ffi ffiffi ffi.ffi

Slll#*

^tr-*:#L

r"ffi , * *ffi

ii!l!:$w""ffi

ffi s

^md$$r-' #P":ffi-

ffilw. -ffi' .w 'x..srffi 'u.

ffi :AtlS' q "ffi ?4*. _'ffi *ijl;ig:*i@- _N tS_ffi- H#ffiw ffiil AW W - E@*l!lS lw

*sa tltili! s!lt;*

ffi ffiffi ffi.ffi

8s

q*&Wu-

ffi p+rffi*eg* H--

-4$S'

ffi 6ffi&

^5*

m* ffi'%f ffi ^"W ru ", S W

^w,

Dfifr,,fl+_.j, ₌

re1

Lr^tr

Dc)

q&@*l/\/

*ffi,%

*;$iiil*ffi ?Ai- #, ?"ffiu

NAT

_{:&- ffi}

.*d&K%W;

ffi*sffi ffi*#S& **.**

ffi Tjll. s*

T$Eit#ffi

*W qw'

_WA-#ry

ffi

d#kb .'dw

1&*"

W" dw ^ffi#', WffiffiWffi tr

^XS

@ ^**_

* _WW*W

w'*Lt

o

Tim Harford H*iTffigx""'*"'u" :

Cuprins

Introducere

l.

Creativitatea

Bowie, Eno gi Darwin: Cum ne pot aiuta frustrarea _5i distragerea atenliei sl rezolvim probleme din arti, gtiinli ^gi viafi

2.

Colaborarea

Paul Erdiis gi Robbers Cave: De ce echipele ordonate se distreazi mai bine, dar echipele dezordonate realizeazi mai multe

3.

Loculde munci

Unde a gregit Steve Jobs 5i de ce nu este treaba niminui daci fti faci ordine pe birou

4.

Improvizalia

Martin Luther King, biroul de relalii cu clientii

ti beneficiile neatteptate ale renunlirii la script

5.

Victoria

Bezos, Rommel, Trump: Cum si folosepti dezordinea ca armi in afaceri, politici li ^r;zboi

6.

Stimulentele

Prim-ministrul gi paramedicul: capcanele impunerii unor indicatori ordonali intr-o ^lume dezordonati

7. Automatizaiea

Zborul 447 ;i aplicalia Jennifer: cind dezordinea umani ne protejeazi de un dezastru computerizat

11

t7

47

8l

115

143

181

2t3

8.

Rezilien!a

Ferestrele sparte, ulcerul gastric gi o credingl periculoasi ^_ curilenia este sfdnti

9.

Viala

Benjamin Franklin, Schwarzenegger gi geniul _{care a spart} OkCupid; de ce ar trebui si preluim dezordinea din inboxul nostru, din conversaliile noastre gi din joaca copiilor no5tri

Mullumiri Note

245

275

317 319

Introducere

,,ERA IMPOSIBIL DE CANTAT LA EL."

Pe z7 iarcane LgT;rVeraBrandes, in

virsti

^{de t7 ani, a} _Pigit

pe marea sceni a Operei din K<iln. Sala de sPectacole era

goali

qi

luminati

doar de

strilucirea

verde a semnului ce indica iegirea de urgenfi, dar era cea mai emotionanti zi din viaga ei.

Era cel mai tAnir organizator de concerte din Germania _9i con- vinsese Opera

si gizduiasci

noaptea

tirziu un

concert de improvizalie de jazz

al pianistului

american Keith farrett.

Biletele se epuizaseril ^gi,

in

doar citeva ore, Iarrett ^urma

si

urce

in

fafa a

14oo

de oameni,

si

se ageze pe scaun

in

fala pianului B<isendorfer gi,

fir{

^{partituri sau} repetilii,

si

inceapi

si

cinte.

Dar, in dupi-amiaza ^aceea, Vera Brandes le ficuse cunog-

tinli lui

Keith

]arrett

^gi

producitorului

acestuia, Manfred Eicher, cu pianul - ^gi situalia nu era prea

buni.

,,Keith ^a interpretat citeva note"2r igi amintegte Brandes.

,,Apoi Eicher ^a interpretat citeva note. Nu au spus nimic. Au dat ocol pianului de cAteva

ori

gi apoi au mai apisat citeva

clape. Dupi o lunglperioadide linigte, Manfred avenit lamine gi mi-a spus: <<Dac[ nu aduci alt pian, Keith nu va

cinta in

aceasti seari>>."

Vera Brandes era

uluiti.

