Frinturi de text

@ Editura EiKON

Bucure;ti, Str' Snrochinului nr' ^8, sector ¹ cod pogtal 014605, Rominia

D r.f rrzar e / distr ibugie cartet tel / f axt 02t 3 4 8 14 7 4 nrobil: 0733

l3l

L45, 0728 084 802

e-nrail: difuzare@ edituraeikon.ro Redac;ia: tel AZI 348 14 74

nobil:0728 084 802,0733 t3L r45 e-maiL contact@edituraeikon.ro webr www.edituraeikon.ro

Editur.a Eikon ^este acreditati de consiliul NaEional al cercetirii

$riingifice din invigimintul Superior (CNCSIS)

Descrierea cIP ^este disponibiti la Biblioteca Na;ionah a Rominiei ISBN, 978-60 6 -49'0029'6

Copelta: Pere Borrell del Caso

-

Escaltando de la Critica (1874) Edicor: Valentin Ajder

Pharmakon.

Frinturi ^de text

EItol[

2AI9

Cuparr.ls

Cuvint

inainte.",..-.

'.'....'.-.."'. ⁵

I. TExre

^{ApRoApE LTBERE}

Curn sa renunli ^la filosofie ^{tnainte de a o}

incepe

...'...'. 11 Ceea ce nu te ucide te plictise;te de moarte

(Numir

tematic:

Plicdseala...)...

...".'.." 13 ,,Centura neagrd tn ontologie"

(Numir

tematicr Unde ^ne sunt rata;iii).,...'...'...'...'..'... ¹⁷

ExerciSiideprostie(Nun-rirtenaticiProstial)...

..,.,,,,,,,2L Rdul, Iubirea gi Transcendenla la BaheS-Bolyai ,,,,,,,,,,,,,,,,,,.',,.,,,.,,.,,,,24 Cdt de simplu poote

fi

^un

savqnt,,,,

',,,,,,,,',,,',"27

Madlene gi

mituri

...'.'...29

Penibila,,mizd",,.,,,.,

'....,...'...'.' ³²

Frdnturi de text.

A decide,..,.

^...34

Ironii

e;uate

...".,..' 36

Cum ^{sd. scrii} un text cu ndevd.rat prost ^{(a) (manttal} practic ^(b)

cu rnultiytle consecinle (c)

(Numir

tematicr Ridicolul)'.. ...'..,..,'39

II. ixcsncAnr

Limita hermeneuticii

-iungiene

*..."..'...'.45

Metafora

,riului realitagii"

^...50

Tdnguiri despre rd.u (I) (esecul

filosofieil)

...'..52 T tnguir i ^{cle sy, r e} rau ^(I l)(egecul filosofiei i)

Ricoeur d.upd Ricoeur (f)

...

..'...'..'.... 57 Ricoeur dwyta Ricoeur

IL....,...

...'..'..'..'.60

I

Hermeneutica

;i riul

...,...,. d3

A

d.escoperi hermeneutica

lui

Ricoeur: trei dificukd1i,,.,,,,,.,,,.,,,,,,,.,,,,,.G6 Problemele ,,hermeneuticiifenomenologice" infilosofia

lui

Ricoeur...TL Cum putem practica filosofia ^practicd?

- schiyA a.su()ra a doud ytroiecte bermeneutice -,,.,,,,,.,,,,...._,..,.,,.,,.... 7g

III. CAnlr

Rend Girard s-a ,,prd.bu;if"

..,...,...,.

.,.,... g7 Autenticitare (cu adevdrat) pierdutd."... ...:.:...::...,....

tt

Triste{e

metafizicd

....,..,...,...92

Fenomenologie practicd, (manual de ghidare a

priviriifilosofice)

.,.. 94

Lecturiuniversaldiferite:ideologie;ieticd,..,,....,..,..,..,...,.96

Ce se tntdmpld atunci cdnd gdndirn

(I)

(Pentru o herrneneutici.

intemeietoare _a fenomenului speculaciv)

,...,. ,.,I02

Ce se intdmpld atunci cdnd gindim

(II)

(Pentruo hermeneutici.

intemeietoare a fenomenului speculariv)

,,..,.,.,.

..., 110 O noud epistemd: analogicul inlocuieste

digltalul,.,,,.

,,,,.,717 Pentru o antroytologie

optimistd

...,,".,.,,,,,,.I27 Priuind in oglinzile lui Vianu

MureSan,..,...,.,...,..,.

