...9 Gheorghe Piun: Unitate prin diaersitate

ina Oprescu

a

-

^{Hora Ltnirii la} Craiova, 1857

r

Avram, Mihaela

Birbieru

ilt{ioaale a Rominiei L Ethrx?li gi spiritualitate

Hin

spriiitrul Marii Uniri nr - Craiova, Universitaria:

,201E

T'

ACADEMIA ROMANA

Institutul

de

$tiinle

Socio-Umane ,,C.S. Nicoldescu-Ploppor" Craiova

Unitate prin diversitate

[,Iemorie culturala $ spiritualitate romaneasca:

Personalitflti _Si actiuni i,n suijinul il{arii llttiri

Antologie alcituiti

gi

prefalati

de

Florea Firan

tmlr

scrisulY,Romdnesc

qun-f,atia - ^q1fitura

R,,)u ^('iueeana _Si Florea Firan

Prefaya,de Florea

Firan

...5

UNITAIE PRIN DIVERSITATE Florea

Firan:

Unitate

prin diaersitate..

...9

Gheorghe

Piun:

Unitate

prin

diaersitate. Cdteva considera/ii..12

Dumitru

Radu Popescu:Alba

lu|ia...

...28

Radu Ciuceanu: Pagini

intaarse...

...32

Emilian $tefi4n:

Unitate tn diversitate ...36

Adrian Cioroianu:

Sd invdgdm sd

citim

harta: desprefarrnecul

;i,

totodatd, dezavantaj ele Sudului euroPean... 38

Andrei

Codrescu: Unitate in diversitate ...,...45

Ioan Lascu: Unitate in diaersitate. Cine se teme de a ^7*a putere? ...49

Carmen Firan:

intre

idealisru;i

absurd

...54

Dumitru

Radu Popa ; Le ctia

M arii Uniri

... 58

George Banu: Confictul sau

sinteza?..

...62

Clt[lin Ghip:

Diaersitate fenomenologicd

;i

^unitate ontologica. Imperatioul egalitaTii ^de

gen

^...65

Adrian

^S ingeorzan :,,5 coala arde leand" in emigra{ie ...69

338

Mihai

Ene: Sclti\,i pentru o societate

incluziad

...73

Oana

Biluici:

Ecltitate si c0smop0\itisrn...77

Radu Polizu: Lumea ca di,uersitate

...

...81

Florentina

Anghel:

Unitate

prin

literaturd

;i

artd ... 86

Gabriela

Rusu-Pisirin:

Sfera consumului cultural

-

^unitate

prin dirsersitate...

...89

Mircea Pospai: [Jnitate

;i

diz.tersitate in contunitritile

eterogene....

...93

Emanuel D. Florescu : Apo logia diversitaTii interurnane ...99

Mariana Buciu:

Dorul;i omenia

...104

Dan Ionescu Concepte in

diacronie

...L07 Constantin Zlrnescu: Diaersitate a culturii

;i

spiritului... 1 13

Lucian-Florin

Rogneanu: Unitate

;i

diaersitate

prin

artd ...116

DodoNigil:Sornostodoslatinos!...

...118

Geo Constantinescu: Romdnia

;i

Europa UnitA ...721

Ionuy-Adrian

Pltulara:

Spirit

rorndnesc....

...126

Rodica

Pospai-Pivilan:

Cartea, oector important ;i permanent al unitayii

spirituale

...129

TaniaJilavu: Cdnd oamenii

i;i

uitd

istoria

...137

$erban Centea: ^E pluribus unuln. [Jnitate

$

dioersitate

laWoal

Noah

Harari..

...742

Bogdan Emanuel Rndup fJnirea romdnilor, intre idealulnalional

;i

dioersitatea

actorilor...

...748

MEMORIE CULTURA.L.\ SI ^S PERSONALITATI _$I ACTTi Cezar Avram; Mihaela

Birb

in sprijinul

Marii [in:

Laura Antoaneta Sava:

Drel

in contextul

Marii

Un:

Florin

Nacu: Mornente mai t

Marii Uniri

de la

1D

Narcisa

Maria Mitu:

Contri Coroanei la

realizsa

Gabriela Boangiu; Loredana- Romhniei

;i

^{costumul popular r,}

Simona Lazd; Anca Ceaufer colectia al

comunitfi

Ileana Cioarec: Ctitoriile

rd

Mihaela Dudu; A1exandru

I ai Unirii- martui

Emil-Dragog Dumitragcu; .

Act ^de voinla noyionair Ramona Hogiu:

infiptuirea

unei societdti ...-.

Alexandrina-Daniela C iobo

M,irturii

ar h ir.t i s ti c e pr ^{i'"' i t} tri

Imagini

foto...

73 77 81

;i

artd ... 86

i cultural

-

^unitate

in comunit,iyile

t04

ii _Si

Eiritului...Lt3

dioersitate

prin

artd ...116

Unim ... 1

important;i permanent ... ...129

v

dtoersttate

t

intre idealul nalional 89

2l

26

L37

t

1A

748

MEMORIE CULTURALA $I SPIRITUALITATE ROMANEASCA:

PERSONALTTAIT _Er ACTTUNT

iN

SrnrJrNUL MARrr rrNrRr

CezxAvram;

^Mihaela

Birbieru:

Personalitdyi _Si acliuni

in sprijinul

Marii Uniri...