_$tia cI farrett solicitase un anumit instrument ^qi

ci

Opera fusese de acord si i-l puni la dispozilie.

lntroducere Dezordonat I ^U

Ceea ce nu a gtiut ea a fost

ci,

pisAndu-le prea pulin _{de spec-} tacolele de jazz programate la ore tArzii din noapte, acegtia eguaseri _9i nici micar nu-gi diduseri seama de asta. personalul administrativ plecase acasi, cei care se ocupau cu instalarea instrumentului nu au putut gisi pianul Bcisendorfer care fusese solicitat, aga

ci

au instalat,

dupi

cum igi amintegte Brandes, ,,acest minuscul Biisendorfer3 care era complet dezacordat, clapele negre din mijloc nu funclionau, iar pedalele erau blo- cate. Era imposibil de cAntat la el".

Brandes a fdcut tot posibilul

si

giseasci un inlocuitor. $i-a convocat chiar gi prietenii pentru a impinge un pian imens pe strizile din K<iln, dar afari ploua foarte tare, iar specialistul in acordarea

pianului a avefiizat-o ci instrumentul nu

va supraviegui ceHtoriei. in schimb, acesta a depus eforturi pentru a repara micul B<isendorfer care era deja pe sceni. Dar nu a putut face nimic pentru tonurile ^joase infundate, pentru tonu- rile inalte stridente gi pentru faptul

ci

pianul

-,,un

pian mic, mai degrabi o jumitate _{de pian"} - nu producea un sunet sufi- cient de puternic pentru a ajunge

pini

la balcoanele din imensa sali de spectacole.

Dupi

cum era de agteptat, Jarrett nu ^a mai

vmt sI

sus,tini concertul. A plecat gi s-a dus

si

agtepte in magini,

lisind-o

pe Brandes sd se pregdteasci

pentru

_{sosirea celor}

r _4oo

de in-curAnd-furiogi de$nitori de bilete. Cea mai frumoasi zi din viata ei a devenit brusc cea mai real entuziasmul ei pentru muzica jazz qi

spiritul

ei antreprenorial precoce o

bigaseri

intr-un impas de zile mari. Disperati, l-a ajuns din

urmi

pe farrett ^gi, prin geamul maginii, l-a implorat

si

cinte.

Tinirul

pianist a privit pe geam adolescenta

rivigitl

care stitea in ploa- ie gi i s-a

ficut mili

de ea. ,,Si ^nu uili niciodati,', i-a spus farrett.

,,Doar pentru tine."

12 | o"rorton", Introducere r^i, d,,.6ra tu,6Er^n4 I re

Citeva ore mai

tirziu,

pe cAnd se apropia miezul

noplil'

Keith farrett ^a pigit citre pianul la care era imposibil ^de

cintat,

in faga unei

sili

^{de concerte}

plini

ochi, _9i ^a inceput.

,,in momentul in ^{care a} interpretat prima

noti, toli

au gtiut

ci

era ceva magic", i9i amintegte Brandes.

Concertul din ^acea seari a incePut ^cu o serie de sunete sim- ple gi armonioase, apoi a

cipitat

complexitate pe

misuri

ce

ritmurile dinamice alternau cu cele lente, linigtitoare. A fost frumos ^qi bizar ^gi este extrem ^de cunoscut: Albumul The Kdln Concert s-a

vindut in

_3g milioane de exemplare. Niciun alt album deiazzsolo ^{sau de} pian solo nu l-a egalat vreodati.

CAnd vedem artigti experimentagi reugind in circumstange dificile, ^{se spune} de obicei despre ei

ci

au iegit

triumfitori in

fala adversitilii ^sau

ci

au reugit in ciuda obstacolelor. Dar nu

este intotdeauna perspectiva corecti. farrett ^{nu a} reugit un con- cert bun in momente dificile. El ^a reugit spectacolul

vielii

lui, iar defectele pianului ^de fapt l-au ajutat.

Instrumentul sub-standard l-a

linut

^{pe farrett departe de} notele inalte, metalice ^gi l-a forEat

s[

interpretezein registrul

de mijloc. Mina lui

stingi

^producea continuu

riffiri

de bas pro- funde ^qi repetitive, in incercarea de a acoperi lipsa de rezonan![

a pianului. Aceste doui elemente au oferit spectacolului ^o cali- tate

similari

ransei. Concertul s-ar fi putut rezuma la a fi un spectacol de muzici ambientali, insi _farrett nu s-a putut insta-

la intr-un ^{astfel de} refugiu muzical confortabil, pentru

ci

pianul nu era suficient de puternica.