..., 130 Moartea lui Dumnezeu, tlToartea politicii

{

^o pre2enyd.,,,.,,,,,.,,.,,,,,,,I?i3 Limitele gdndirii _Si revelagiile

sa1e,,,.,,,,.,.,,,

,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,.,I37

Cum sfr renunli

^lo

_filosofie

' _{inointe de a} o incePe

Vehemenga celor carespulberi

iluzii

auctoriale spunind emfatic ,,comentariul ^este tot un coment4rid'mi nelinigtegcel.

Adici

nu ingeleg (il), cum ar veni, comentariul ^{e de}

riui

Imbulzind lucrurile tnspre originea lor putem,

in

^aceea;i

logici

dat ^ceva mai

frivoli, si

precizim

ci

de fapt Parmenide impreuni cu Heraclit ingheapi intreaga poveste a originarului

pentru

eternitate, Iscoric vorbind, jerbe ^de foc _ai puhoaie de api devin,

dupl

ei, inutile.

Cohorte de filosofi agteapti cumingi

si

le spunem pe unde le ^este cdtareat dumneata domnule ^{Descartes ceva} mai La dreapta, pentru ci,

vedegi, povestea cu glanda pineali nu merge

firi

un singur principiu,

nri

rog,

in

cazuldumitale,

firi

Dumnezet.Pe cit|vreme dumneata, domnule Derrida (alXturarea e fEcati.sub analogia inigialei), ceva ntai la stAnga pentru ci, ne'amprins, valurile succesive ale

filosofirii,

degi cam palimpsepte, sunt destul ^de imprigtiate ⁽ⁱⁿ parantezifi,e ^{spus, cei} care au

citit

dteapta;i stinga ^akJel, foartebine).

Insi,

inigial

mi

ingelasem...

Problema cu adevirat

importanti

este urmitoareai cum

sl

faci un comentarirr filosofic

firi si pafi

^c5. nu faci ^decAt un comenrariu?

Mai

exact, cum

si

spui/scrii ceva

cu

adevirat imporrant

firi ^{si fii}

reclamat'drept un simplu comentator (desigur, nu ne despirtim de sensul monden al cuvXntului)'

intr-o

^sforgare sisifici, dad' de dorin;a vie qi absoluti de

a

avea ceva incredibil de autentic ca atore de spus, cineva

imi

lovegte timpanele spunindl du-te gi mai citegte 9i tu ceva!

Adicn cum, de fapr, mai inrAi

si citim

^(!?)

Atunci

reinteleg, Pentru a nu

gtiu cita

oari, spusa

lui

Ricoeur ,,filosofarea ^e posibih

dupi

ce 1 Text publicat inTribuna, Revisti de culturi, Nr' 1"03., 15'31 decenbrie 20O6, p.21,

ai trecut

prin

iluzia filosofi.rii

flri

^presup ozi;ri ", Deci drumui ^este

acesrar mai intni crezi

ci ai

^ceva

teribil

^de spus/scris

firi si

^{fi auzit/}

cirit vreodacl ^ceva,

Mai

apoi, rrcalizezi paradoxul

in

care te afli gi te apuci

si

asculgi/ciregti,

insi

iucrurile nu se incheie aici, de abia acum inrervine adeviratul paradox.

Adici,

daci nu incepi prin a crede

ci

ai ceva de spus/scris

firi

^{a E.} aszit/citit. ceva vreodati, drumul ^este

inutil.

Trebuie

si

vrei

si

spui/scrii ^{ceva ce} na

ai

auzitfcitit niciodatS., altfel e;ti pierdtrr.

Apodictic, sir

precizim

urnritoarele' Comentariul

nu-i tot

un comenfariu arera vreme cdt crezici. pogi si spui cevafiri si ^comentezi.

$i

^{apoi pentru a fi} precigi, hermeneutica,

in

limitele ei generale, nu este tot un comentariu,

mi

rog, intetpretare.

Mi

^{se va rePro;a}

ci

^nu,

interpretarea este altceva decit un cometltariu. Perfect ^de-acord, dar daci hermeneurica ^este singura ontologie

posibili

astlzl atunci

si

accept;m

ci

^ea nu face decit

si

comenteze

fin[a,

,,.acum mi-am mai revenit.