...154

LauraAntoaneta

^Sava: Dreptul la Demnitate na/ionald

in contextul

Marii Uniri...

...769

Florin

Nacu: Momente rnai puyin cunoscute din istoria

pregdtirii Marii Uniri

de la 7 Decernbrie

1918....

^...179

Narcisa

Maria Mitu:

Contribuyia administratorilor Dorneniilor Coroanei la realizarea

Unirii

din 1 9 1 8 ... 193 Gabriela Boangiu; Loredana-Maria

Ilin-Grozoir:

Casa Regald a Romdniei

;i

^{costurnul pEular rorndnesc}

-

sirnbol al

Marii tlniri..2}4

Simona

Lmil;Anca

Ceaugescu: Spayiul de locuit in rnentalul

co lectio al comuni tdTilor preis torice

;i

tradi1ionale...277 Ileana Cioarec: Ctitoriile religioase ale boierilor

Fili;ani

...229 Mihaela Dudu; Alexandru Mhdinescu:

Eroii

necunosculi

ai Unirii - ^mdrturii

^{din taberele de}

prizonieri...24t

Emil-Dragog Dumitragcu; Alexandru

Mihai:

^(Jnirea

-

' Act de ooinld

nalionald...

...265 Ramona Hogiu:

infipnirea

unui ideal

-

mobilizarea

Alexandrina-Daniela

Ciobotea-Gavrili;

Lorena-Octavia Dina:

Mdrturii

arhiwistice

prir;ind

Craio,ua in

anii

1916-1918 ...297

Imagini foto...

...,...320

MilNIIHHSITATH

TLOREA FIRAN Prof. univ. dr.

UNITATE PRIN DIVERSITAIE

(-olocviile

tematice anuale Scrisul Romdnesc

ar

ajuns ia edipa

I l.-ra XIII-a. ^Au

^inceput

prin

dezbrterea unor teme de interes istorico-literar

;i

cultural-gtiingific care au rispuns unor nece- sit51i

in

concordangl cu evolufla

culturii ;i literaturii

noastre si a evenimentelor care s-au succedat

in

perioada de dupn 1989.

Tema din acest an este una cuprinzltoare si cu o

profund[

sem- nificagie

-

^Unitate

^prin

diversitate.

+.

Intr-un timp cind in multe pnrli

ale

lumii

se manifestfl

mi;ciri

separatiste _9i curente politice populiste, recursul la

uni-

tate

prin

diaersitate poate

fi

o abordare

temeinicl

gi necesar[, o incercare de salvare a complexitilgii civllizaliei noastre.

Glob alizar ea,

multiculturalismul

si organismele internali

-

onale au devenit indezirabile

pentru

adeppi izolagionismului gi

destrlm[rii,

sub pretextul

salvirii specificitilii ori protejdrii valorilor

nafionale.

in

esenl[,

forla

unei

nafiuni stI

tocmai

in

asimilarea diferenlelor.

in anul cind sirbitorim Centenarul Marii Uniri,

cAnd RomAnia celebreazd Centenarul existenlei sale ca stat, unitar gi

independent, Scrisul Rontdnesc propune ca

temi

a

Colocviilor

sale Unitate

prin

diaersitate,prilej de a discuta unitatea gi

bog[fia

culturii romAne ca rezultat al diversitdlii valorilor sale etnice

ori

din afara granilelor ^care i-au dat vigoare gi prospefime, intregind patrimoniul universal.

Desigur, conceptul unitate

prin

diaersitate are o conotafie care permite divagalii _9i

interpretiri

^diverse, raportul dintre cei doi termeni poate deanolta analize care trebuie

insl

sd conduc[

la armonie _9i tolerant[. Unitate dar nu prin uniformitate, ^ci

prin

diversitate.

De fapt, acest concept inspirat din devizalatind',In oarietate unitas,a

premiatului Nobel

Ernesto Teodoro

Moneta,

a fost adoptat de Uniunea European[ la

4

mai 2000, iar semnificalia este aceea

c[ prin

LJniunea

European[ tofi

europenii

- ^prin

culturl, tradilii

gi

limbi diferite - ^{pot fi} impreun[, pot

lucra

impreunl

pentru menfinerea pncii _9i pentm prosperitate.

Avem

motive

s[

suslinem cu temei

ci

diversitatea

etnicl

si

religioasi

std,labaza

infhptuirii Marii Uniri, amintind c[ in

Rezolulia

Unirii

s-a inclus asigurarea drepturilor egale pentru

toli

cetelenii,

indiferent

de etnie si religie, ^{ceea ce} insemna nu numai o noutate pentru ^acea vreme, ci o adev[rat provocafe.

Unitatea const[ ^gi

in

diferenla accePtatd', cate

meriti

o

altl

analiz6. atent[.