,,Este important si inlelegem propo4ia dintre instrument 9i

mirimea

silii",

igi amintegte Vera Brandes. ,,|arrett chiar ^a fost nevoit

si

interpreteze foarte puternic ^{la acel pian} pentru a pro- duce un sunet suficient de puternic care

si

ajungi _9i la balcoa- nele

silii.

Trebuia cu adev[rat si imp ingd, - p am - clapele in jos."

RidicAndu-se in picioare, asezindu-se iar pe scaun, gemAnd, zvircolindu-se, Keith ]arrett nu ^{a avut} nicio relinere in timp ce lovea in mod repetat pianul la care era imposibil de cAntat pen- tru a produce ceva unic. Aceea nu era muzica pe care gi-a ima- ginat weodati

ci

o va interpreta. Dar, aflindu-se intr-o situatie dezastruoasi, si-a insugit-o gi a triumfat.

Instinctul lui Keith Iarrett ^a fost

si

nu cAnte, un instinct pe care

mulli

dintre noi l-ar

impirtigi.

Nu vrem

si lucrlm

cu instrumente defecte, mai ales atunci cAnd mizele sunt

atit

de mari. Dar, privind in urmi, instinctul lui |arrett ^a fost gregit. Ce se intAmpli daci instinctele noastre similare sunt gi ele gregite gi intr-o gami mult mai largi de situalii?

Ceea ce wem si dovedimprin intermediul acestei cirEi este

cide multe ori cedim tentafieiunei abordiri mintale ordonate, cAnd ne-ar fi mai prielnic

si

acceptim un anumit grad de dez- ordine. Dorinla lui Keith farrett ^{de a avea} un pian perfect este un exemplu al acestei tentafii a ordinii. Altele il includ ^pe ora- torul care elaboreaziun discurs in cele maimicidetalii; coman- dantul militar care propune cu minugiozitate strategiile militare;

scriitorul care

sti

departe de orice distrageri; politicianul care stabilegte indicatori misurabili pentru serviciile publice; geful care insisti ca toli

si

aibi birouri ordonatel liderul echipei care se asiguri cd

toati

lumea se infelege. Cidem pradi ordinii

in

via;a de

zicuzi

atunci cind petrecem timp arhivind e-mailu- rile, completAnd chestionare pe site-uri matrimoniale care pro- mit

si

^ne giseasci perechea perfecti sau ducAndu-ne copiii la locurile de joaci _{in loc}

si

le permitem

si

alerge liberi pe mai- danul din cartier..

* _$i, desigur, exist5 gi popularitatea bestselleruluiThe Life-Changng Magtc offidy:ing lMagiaordinii: Senzagionala metoddjaponezd de a-li elibera si organizacas4 Editura Lifestyle Publishing, 2oI5 - n.t.l, scrisd de Marie Kondo. ln mod ironic, insrgi Kondo avertizeazd asupra

rr ^I

Uneori, desigur, dorinla noasti de ordine - tendinla noastri aparent

inniscuti

de a crea o lume ordonatl, sistematizati, cuantificati, frumos structurati pe categorii clare, planificatl, predictibili - ^este folositoare. Daci nu ar fi aga, probabil nu ar mai fi un instinct

atit

de adinc

inridicinat.

Dar de multe ori suntem

atit

de sedugi de dezmierdirile ordinii, incAt nureugim sI apreciemvirtufile dezordinii

-nein- grijiti,

necuantificabili, necoordonati, improvizati, imperfec-

ti,

incoerenti,

bruti,

aglomerati, aleatorie, ambigul, vagi,

dificili,

diversi sau chiar murdari. Un discurs dinainte

pregitit nu

ia

in

calcul energi-a

publicului,

comandantul atent este bulversat de un adversar atipic; scriitorul ^este inspirat in mod accidental de

o

neatenlie

intimplitoare; indicatorii mlsu- rabili

creeazd. efecte negative;

muncitorii dintr-un

birou ordonat se simt neajutorali gi demotivafi; aparilia unei persoa- ne din afard enerveazi echipa, dar aduce o perspectivi

noui.

Angajatul cu inboxul dezordonat va avea in cele din

urmi

o productivitate mai buni; ne gisim sufletul-pereche atunci

cind ignorim

chestionarele de pe site-uri; copiii care aleargi liberi pe maidan nu doar

ci

se vor distra mai bine, ci vor

invila

mai multe deprinderi ^qi

-

contrar primei impresii - vor suferi mai puqine accidente.