Exercigiul este urmdtorul.Daci" rot ceea ce am scris

pini ⁱⁿ

^acest

n1oment nu esle decXt un comentariu ^{(pe de o} parte in registrul auto- rilorr Parmenide, Heraclit, Descartes, Derrida _9i Ricoeur, pe de alta, in regisrrul domeniilorl hermeneutica)

rimine

si ne intrebim ^{asuPra a}

ceea ce am vrur si scriem

firi

^au.tori _;i ^{domenii? in} pofida argumentafi- ei conform ^{cd.reta arn}

aritatci

Parmenide gi Descartes stau sub ^acelaqi principiu ^(foc _9i Dum nezetr),

ci

Heraclit

;i

^Derrida iubesc nesPus aPa,

ci

Ricoeur ^a

rriit

muldple iluzii, ci, in fine, hermeneutica comenteazi frinta,totu;i am avut un _Punct go1, cumva Pur, ^necesar oricirei

miriri

(da, este vorba despre mirarea la

carcvi

gindigi, cea filosoflci) _9i anume aceea

prin

care am fr.incetcat

sl

spunem toate acestea

firi si

fi

citit

nin'ric dir-r rot ceea ce am citit.

Necesar ar ^fr. reAtltat urmitoarele: vehernenla celor care spulberd

iluzii au.ctoriale spund.nd. emfatic ,,comentariul ^este tot un contentariu"

mi

nelini;te;te. Adicd

nu

inleleg (?!), cum

ar

veni, comentqriul e ^de

rd.u? Problenra cu adeudrat imytortantd. ^este urmdtoarea: cum ^sd.

faci

^un

cctmentoriu

flos$c fara

^{sa ptard ca nu}

faci

^clecdt wn comentariu?

Mai

cxact, ctnn sa spui/scrii ceva cu ctdevarat imltortant Jara ^sn

fi

^reclamat

drcprt un simplu coffientator. irttr'o sfor;are sisifcd, data de dorinla ^vie

I

obsolwta de e aves ceua incredibil de qutentic _ca 6tare de spus' cineva imi

lotteste timpanele spundnd: d.u'te

;i

^{mai cite;te}

;i

^{tu ceva! Adicd cum, mai}

intdi sd citim ^(tt).

Dar;i

aici sunt o mul;ime de

citirir

^(a) cei care

spulberilluziile

sr.rnt cle fapt cei pe ^cate i-am citit, (b) dorin;a de a scrie ceva ca atare, otilcntic ^este desigur rezttltatul ^{a ceea ce} am cicit,(c) sfatul cu pricina este,

la

fel de desigur,

tot

din cei pe ^care i'am

citit.

Asdel

ci

pAni ^la turmi nu mai

rinine

nimic.

...;i

^{in fine,}

A

renunga la filosofie inainte de a o incepe insemni si te fi aPucat

.'1., filosofie (legiuni bibliografice infinire)

firi ^si

^{crezi n:,'ai}

^{inrii ci}

^ai

li putut s-o faci singur-

Ceeo

ce

nw te wcide te plictise;te

d'e

mostte

(Numir tematict Plictisealu...)

Nu in;eleg de ce Platon nu vorbe;te despre plictiseali2. Existi atX' rea

mirturii ci

plictiseala poate oricind face subiectul filosofiei

incit

se poate intreba de ce

n'o

fi existXnd gi Ideea de Plictiseali

Absoluti alituri

^{de cea de Bine, Frumos, Adevir etc. Cum se face de ceea ce ne}

insotette zi ^de zi nu suporri

intrebirile

lui Socratei Oare plictisul nu poate sta pe post ^de preambul ^al istoriei, cteariei, activitil1.ii cotidiene

etc?

Mi

^se pare

ci

existS" o intreagi pedagogie care ne

invi;a ci

plicti- seala trebuie descalificati. Nu-gi ^gade bine

si

afirmi

ci

te

plicise;ti,

P.i4'

2 Text publicat inTribuna, Revisci c{e culturi, Nr' 82', 1-15 fbbruarie 2006,

Egti automat vinovat de

lipsl

de indeletnicire,Iar aafr,rn:.a,la un nivel abstract, posibilitatea plictiselii ca nrotor ideatic pare o impierate.

insi

nimeni, absolut nimeui, nu poate afirma

ci

a sclpat cle preavinovatul sentiment. Pentru mine e de-a dreptul plictisitor sl v5d ci rnarii filosofi occidentali, ei preabunii, nu se plicdsesc niciodati in scrierile lor.

