

^Este explicabil, doamni,

cici

este un simplu jurnalist de scandal!, o

linigti Mihail.

Pe vremuri, m-am

rizboit

cu unul in instanEi. $tiu ^{ce le poate} mintea;i la ce

riutigi

se pot deda!

-

^Poate

^ci

^{are dreptate, domnule avocat.}

Moarti-coapti

trebuie

si

ajung la proces!

Dar

nu

pot singuri!

N-ai vrea,

totusi,

si mi

insotegti?

in Capitali

n-am

mai fost

de pe

IA t?

PRTNTESA RO$/E $r ^CONDETERUL

vremea cind l-au judecat pe tata!

Mihail privi in inaltul

cerului, ^avea desrule probleme la barou, dar igi reaminti de rugimintea mamei, o credincioasi pioasi _Ei binevoitoare.

-

^{A suferit mult in tinerege,}

^Mihiigi,

^{isi aduse el aminte,}

este

o

fire cam irascibili, dar ^este

buni

^ca

piinea

caldl, o

adevirati

trestie

plingitoare,

accepti-i toanele,

te

roagi mama ta gi bunul Dumnezeu te va

rispliti inmiit!

)F

Se apropia plecarea armatei prietene, iar noi, copiii, nu prea ne-am bucurat. Cine va mai organiza

la noi in

tArg parade militare ^{atAt de frumoase} _9i ^{atractive ?}

in ora;ul

nostru, unitatea

militari

ayusese

o

prezenti.

discreti, pentru mulgi necunoscutl

Militarii

stiteau mai

tot

timpul in unitatea de la marginea oragului, si fi avut vre o zece hectare, unde

li

^s-a pus la dispozigie

tot

ce €ra necesar: parc, salS de festivitiEi, cantin[, locuri ^{de tras} cu arma, dormitoare.

Doar comandantul _{cu tapca}

atit

de mare _9i de bogatl,

ficuti

parci pentru a incipea atat secera, cAt gi ciocanul, apirea deseori la evenimentele mai importante din ^oras.

*

Mihail

ajunse mai devreme si se plimbe agale

prin

Sala pagilor pierduEi. Procesul avea loc la un complet de judecati cu nume celebru, Dongoroz,

un

mare specialist

in

Drept penal. in rig"se despre el in facultate, doctrina

lui

era

duri

si infl exibili. cu infractorii ^!

Avocatul se agezi pe banca de la intrare lAngi un bitrAn

de vreo 80 de ani, livid, cu faga uscigivi, ^dar viguros _{9i gangog.}

Ce l-o fi determinat si ^{se scoale} _{ca 9i} ^el cu noaptea in cap ?, se

intrebi Mihail.

-

^{Probabil nu vrea}

^si

^{lipseasci la}

^primul

apel ca si-gi

DORIN IVAN

clameze cu

tirie

nevinovitia, i9i zise in sinea sa avocatul.

BitrAnul

intri

in vorbl cu el:

- Judecitorii igtia vor si faci militie cu mine!

isi inchipuie

ci

sunt prea

bitrin

si neputincios, dar nu le merge cu mine! Sunt

hirgit

gi am vizut prea multe la viata mea!, se

confesi cu energie octogenarul.

Ca unul care se

uiti

rar la televizor,

lui Mihail i

^se pirea

ci-l

recunoagte

de

undeva sau poate era

doar o

^simpli

coincidenti.

-

^{PAni la urmi, dreptatea iese ca} untdelemnul la

lumini,

ii explici tAnirul avocat, aritAndu-i plicuta de la intrare.

-

^{Cazul meu este mai} greu, rispunse cu acelasi patos

bitrinelul,

procurorii igtia tineri vor

si

ne condamne

dupi

imaginile de la televizor. Dar, nu-i asa,

inzltade

azi este mai bine

si fii

condamnat pe nedrept, ci.ci pogi cAgtiga parale bune la

CEDO!

Thre ag mai lua _9i eu nigte bani nemuncigi!

BitrAnul continua si-si pledeze de unul singur dreptatea, pirAnd sigur de nevinovigia sa.

-

^{Pe cei care au ordonat crimele nu-i vid, dar nu le merge}

cu mine, eu am gcoala viegii!,

ii

guieri el

tinirului

ayocat la ureche.

Mihail il privi

intelegitor pe bitrAn, probabil a dat in mintea copiilor, dar se

minuni

de forta _9i vitalitatea sa!

O

bitrini intri

in

vorbi:

- ^Fii

^{cu bigare de seam5.,} tinere domn,

individul

ista a

ficut

cel puEin douisprezece crime si n-are niciun fel de remuscare!, zise femeia intrAnd in sala de judecati.

- ^{Daci nu}

descoperim gi ^cea de-a treisprezecea crimi, inseamni

ci

voi pleda nevinovat!, rispunse cu umor relinut tAnlrul avocat.

Salaatorul

f,

^{elcerul Rusu, un birbat masiv si} corpolent,

intri

gAfAind

I.

in Casa comandantului. Acestaplecase, ca tn fiecare sea-

ri,

in ^orag si-l lisase,,comandant" pe politrucul

Tinasi.

- ^Biiatul

gardianului Soare este pe moarte, am fhcut tot ce ginea de mine ca si-l salvez! Tovarige comandant, este nevoie de un doctor!, strigi disperat felcerul Rusu.

Politrucul

ii

intoarse spatele prefbcAndu-se c5. nu-l aude, dar gardianul Soare

intri

intempestiy ^{gi se}

posti in

^faga lui.

Se cunogteau din armati,

cici

amAndoi proveneau dintr-un situc din indepirtata

Moldovi.