Iar pianistul care spune: ,,tmi ^pare riu, Vera, la acel pian pur 9i simplu nu se poate cAnta", ^gi pleaci intr-o noapte ploioasi din Kiiln, llsAnd o

fati

de 17 ani plAngind pe trotuar, nu igi

tentaliei ordinii: ea spune cI organizarea atentd a lucrurilorin solugii inteligente de depozitare este o,,capcani". Are dreptate. incercarea de a impune ordine prin reamenajarea unei case

plini ochi cu lucruri pare sd fie de ajutor, dar nu este ata. Un titlu ^{mai precis} ar liThe

Life-Changing Magic of Throwing Out All Your Stuff lSchimbarea vielii prin magia arunclrii tuturor lucrurilor - n.t.], o abordare despre care aceaste carte nu are nicio opinie clar5. Dar ,,ordinea" in sensul de .,categorisire ti stocare" este supraevaluaH. Capitolul 9 al acestei c;4i

arat5, de exemplu, ci oamenii careigi indosariazi cu atenlie documentele sunt mai vulnerabili

sE fie coplegili de ele (n.a.).

imagineazi niciodati

ci

a ratat posibilitatea de a realiza ceea ce ar putea ajunge cea mai

iubiti

operi a sa.

Sper

ci

aceasti carte va fi ca o Vera Brandes in viala voas-

tri

- imboldul ca, atunci cAnd egti ispitit de ordine, si adopli un anumit grad de dezordine. Fiecare capitol analweazl un aspect diferit al dezordinii,

aritind

modul in care aceasta poate sti- mula creativitatea, poate

hrini

capacitatea noastri de a rezista

gi, in general, poate scoate din noi ce e mai bun. Acest lucru este valabil

indiferent daci interpretlm

la un pian

in

fafa unui public dintr-o

sali

de concerte sau susfinem o prezentare

in

fafa unei

sili

de consiliu,

daci

suntem la conducerea unei corporafii sau lucrim la un call-centerl daci suntem la coman- da unei armate, suntem in ciutarea iubirii sau incercim si

fim

un pirinte bun. Succesul la care tirnjim cregte adesea pe fundagii dezordonate - chiar daci ^acele fundalii sunt de obicei ascunse.

Voi apira dezordinea nu pentru

ci

eu cred

ci

reprezinti

ris-

punsul la toate problemele viegii, ci pentru

ci

^eu cred

ci

dezor- dinea are prea pulini

apiritori.

Vreau

si vi

conving

ci

uneori poate exista ceva magic in dezordine.

iA I *--^-.. rh+?^/,,.a?a Creativitatea Dezordonat I tZ

Creativitatea

,,fi cmt sANertur Dn't IRETER sA cuRcAiN nnA onrcytr."

Bowie, Eno;i Darwin: Cum ne pot aiuta frustrarea gi distragerea atenliei si rezolvim probleme din arti, ftiin!5 ii viali

Situalia dificilS in care s-a aflat Keith Jarrett ^a fost un accident fericit. insi existi pi voci care suslin

ci

astfel de accidente

pot;i

ar trebui sd fie planificate; ei consideri

cI

momentele de dezordine pot oferj un sol creativ fertil.

in t976,

David Bowie

a

zburat

citre Berlinul

de Vest.

Consacrat ca

vedeti

rock cu

o

sexualitate

ambigul,

venitd

parci din alti

lume,

el

demontase

in

mod repetat tiparele rock-and-rollului, cretndu-gi personaje unul

dupi

altul - ^{de la} Ziggy Stardust la Thin White Duke - pAn[ cAnd ajunsese intr-o fundnturi. Era coplegit de necazuri juridice, cisitoria sa alterna intre indiferen;i ^gi dispre! gi consuma prea multe droguri - de care, dup5. spusele

prietenului

qi colegului

siu

de aparta- ment, Iggy Pop, iEi dorea

si

se elibereze fix ,,in capitala mon- diald a heroinei".

,,A fost o perioadi periculoasd" pentru mine"t, a reflectat Bowie dou[zeci de ani mai

tirziu.

,,Eram la cap{tul puterilor din punct de vedere fizic si emotional si aveam serioase indoieli cu privire la slnitatea mea

mintali."

Bowie s-a instalat in apropiere de Zidul Berlinului.

Studiourile Hansa, unde el qi Iggy Pop au iryegistrat o serie de albume extraordinare, erau in imediata vecinitate a foigoarelor

de mitraliere din Berlinul de Est. Tony Visconti, producitorul lui Bowie, a remarcat

ci

tot ce avea

legituri

cu acel loc tipa ,,nu trebuie

si

inregistrezi un album aici".z

insi

in peisajul marilor muzee berlineze, al faimoaselor cluburi cu practici sexuale de tip bondage _9i al unei geopolitici chinuite, Bowie a

gisit

lucrul

de care avea nevoie: idei, constringeri gi provociri noi. _$i apoi, desigur, mai era gi Brian Eno.