Si

fre, oare, numai apanajul oamenilor

simpliii

Jaques Le

Goff

celebrul medievalist, afr.rrn'ain,,Imaginarul medi- eval" urmitoareler ,,oamenii din acele vremuri trebuie

si

se fi

plictisit teribil la

aparigia sfingilor". Stupoare

totali

la o astfel de afirnlagiel Pentru noi pare

inredibil, adicl

incredibilul (apari;ia sfingilor) de- vine banal, Suprasaturagia nu susciti nimic,

totul

se ttniforntizeazi devenind o

lenti

intrare

in

normal, _9i, la

lirniti,

nici sfingii nu mai

miri

pe nimeni. Numai neobignuitul poate suscita, regulanu, Ceea ce revine la a spune cd, aici,

intrl

pe sceni plictis eala care aduce cu siue o respingere a precobisnuitului, a y,reafantiliarului a ceea ce se

intimpll zi

de zi, a rLltinei, ^a vie;ii-

Adici, la

rigoare, plictiseala avertizeazi asupra condigiei noasrre de 6in;e ce-;i desfigoariviagaiutr-o

relativi

regnlaritate, spuni.nd

ci

cotidianul incepe

si

deranjeze

cerind,

^o actiune.

ir, *..rt

registru pate ca rotul plictisegte, nimic cu scapi ^ei, plicriseala e cumva coextesnsivl existenfei noastre.

Afirmagia lui Le

Gofl

dincolo ^de faptul cim-aamtrzatteribil, vine

si

sclrimbe intreaga

grili

de

lecturi

pe care mi-am plltut-o imagina

in

cazul istoriei.

A

^aranja istoria subiec;ilor

in

funcgie de plictiselile

fieciruia nu

cred

ci

ar

intimpina

vreo dificultate. Binecunoscugii bufoni de la curgile regale nu vor

si faci

altceva decAt

si

domoleasci plictiseala necuviincio si" a trimisulal domnului pe pimXnr. Sueronius,

in

celebra sa carte ,Niegil,e celot 12 Cezari", ne povesrette

cI

Nero, dincolo de psihozele sale, degaja o plicciseali absoluti.. De ^{ce oare}

di

foc Romeii Sau, altfel spus, de ce in timpul Imperiul ronan, celebrele festivaluri ginear,r patrtzeci de zile?

Nu

era o

formi

subversiva da a-i feri pe oameni de plictiseali, plictiseali care putea duce la revolti?

RimXnind in acelagi registru

Antohi

mirturisegte,

firi

^echivoc,

ci

in timpul regimului comunist te plictiseai grozav. Adici, nu ^aveai

nin-ric de

ficut

^qi atunci citeai. Am avut merell sentimentul

ci

nu pot vorbi despre perioada comunisti, nu-mi apar;ine gi resin-rt tentagia de a

invinovi;ii,

poate pe nedrept, pe oricine.

in

schin-rb, se Pare, atuuci

lieai

rS.gaztl

si

te plicrise;ti

sinitos,

ceea ce crea posibilitatea lectu-

rii. imi

aminresc cu plicere de biblioteca

pirin;ilor

mei, o biblioteci pestriga, plini. de clrgi, ^de toate soiurile.

Pentru

ci tot

am ajuns aici, sub

formi

de adagiu, ce se Petrece astizi poate fi numit plictiseali patologici.

$tim

^{cu togii} argumentr,rl lui Freud in ceea ce privegte religia; mecanism de apirare in fa;a intem- periilor viegii.

in

contraparridi plictiseala fvnc;roneazi ca gi basculare a sentimentului de suprasaruragie a atit de cotidienei existen;I, intr-o nevoie de exciudere a

rutinei

care oferi.posibiliratea ac;iunii.

insi

as-

tizi

^se petrece

ci

nu mai ai posibilitarea

si

^te plicrise;ti- ^{Degi se} poate efirn-La,

firi

pLrrin;a de rigadi"

ci

specificirarca epocii contemporane este plictiseala,

totu;i

se pare

ci

nu mai avem

timp si

ne plictisim.