-

^Tovarige comandant,

strigi

el, ai auzit bine,

biiatul

meu moare, existi un singur doctor intre nenorocigii

lia

din celular, ajuti-mi. si-l duc la

biiat!

Politrucul tresiri nervos:

-

^iEi

^pui

singur capul pe butuc, Soare!

Daci-l

scogi pe doctor afari,

intri

tu la pArnaie in locul lui ! $tii ^doar

ci

avem ordin si-l belim!

Gardianul nu

cedi;i-i

bloci trecerea.

-

^{Prefer si trec eu} in locul lui, bagi-mi la neagra!, gipi el l,r fel de agitat.

Tinasi

_9i Soare fbcuri fege-fege :

-

^{Ag" este, avem un singur} detinut doctor, ^dar acesta este insemnat cu cruce neagri, zise primul cu glas tremurat.

- il r.o"r.m

doar cAteva minute,

cit

si-l vadi pe

biiat!, insisti

felcerul,

o

matahah de

om,

cu

privire

de

bovini llirmindi. DupI

care

il

aducem inapoi...

1<

DORIN IVAN

-

Porcul ista de doctor a rAs de fata

Tltucului,

gi-a

bitut

joc de ^e a si a abandonat-o ! De ce crede gi ciJ bat pe ste te sticule cu nuiaua? Daci intr-o buni zi iese din pugcirie, micar si nu mai poati face copii!, rispunse contrariat politrucul.

-

^{De fiecare}

^fati

^{mare isi bate}

^{joc odati}

^si

^odati

^cAte

cineva, parci tu nu stii ?, incerci sl-l imbuneze felcerul.

Politrucul rimase

infexibil

^{gi le zise:}

-

^{I-a sucit capul bietei copile, a fost}

^o

^vreme

^iubitul

copilei Pregedintelui si trebuie ginut la secrer. Avem ordin

si

nu iasi intreg, micar acolo cu un betesug pe viagi, daci nu chiar cu picioarele inainte, intr-o ladi de lemn...

Soare si Rusu

ficuri

un baraj viu ^si nu-l lisara si treaci.

- ^Daci-mi

^{moare copilul, te string de gAt, aga}

^si

^gtii!,

strigi gardianul Soare cu ochii injectagi.

Politrucul

clitini

din cap, era

tot

indoit, apoi

ii ariti

cu capul consemnul. Soare se duse

intr-un sufet la

clopot gi

didu

alarma.

-

Toti banditii in curte !, strigi ^e I la soldatul din prepele ac.

lJnul a vrut si evadeze si trebuie numi.rati!

'*

Vreo 30-40 de detinuti

in

zeghe s-au aliniat la comandi in curtea interioari. Cu.capetele plecate, pugciriagii _tugoteau intre ei, miragi de aceasti intAlnire nesperati.

in..pr',

num5.r5.toarea, apoi Soare

il ,,fiIi'pe

doctor. LJn

birbat

frumos, cu frunrea

inalti,

cu ochi albagtri gi ageri, provenit parci dintr-o

alti

lume.

-

^{Mama vostri de} banditi, iar ati vorbit cu peregii!, Eipi la ei politrucul.

- ^Un pas inainte,

band....,

strigi. gardianul

^Soare

ingh irindu-gi cuvintele.

- ^Numirul

I 3, un pas inainte, iar ai incilcat regulamentul, ai

ciocinit in

perete, banditule! TLei zile de neagra, ceilalti

1Z 1'7

PRINrESA RO$18 $I ^CONDEIERUL

la

locurile yoastre, trecegi

in

^celular!,

completi

hotirAt l)olitrucul.

Tinlrul

^se schimbala fagl, darprivirea-i rimase indiferenti

si rece. De la o rrreme, devenise imun la ameningiri gi nu mai dadea importanti. nenumiratelor pedepse la care era supus pentru fapte imaginare. Se trase un pas inapoi _9i fhcu stAnga imprejur urmindu-gi colegii.

-

Tu rimAi, domnule doctor!, ^se trezi vorbind felcerul, speriat parci ^de propria-i ^voce.

*

TAnIrul

deginut rlmase

cu

cei

trei

gardieni

pe

care-i inventarie printr-o

simpli

panoramare. Un

Don

_{Quijote 9i} un Sancho Panza, politrucul gi felcerul, la care se adiuga un tip scheletic si

riu,

un gardian

fbri

suflet, dar cu nume solar.

il

recunoscu pe politrucul cu vorbi domoali, dar cu pedepse dese, exemplare, cu

figuri

de fiari

hiituiti.

-

^Tovarige doctor, suspini gardianul Soare, tovarige doctor, mi-e copilul bolnav, nu vreau si moari, stau

in

casa de lAngi zidul pusciriei...

Doctorul il privi impasibil, era un deEinut ca oricare altul.

Se

uiti

in alti parte gi isi puse mantia indiferentei.

-

Dumnezeu e mare! RoagiJ si te va ajuta!, rispunse deginutul.

-

^Este un copil, doar agi jurat si salvagi bolnavii, cu

atit

rnai mult un copil nevinovat, _{Eipi la} ^el felcerul.

Doctorul avu o tresirire ^de orgoliu.

-

^{Agadar, asta este, vreti}

^si

^{merg cu voi,}

^imi

^{indnded o}

capcani, nu-i asa, vreEi si

mi

^{omorAgi ?}

- ^{Nu, nu-i}

^vorba

^nici

^de capcani gi

nici

de neagra, tovarlge doctor, ^n-aEi

ficut

nimic

riu,

dar chiar

in

aceasti

clipi

trebuie si ne urmali! Daci

mi

ascultati,

vi

voi indulci tlctengia, zise cu gravimte poliuucul.