Acesta cunoscuse deja celebritatea ca pianist excentric al trupei RoxyMusic si cacreator al unei noi estetici sonore numi- te

muzici

ambientali. Acum Bowie

il

adusese cu el pentru a juca un rol nedefinit intr-o colaborare

alituri

de TonyVisconti.

insugi Visconti fusese recrutat de Bowie cu acest discurs con-

vingitor:

,,Nu avem ^incd3 nicio piesi... este strict experimental

gi este posibil

si

nu iasd nimic in final".

.Pe

misuri

ce Visconti gi Bowie se striduiau

si

giseasci o direclie noui _{- nu} atat

si

compuni melodii,

cit

si le sculpteze din blocuri de sunet

-,

^{Eno a} venit la studio cu o colecgie de cartonase

numite

,,Strategiile Oblice". Fiecare avea

un

alt mesaj, adesea cu o structurl de proverb. Ori de cite ori sesiu- nile de studio biteau pasul pe loc, Eno trigea o carte la intAm- plare qi ii citea mesajul straniu.

Fii primul care nu face ceea ce nu a mai fost fHcut niciodati Scoate in eviden!5 defectele

Numai o parte, nu intregul Schimbi rolurile instrumentelor Uiti-te ^la ordinea in care faci lucrurile

Risucepte coloana vertebra l5

De exemplu,

in

timpul

inregistririi

albumului

Lodger,lui

Carlos Alomar, unul dintre cei mai mari chitarigti ai lumii, i s-a spus si cinte la tobe. Aceasta a fost doar una dintre provocdrile pe care cartonasele Strategiilor Oblice le-au impus, aparent

in

18 | oezordon"t creativitatea Creativitatea Dezordmat I fq

mod inutil. in timpul unei alte sesiuni, Eno stltea

lingi

o tabl5 pe care se gisea o

listi

^de acorduri muzicale, iar cAntirelii tre- buiau si le interpreteze in timp ce el alegea la intimplare acord

dupi

acord.

Cartonagele i-au innebunit pe muzicieni. (Aceasti reacfie nu avea cum

si il

surprindi pe Eno. in timp ce lucra la primul albuma al lui Eno, Another GreenWorld, cartonagele l-au

ficut

pe Phil Collins, celebrul tobogar al trupei Genesis,

si

arunce cu cutii de bere prin studio de

nervi)

^Pus in fafa experimentului acordurilor muzicale alese la intAmplare al

lui

Eno, Carlos Alomar s-a plins cd ,,acest experiment este o prostie"l violonis-

tul

Simon House a declarat

ci

de multe ori sesiunile ,,sunau groaznics. Carlos avea o problemi pentru c[ este foarte talentat

gi profesionist... nu poate interpreta lucruri care suni ca naiba".

Cu toate acestea, procesul de lucru straniu gi haotic a generat dou[ dintre albumele ^cele mai apreciate de critici ale decadei, Low giHeroes,

alituri

de discurile memorabile ^ale lui Iggy Pop, The Idiot giLastfor Life, avAndu-l pe Bowie coautor si benefici- ind de aceeagi abordare haotici. Low a fost

firi indoiall

cea mai curajoasi reinventare din istoria muzicii pop - gAndi$-vil la Taylor Swiftlansind un album plin cumelodiiinstrumentale, profunde, gi

vi

puteli imagina gocul. Este greu

si

contegti ase- menea rezultate, iar Strategiile Oblice ale lui Brian Eno sunt

in

prezentobiectul unui cult in cercurile de creafie.

Trilogia albumelor din Berlin se termind cu Lodger

allui

Bowie, un album cu un nume init'al revelator. Inilial s-a numit Planned Accidents.

Avind

in vedere cele

doui

experienfe, a lui _Jarrett gi a

lui

Bowie, se pare

ci

^gocurile neprevizute ^ale unui proiect pot avea un efect minunat, aproape magic. Dar de ce se intAmpll acest lucru? Ne-am putea agtepta ca rispunsul

si

se refere la reacgia

noastri psihologici

in

confruntarea cu aceste obstacole, dar este doar parlial adevirat. Avantajul acestor perturbiri aleato- rii poate

fivizut

giintr-un domeniumultmai tehnic -matema- tica -, plin ^de aplicalii practice.