Celebra

formuli

a lui SchwarzerLegger din Terminaror

II

,,Wbdt doesn't kiII you mskes you stronger"(il), poate fi

inlocuiti

^{c,t,,Ceeo ce nu} te u.cide te plictise;te de moarte", $i in consecinta, contemporanii nogtri mediadci

se chinuie si nu cumva, doamne fere;te!, si ne plicdsim. Ne oferi, n-tulr mai corect ar E, nelivreazi, o intreagi

grili

stimulativi care vrea, cu orice pre!, si ne scoati din plictiseali, Aceasti scoatere din plictiseali e analoagi, la

lirnici,

pentru societatea contemporani, scoareri din ascundere haideggerinee, Aletbeia nu spune alrceva decXr

ci

adevirul

i;i

agteapti salvatorul, carela rXndul ^{sir-r se} atteapti pe sine, intr-o lupta concinui,

si iasi

din

pe;teri,

Acum, Plictiseala ca gi stare de fapt

sti

cr,ribiriti, mXncind din sufletele neferici;ilor contemporani, transformAndu-i in cronofagi eterni, Salvatorul, desigur, nu mai este

tocmai el, ci un ah cineua sau altceve cumva alocat, transsubstangiat,

c1e nefericita fiingi, care-i

dl

obligagia de al salva. Arunci salvatorul (h.rmea

nediarici)

, prime;te cu bucurie aceasti atribugie si,,,, nu ne

lasi

si

^ne plictisir-n, adici munce,tte.

Iati

^o intreagi serie de motive perltru care plictiseala ar merita os- teneala unei analize, iu fine, pentru dragul argumentuh.ri, si, imaginim

ci

filosofia occidentali nu a uitat de plictiseal

i,

ci,Platon ^{ar fi' accePtat}

ca Socrate sI vorbeasci despre ea,;i ci, Gorgias ^iubea maieuticai Socrarel

intre

atitea trebuinge pe ^care omul le are, daci' ar fi

si fi

intrebat, ^unde crezi

ci

vom gisi plictiseala.

Gorgias; De

buni

seana, Socrate, inttebary ta ^e un giretlic.

Socratel De ce crezi asta?

Gorgiasr Pentru

ci

ri.spunsul meu, daci ar fi

si

^fie,

ar

afrttta

ci

nu-i o

trebuin;i

^a omului, ci ^o

vini

_Pe ^care o Poarte oamenii,

llsarl

de zei,

Socrate: Daci ar fi

sl

cred

ci

acesta este Lrn rlspuns,

ci

zeii ns ^se plicrisesc niciodatS.

Gorgias; Desiguc aga e.

Socrater

Dar

asta inseamni

ci'

zeii

nici

nu ^se

bucuri,

ata cum o facem

noi

oamenii atunci

cind

activitatea

noastri

ne fereste de

plictiseali.

Gor:gias;

Ai

dreptare Socrate'

Socratel Asta inseamnl

ci

Cronos nrl ar fi trebuit si se uneasci ^cu Rheeia, pentru

ci

nu avea nevoie de nimic, ^de nici o activitate.

Gorgias; ^Pe togi zeii, Socrate, ai dreptatel

Socratel

Dar

rotugi a

fi'cuvo

^{ceea ce inseamni}

ci

nrt se simtea foartebine singur ;i, mai mult, ^{avea nevoie de o} activitate.

Gorgias: Socrate, rimnn

firi

^cuvinte!?

Socrate: Poate

ci

totugi pAni gi zeii ^se plictisesc,.'.

,,Centur ^o

^{nea.gr A'}

in ontolo gie"

(Numir tematici Unde ^ne sunt r#atill)

in

celebrul roman ^a lui

Martin

Page ,,M'am botarit ^sd' devin ytrost"

:rf Im ^ci. eronl nostru ajunge la forgele de rnunci hotirAt ^{sL se angaiezel.}

O

n-rai mnlt sau n-rai pugin ^tdnd;r.i doamni

il

intreabl; ,,Ce ptegi,ire live1i?",,Am terminat facultatea de istoria artei, am Lln masterar in srudii iudaice, momentan sunt doctorand

in

frlozofie," ,,Bine, veni inevitabil rispunsul/intrebare ^al tinerei doamne; dar ^ce

;ti;i si

^face;i,

efectiv?" ,,pii?|.-. ^am centura neagri.in ontologie." Bine, biue, am sPune

noi, dar cu cigi daniai

Cu ^{ceva vreme}

in urmi, cind incl

mai eram student

(;i

filosofia se scria pentru mine cu majuscule), ficeam autostopul pAni la Baia Mare, un drum de trei ore cu magina. Desigur, lipsa mea de conversa;ie era permanenti gi, probalril, agasanti Pentru ;oferul plictisit ^{al unei} foarte prospere firme.

Prina dati

^{cXnd mi'arn} declinat identitatea, fiind for;at ^de

inreblrile

interminabile, in ^sensul in care am afirmat

ci

sLrnt student la filosofie, am fost nevoit sa rispund veritabilei

intrebiri

cu sarcini epistemologicir ^{ce a} fost mai intAi, oul ^sau

giinai Pii' "' ^si

vi

explicr dumneavoastri sunte;i intr-un paradox, oricum ar trebui

si

ne adresim aici geneticii, ^e oarecum o intrebare tautologici; apoi, din ptrnctnl de vedere al ontogenezei, nu credci ^avem rispuns (distingind intre varianta creagionisti

;i

^cea evolugionistl); desigua Putem

urmiri

varianta, nrult mai convenabili, afilogenezeiiDar, si

mi

repet, suntsli inrr-un paradoxl

I

TextpublicarinTribuna,Revistideculturi,Nr.86', l-15aprilie2006,p.19.

'r ii mulgun-resc amicului meu Petru Moldovan pentru aceasti sugestie/intre- lrirre .:rrre, ci tot veni vorba, este autorul ciryii; Moshe ldel: Dinanica misticii iudttice, li,l.Plovopress, Clui, 2005

18

^Vasile Cdtdlin Bobb

-

A

doua oari,

cind

registrul a

cipitat

conotalii ontologice

iutru'

cnr

;oferul,

^{auzise probabil} de Nietzsche,

intrebi;

care-i treaba ^cu Dumnezeui existi sau nui

Pii...,si vi

explic; intrebarea dumneavoas-

tri

suportl explicagii ontologice dacl

riminem

in paradigma patristicii sau scolasticii,

insl,

Kant den-roustreazi ci. Dumnezeu funcgioneazi ca idee

regulativi, iar limita

cunoa;terii noastre, ca gi condigie ^de posibilitate a acestei cunoagteri, nu poate forja ^asemenea intrebi.ri.

O

a treia

oari,

cXnd registrul e

prin

excelenga hermeneutic: ce

rost are Yia;a? Pii. -.sI

vi

explic: maniera de abordare exisrengialistl schimbi raportul esentl/existenll, ^{unde sensul viegii este} construit ^de propria noasrri persoani, ^deci, in consecinti, via1a e un ansamblu ^al propriilor construcf ii/d ecizii, iar legitimitatea

intrebirii

dumneavoas-

tri

poate clpdtaconsistengi numai in raport ^cu propria dumneavoastri existen!i,

O ultimi"

dati:

mi-am schimbat discursul, ^{am spus}

ci

sunt guno- ier.

Am

mers foarte

lini;tit pini

acasl, discutXnd despre cXt de tare ne

furi i;ria.

Si.

nu

patetizint,

totuti.

Filosofiei

inci ii

mai rimAne ceva de

ficut,

iar Lyotard ^(Condigia Postmod'ernL,Ed. Babel, Bucure;ti, ¹⁹⁹³⁾ denronstreazi ^acest.

fapt la

nivelul intra-atomilor, a paralogiei, ^a paradoxuriior gtiingifice,

a

taPortului

joc

de

limbaj

performativ/

adevir etc

iaci

cdte ocazii de a pune la lucru speculativul

din

noi, care sti,

si

se ret'erse* f)esigur, nu mai _Putem performa

la

nivelul metapovestirilor, ^{dar, ne sPune} Lyotard,

si

nu ^ne pierdem sPeranfa, invizibilul gtiingei lasi

inci

loc metadiscursurilor. Atunci,

si

asculti de Lyotatd5r

daci

^astezi, intr'adevir, perforn-rativiratea unei acgiuni ia locul adevirului,

atit

de drag noui,

insi

numai Penlru pu;in timp,

pini

ajungem si ne intrebim, de exemplu, de performativitatea teoriei relativitigii care nu-si regisegtc

inci

sensul, atunci notti nu ne rimAne decnt si speculi.m pe marginea acestui vid gtiin;ific. Adici, acest tiP de

t

_{Desigur, avem aici doar una} din rczele sale, in seusul tcre sau -'l,rl' al cuvin- tului. Pentru coate celelalte a se vedea textul.