Si ne gAndim la problema

trasirii

unui circuit ^pe un cip de silicon. Pornind de la o descriere6 despre ce ar trebui

si faci

circuitul,

aflim

ce

pirfi

ale

ciror

componente trebuie

si

fie conectate la alte componente, dar

existi

trilioane ^gi trilioane

de moduriposibile de a amplasatraseul qipo4ile logice digitale care alcituiesc circuitul ^* iar unele dintre ^ele sunt mult mai efi- ciente decAt altele, producind o diferenli semnificativi in ^ceea

ce privegte performanfa cipului. Acesta este un exemplu a ceea ce matematicienii numesc o problemi NP-tare (nedeterminist

polinominali).

Problemele NP-tari sunt ca lacitele cu cifru:

daci _1i se

di

o solufie este ugor

si

verifici daci funcfioneazd, dar ar dura enorm de

mult si

gisegti soluEia de unul singur incercAnd in mod sistematic fiecare combinafie.

Din fericire, problema cipului de silicon diferd de cea a cifru- lui dintr-un punct de vedere foarte important.

in

cazul unui sistem cu cifru, doar o singuri solufie va funcfiona.

in

cazul unui cip, producitorii nu sunt nevoili

si

giseasci formatul cel mai eficient al circuitului; ei trebuie doar si giseasci unul care s[ fie suficient ^de bun. Pentru areahzaacest lucru, folosesc un algoritm ^care reprezinti un set de instmcliuni pentru ca un cal- culator si funcfioneze prin diferite posibilitili. Un algoritm bun

ili

va g[si o solulie decentb

firi si

dureze o vegnicie.

Dar de ce anume este nevoie pentru a construi un algoritm bun? O opfiune, care nu te va duce prea departe, este verifica- rea sistematici a

fiecirui

plan posibil: un plan

firi sorli

de izbAndi, pentru c[ ar putea dura o vegnicie

pinl

gisegti un

ris-

puns bun. O

alti

varianti ar fi

si

incepi cu o agezare la

intim-

plare gi si cauli

imbunitiliri

progresive: o

mici

schimbare care

ta I

^-- -^--. r,^rd.;+-+^-

si faci

planul

si

funclioneze mai bine, de exemplu mutarea unei singure componente _9i apoi retrasarea instalafiei pentru a se potrivi. Giseqti apoi

inci

o

imbunitilire

mici, apoi alta gi tot

aga. Din nefericire, este posibil ca aceasti metodl si nu condu-

ci

la niciun rezultat. ^Se poate ajunge intr-un punct

in

care o singuri schimbare ^{nu va} putea face circuitul mai eficient, chiar daci mai multe schimbiri

dintr-odati-

de exemplugrupand ^gi

mutind

mai muite componente

impreuni -

vor produce o

imbunitilire

majorl.

O metodi mai

buni

ar fi imitarea lui Brian Eno, respectiv introducerea unei doze controlate de dezordine. De exemplu, un algoritm numit ,,cdlire simulati" incepe cu o ciutare aproa- pe aleatorie, fiind deschis la orice schimbare, fie ea bund sau rea. incet-incet devine mai pretenfios cu privire la schimbirile

pe care le va accepta,

pini

cind, in cele din

urmi,

se transfor-

mi intr-o

ciutare

rigidi

de

imbuniti;iri

treptate. Nu

existi

nicio garanfie a gisirii celui mai bun model de circuit, dar acest tip de abordare va genera de regull unul bun. Combinalia din- tre

imbunititirile

^{graduale gi} gocurile aleatorii se dovedegte a fi o modalitate eficienti de a aborda o serie de probleme difici- le. Un exemplu ar fi: evaluarea unei noi molecule complexe pentru posibila utilizare medicali prin compararea structurii sale cu cea a altor cAteva molecule complexe cu

proprietifi

medicale cunoscute. Alte exemple implic[ programarea (alci- tuirea unui orar al examenelor astfel

incit

niciun student si nu

aibi

suprapuneri la diferitele cursuri parcurse) _9i logistica (pla- nificarea traseului optim pentru liwarea pachetelor).

Iati

o analogie: imaginagi-viciparticipali laun concurs mai pulin _obignuit de gisire a celui mai inalt punct de pe planeti,

firl si

aveli voie sil

vi

uitali ^pe o

harti.

Puteli numi orice set de coordonate ^gi

vi

se va da altitudinea: spunefi ,,50,945980 ^gi 6,973465" gi vi se va rispunde: ,,Este la 65 de metri deasupra

nivelului

mirii".

Apoi putefi numi un alt punct _9i un altul, cAt de multe

dorif

pAni la sfhrgitul timpului de lucru.

Ce strategie

vef

folosi? Ca gi in cazul tuturor celorlalte pro-

bleme, puteli incerca o

c5.utare

metodici: incepefi

cu Doroooool ^si

o,ooooor"

gi

si

urcali treptat. Este pufin proba-

bil si gisili ^pdni

la expirarea

timpului

altitudinea cu care

si

cAgtigali competilia.

Sau puteli incerca o strategie de salturi absolut intAmplitoa- re: alegefi un set de coordonate unul

dupi

altul qi la expirarea timpului

vi

uitali inapoi la ele _9i alegefi punctul cel mai inalt.

S-ar putea

si

avegi noroc gi

si

fi propus anumite coordonate

in

apropiere de vArful Everest, dar simpla numire la intimplare probabil nu

vi

va ajuta

si

cAgtigafi concursul.

O strategie alternativi extremS. este cea de tipul ftill-climbing (urcarea pantei), aseminfltoare

ciutirii

^pas cu pas

in

scopul

imbunitilirii

designului cipului de silicon. lncepeli dintr-un punct la intimplare gi apoi

vi uitali

la toate coordonatele din apropiere

- si

^{zicem, un metru}

^distanli

^{in fiecare} direclie.

il

alegegi pe cel mai inalt dintre ele gi repetafi procesul iar ^gi iar.

Algoritmul hill-climbing

vi

va duce garantat

in

locul cel mai inalt din apropiere - un punct din care se merge in ^jos in orice direcgie. Aceasti strategie

vi

^va fi de folos daci prima estimare la intimplare v-a dus la poalele unui munte cu

virful

ⁱⁿ nori, dar se poate

si

fi gisit doar o

duni

de nisip sau un muguroi de

furnici.

Strategiile hill-climbing se blocheazi

daci

intAlnesc dealuri mici.

Abordirile cu cele mai mari ganse de cAgtig vor fi un ames- tec de numire la intAmplare cuhill-climbizg Pentru un timp,

ali

putea incepe incercind doar coordonate aleatorii. Apoi, presali de timp, vefi alege cel mai inalt punct pe care l-a[i nimerit pAni in acel moment ^gi incercali alte cAteva coordonate aleatorii la cAqiva kilometri de acel punct

-

^sperdnd

ci

a1i nimerit

intr-o

zoni muntoasi. in cele din

urmi,

alegeli cel mai inalt punct din

acea ciutare _9i treceli la un algoritm pur de tip hill-climbingina- inte ca timpul

si

se sffirgeasci.

Improvizalia la pian pare o cu totul

alti

lume in comparalie cu stabilirea unei matrice eficiente ^a

plasirii

componentelor electronice ^pe un disc de silicon, dar analogia cu salturile alea- torii gi algoritmul hill-climbingajuti ^la inlelegerea a ceea ce s-a intAmplat la ^K<iln. Keith farrett era deja un pianist extrem ^de versat: ne-am putea imagina performanlele ^{sale ca} pe o esca- ladare

frecventi

^a vArfurilor din Alpi.

Cind

^s-a

vizut in

fafa pianului impracticabil, cu inaltele stridente _9i basul anemic, ^a fost ca gi cum o perturbare intAmplitoare l-ar fi smuls dintr-un vArf din Alpi ^qi l-ar

fi

agezat intr-o vale necunoscuti. Nu ^e de mirare

ci

era iritat. Dar

cind

a inceput

si

urce, s-a dovedit

ci

valea era in

munlii

Himalaya, iar priceperea lui i-a permis

si

escaladeze citre o destinalie mai frumoasi gi mai

inalti

decAt oricare ^de

pini

atunci.

Face parte din naturaumani

siwem

slfacemlucrurile mai bine gi asta inseamni cil tindem

si

abordim in mod instinctiv

o strategie ^de tip hill-climbing. ^Fie

ci

incercim

si

stipAnim un hobby, sI inv[1im o

limbi, si

scriem un eseu sau

si

construim o afacere, este firesc

si

dorim ca fiecare schimbare

si

fie o schimbare in bine. Dar, la fel ^ca algoritmii de rezolvare a pro- blemelor, este ugor

si

ne

blocim

daci insistim

si

nu mergem niciodati in _ios.