p',aradox al ineficien;ei ;tiingei

in

paradigmi performativi

ristoarnl,

cred, discursul filosofic inapoi ^spre inceputuri, Cr-rm anurne?

in

sensul rrvansului pe care I-a cipitargtiin;a, ^{care a} spulberal orice loc filosofiei, ficAndu-i loc, totusi, acolo unde aceasta nu a ajuns, incl, pAni ^la capit'

insi, si mi

ierte Dumnezeu, nu cidern din ^nou in vechea problemi ^a idealismr.rlui unde nu mai ajungeam niciodati cu picioarele pe pimAnti Unde Spiritr"rl

lui

Hegel, treaci-meargd,inci mai atingea totugi, in

drunrul siu

dialectic, l>rata

6ingi mundani (de;i,

curios Penlrll mine, pseudonimul ^{sub care} funclioneazi Spiritul esre Logica), uude Nounrenul (Datoria in sine) al

lui

Kant (a se vedea ,,Religia

h

limitele rasitmii pure",Ed, Hun-ranitas, Bucuregti, 2004)

i;i

di.dea seama

ci,

in ceea ce prive;te activilatea ziLnicia omului, ar ^{face bine} si-i lase loc

;i lui Dumnezeu, unde...;amd' O singuri diferengi notabili: timpul

se ri,stoarnl; nu mai avem o dispunere verticali (unde frateie mai mare al isroriei, probabil eternitatea, zAmbegte ironic la chinurile zadarnice a aret de

trecltoruiui

momenc

insi firi

^{a-;i dezmingi} promisiLrnea) ci una orizontal| (unde istoria

miunuci

progresiv, bucurAndu-se ^de

fiecare moment al evolugiei). Ajuns, aPoteotic, la aceste

refeclii

voi spune; primesc bucuros

si mi

intorc ia ^niveh-rl netaPovestirilorl

insi

^adevirul6

^{(daci mai}

^{avem voie}

^si

^{folosim acesr concept)}

postnrodernismului ^pare

ci

nu vrea sl-mi dea dreptate, iar ei.cacitigii centurii ^{mele negre (fie ea cu sau}

firi

^{un dan)} ii lipse;te perspecriva, in sensul foarte concret ^al valabiiitigii pe piaga mr.rncii, Lipsa, ^spre pildi.,

a obligativirigii filosofiei in cadrul liceal spune exact ceea ce sPLlner nrl rrrai are nevoie de comeutarii. Apoi, aici este vorba

;i

^{despre refszul} societi;ii, care nu prea a avzit de filozofi, care,la rXndul lor, sunt utor euti;ti. Acest fapt se ciatoreazi tocmai intelectualilor ^care provoaci ^o

6 Alrl. .,, cir de porrivit ne explic.l Foulcaut cum staolucrurile in cazul cuvintelor

;i ^{eir c1.:} agreabil lte cxprule Derricla culr stau cuvintefu in cazul cuuintelor _9i cir de

.r,lccvar lre povestegte Baudlliard cLlrt:, ffietanrct'fozarert luturilor (iu ser-rsul brut al , rrvirrrulrri) s-ar pute;l si fie complet:i _9i, in 6rre, cit cle satisficiitor ne invag:i Deleuze tlt' ^t c /rlrrttrl ^{,1c bncute} ttlti ucicle rogi zeii.

intreag| gilceavd7 acrobadcl,6ind foarte ofticati

ci

s-ar potrivt ^mat bine conceptul de inrerculturalitate decXt cel de mulriculruralkate,

ci

alteriratea trebuie, in sflrgit, recunosctlti,

ci

religia uersus tarivrle trebuie, din nou, pusi in drepturi,

cl;tiingi

e ultirna realitate a epocii rloastre, ci. globalizarea e un efect al profitului dorit ^de capitaligti,

cl,

vail, lumea contenporanl e o masi amorfi, produs al societigii media, ci.. erc,

Firi

^{ainrreba, impreunl cu} goferul meul care-i treaba cu omul i,stai

Pii.... si vi

explic cunr stau lucrurile,,.,

7 Exisci in breasla centurilor cu foarte rnulgi dani (ln kyokushinkap spre exemplu, nivelul maxirn ^{este de} 12) un soi de arutoritate piramidali care sebazeazi nu atlt ^pe performan;a efectivi la nivelul tehnicii de lupti, cdt pe comandameuce oarecum despotice date de autoritarea suprenri

-

^sensei-ul

-

^{care posedi nr'rmi-}

rul maxim de dani, in aceasti societate pirarnidaii, sensei-ul poate dispune, dr'rpi burrul plac, de ceea ce alr sall nu au voie si faci luptritorii de sub el. Aceastir putere se poare rnrnifesta _;re doui paliere distir.rcter urrul ^care se legitirneazi de la tradi-

;ie ;i inci ^rnai pistreazi structuri magice (6ind posibil de tratlsport:rt in realitate prin intermediul simbolului gi al nretaforei) , ^gi un altul, mult mai coucret, cel al decreteior foarre vizibile, Interacgiunea dintre cele doui reclami o hertnenurici, pentru ca luptitorul vizat si ingeleagi despre ce arlulne esce vorba. Se pare ci aici Foucault are de doui ori dreptater n-rai int6.i (prirrul Foucault), in sensul in care se produce o deposedare a caracterului metaforico-sirnbolic ^al comandamentelor ^care alunec;i, in tirnp sau dupir strategia pe care o aplici sensei-ul, intr-o grili ^{de sirnple}

semne; prin care treptat, hr funcgie de posibiiitatea.le pricepere ^a luptitorului vizat, merafora cade in serlln pentru a deverri clt nrai lizil:ili' Apoi, in ce1 de al doilea (al treilea Foucault), ^acest tip de persuasiune, de ia invizibil lavrzi6il, de la metaforic la concret, irdr-rce in discugie toctnai puterea absoluti _Pe care sensei-ul o are 9i, in acelagi tirnp,jocui pe cat'e-l poate desfigura, cu rnare abilitate, in arnbele registre.

Exercigii

de

prostie

(Numir tematicr Prostia!)

Undeva

in

_$ora ^(de fapt, trebuie

si

mlrturisesc; gtiu exact unde) aflu cu surprindere

,

^{ceea ce deja} ;tiarn ^{de la} Aristotel _9i intr-o

bunl misuri

^inruiam

copilifetre, ci existi in

fiecare dintre noi disponi- bilitatea, efectivi, de a ^{face ceva} foarte bine',

in

alte cuvinte e vorba despre posibilitatea de geniu ^care nrije;te in ^fiecare col; al fiingei noas' rre. Foarre clar spus,

stl

in codul potengialiti;ii ^(desigur aristorelice) noastre

ci

avem o

;ansi in

a deveni, cizntar, bucltar, soldat, frlozof de geniu-

Adici,

nu trebuie

si

ne

ingr!'orim,

autenticitatea devenirii noastre sc1 intr-un lnomenf de ^gtagie arondat Perseverent ei. Per{ect;

insi

ce ne facen clnd sim;im fiorul autenticiri;ii

;i-l irt;ficim

violent perltrlr al ^{face a-l} nostrui Ne spune $ora: perseverim. ^Perfect in acord;

insi

^{ce ne} facem cXnd doar credem

ci

l-am ingficat surprinzAnd ^de fapt ceva ce rlu-i al nostru? Nu ne sPlrne $ora, ^{o face} Ortega Y Gasset;

anume cum

ci

exisri o presiune sociali ^a inautenticului ^care-i forteaZi pe ^ur-rii

indivizi sl

devini inautentici. Expiica;ia

culturali

^a marelui filazof ne convine de miuune

insi,

credem noi

ci

dincolo de, ^bat-o vina, societ ate, care in absoluta ei inautenti cizare ne forgeaZi prin tor felul de presiuni

proprii

nurnai ei

si

devenim inautentici, trebuie

ci

rimAne ^undeva

;i

^{o dozi de} prostie proprie nutnai noui. Prostia sti in credin;a posibilitigilor ^{noastre in;elate de} propria noastri persoanl ^gi, cn deasupra de

misuri,

de societate, societate ^care cumva crediteazi.

prostia in care ne

aflim,

Trei

coordonace se pare cd Putem disringe; gralia' Perseverenla gi societarea. Desigur, un geniu nu are nevoie

si distingi, insl

noi,

I

Text publicat ^ir.t

yt. L2.

Tt"ibuna, Revisti de culturi, Nr' 95', 16-31 august 2006,