Existi

anumite

situalii in

care o

ciutare

neincetati

prin

aplicarea algoritmului hill-climbingpentru

imbunitifiri

margi- nale pare

si

funclioneze bine chiar _9i

firi

saltul aleatoriu oca- zional. De exemplu, succesele

din

ciclismul britanic au fost transformate prin adoptarea unor strategii a ,,cAgtigurilor mar- ginale", ciutAnd imbunitdgiri

mici in

antrenament, diet6 gi

exercitii frzice. (Cel mai remarcabil exemplu: pantalonii de ciclism cu

incilzire

electrici _{ce 1in} atlefii incilzigi in timp ce agteaptil semnalul de start)

Datoriti

acestei abordiri, cicligtii britanici au cistigat gapte din cele zece medalii de aur puse in joc la Olimpiada din zorz

-

precum si Turul Franfei

in

2otz, zor3 gi zor5,

dupi

aproape un secol de egecuri. Dar acest lucru

se dovedegte a fi o exceplie care confirmi regula, deoarece con- ducerea Uniunii Cicliste Internafionale a creat reguli care favo- nzeazil abordirile ordonate pas cu pas.

in

anii r99o, Graeme Obree, un ciclist nonconformist poreclit ,,scolianul zbtrriltor",

a

ficut

cAteva salturi aleatorii - ^a experimentat schimbiri radi- cale, construindu-gi propria bicicleti din componente ciudate (inclusiv cu piese ale maginii de

spilat)

gi adoptAnd

pozilii

neobignuite de mers pe bicicleti; una dintre acestea a implicat asezarea

miinilor

la piept,

fird

ghidon,

iar in

alta igi linea bralele intinse inainte ca Superman.

Experimentirile lui Obree i-au dat posibilitatea

si

doboare de

doui ori

recordul mondial al orei.

pini

cAnd conduce- rea UCI pur ^gi simplu a interzis pozigia sa ghemuiti de stat pe ga. A trecut la pozilia neconvenfionali Superman gi a cAgti- gat Campionatul Mondial; UCI a interzis _,si aceasti pozilie.

Avind in vedere atitudinea celor de la UCI, nu ar trebui sd

fim

surpringi

ci

cei mai buni cicligti si cele mai bune echipe de ciclism se concentreaziinprezent in mare parte pe cAgtigurile marginale. Dar, in cea mai mare parte a

activitililor

noastre, nu existi nicio UCI care

si

ne limiteze in mod artificial ideile nebunegti.

Cei mai

mu{i

dintre noi nu suntem pianigti virtuogi de jazz, proiectanli de cipuri de silicon sau cicligti de

eliti. insi multi

* _Distanla care poate fi parcursd de un ciclist intr-o ori ^(n.t.)

croativitatea Dezordonat I ZS

dintre noi suntem navetigti, iar repetitivitatea unei navete zil- nice ilustreazl chiar ^{gi ea} puterea dezordinii de ^a ne debloca atunci ^cAnd nici micar nu gtiam

c[

suntem blocali'

inzot4ro

parte dintre lucrdtorii din sistemul ^de metrou din Londra ^au intrat in grevi

doui

zile. Greva ^a blocat r7r din ^cele 27o destalii ^de metrou, fo4And navetigtii

si

se mobilizeze

sil giseasci rute alternative folosind

^autobuze,

trenuri

^de

luprafali

^{sau stafiile de} metrourimase ^deschise. Mul$ navetigti londonezi folosesc carduri electronice valabile pentru toate for- mele de ffansportpublic, iar dupi grevitrei economigti ^au exa- minat datele generate de ^aceste carduri' Acegtia au putut

si vadi ci

majoritatea oamenilor ^au folosit ^o rute

diferiti

pentru a ajunge la serviciu

in

zilele de

grevi,

cu un anumit grad de

<leianjl bineinleles. Dar

surprinzitor

a fost faptul

ci,

atunci c6nd lreva ^s-a sfirgit, nu

toli

au revenit ^1a ruta lor obignuitfl.

unut din ^douizeci

^{de navetigti} care gi-au schimbat atunci traseul a

rimas

cu ruta pe care a folosit-o pe perioada gre- vei; probabil ^a descoperit

ci

^este mai rapid ^sau mai ieftin ori ^a preferat o

alti

^{cale decit vechea lui}

^rutini.

^{Tindem s[ credem}

.i *t"1"

navetigtilor sunt trasate la perfecfiunel evident, nu e cazul. O

minoritate substanfiali

^a

g[sit in

^scurt

timp

^o

varianti

^mai

buni

a drumului pe care

it ficea

de ani buni' Aveau nevoie doar ^de7 un goc neagteptat pentru a-i

forla si

caute ceva mai bun.

perturbirile dezordonate sunt 9i mai puternice atunci cand sunt combinate cu abilitatea creativi. Perturbarea arunci un artist, un ^{om de} qtiinfi sau un inginer intr-un teritoriu dificil ^{- o} vale

adinci in

^locul

^unui

^deal

^familiar'

^{Dar apoi intervine}

experienla ^gi respectivul gisegte

modalitili

^{de a se deplasa din} nou

in

^sus: rucarea ^se

termini

la un nou

virf,

poate mai mic decit cel vechi sau poate, in mod neaqteptat, mai mare'