Rominia,

a?ezat\.la rlscruce de imperii, a reugit

si-gi

p5s-

leze rn

tricea

culturali,

^unitatea

limbii, tradiliile

_9i

spiritul

rominesc, chiar daci peste ea au trecut valuri puternice si ocu-

palii

strline, tocmai

prin

toleranla pentru diversitate ^a celor ce au

triit

^{de-a lungul}

^timpului

ⁱⁿ

teritoriul

rominesc.

Domnitorii

gi regii nogtri care au condus Romdnia

in

momente cruciale ^au dat dovadd.de ingelepciune gi echilibru, ^de un sentiment patriotic gi de solidaritate puternice.

S5rbltoarea Centenarului

Marii Uniri

este 9i

sirbltoarea

diversit[1ii etnice si culturale a RomAniei, romdnii din gar[ _9i de peste granite, unde se

afi

mai

multi

^ca oricAnd, nu gi-au pierdut sentimentul

pariotic,

al solidaritiEii gi toleranlei, contribuie cu ce pot la edificarea unei Romdnii moderne _9i prospere.

Intelectualii,

elitele

rominegti

s-au situat intotdeauna

in

centrul

marilor

evenimente

din istoria noastri

gi ne-ar trebui un spafiu larg s[ consemn[m numele unor spirite care au luptat pentru infhptuirea

Marii Uniri.

Tema propusi nu ^se cantoneazdin spaliul nalional rominesc, ea are reverberagii gi in plan european sau intercontinental, mai ales in America de Nord, in diaspora romineascl, de unde avem colaboratori de marci, incf,.t interferenlele sunt inevitabile.

Cu siguranll, diversitatea punctelor ^de vedere exprimate

in comuniclrile

suslinute va insemna garanfia

;i

^{temeiul alegerii}

9i dezbaterii temei Unitate

prin

diversitate.

10

Desigur, conceptul unitate

prin

diaersitate are o conotafie care permite divagalii _9i

interpretiri

^diverse, raportul dintre cei doi termeni poate deanolta analize care trebuie

insl

sd conduc[

la armonie _9i tolerant[. Unitate dar nu prin uniformitate, ^ci

prin

diversitate.

De fapt, acest concept inspirat din devizalatind',In oarietate unitas,a

premiatului Nobel

Ernesto Teodoro

Moneta,

a fost adoptat de Uniunea European[ la

4

mai 2000, iar semnificalia este aceea

c[ prin

LJniunea

European[ tofi

europenii

- ^prin

culturl, tradilii

gi

limbi diferite - ^{pot fi} impreun[, pot

lucra

impreunl

pentru menfinerea pncii _9i pentm prosperitate.

Avem

motive

s[

suslinem cu temei

ci

diversitatea

etnicl

si

religioasi

std,labaza

infhptuirii Marii Uniri, amintind c[ in

Rezolulia

Unirii

s-a inclus asigurarea drepturilor egale pentru

toli

cetelenii,

indiferent

de etnie si religie, ^{ceea ce} insemna nu numai o noutate pentru ^acea vreme, ci o adev[rat provocafe.

Unitatea const[ ^gi

in

diferenla accePtatd', cate

meriti

o

altl

analiz6. atent[.

Rominia,

a?ezat\.la rlscruce de imperii, a reugit

si-gi

p5s-

leze rn

tricea

culturali,

^unitatea

limbii, tradiliile

_9i

spiritul

rominesc, chiar daci peste ea au trecut valuri puternice si ocu-

palii

strline, tocmai

prin

toleranla pentru diversitate ^a celor ce au

triit

^{de-a lungul}

^timpului

ⁱⁿ

teritoriul

rominesc.

Domnitorii

gi regii nogtri care au condus Romdnia

in

momente cruciale ^au dat dovadd.de ingelepciune gi echilibru, ^de un sentiment patriotic gi de solidaritate puternice.

S5rbltoarea Centenarului

Marii Uniri

este 9i

sirbltoarea

diversit[1ii etnice si culturale a RomAniei, romdnii din gar[ _9i de peste granite, unde se

afi

mai

multi

^ca oricAnd, nu gi-au pierdut sentimentul

pariotic,

al solidaritiEii gi toleranlei, contribuie cu ce pot la edificarea unei Romdnii moderne _9i prospere.

11

Intelectualii,

elitele

rominegti

s-au situat intotdeauna

in

centrul

marilor

evenimente

din istoria noastri

gi ne-ar trebui un spafiu larg s[ consemn[m numele unor spirite care au luptat pentru infhptuirea

Marii Uniri.

Tema propusi nu ^se cantoneazdin spaliul nalional rominesc, ea are reverberagii gi in plan european sau intercontinental, mai ales in America de Nord, in diaspora romineascl, de unde avem colaboratori de marci, incf,.t interferenlele sunt inevitabile.

Cu siguranll, diversitatea punctelor ^de vedere exprimate

in comuniclrile

suslinute va insemna garanfia

;i

^{temeiul alegerii}

9i dezbaterii temei Unitate

prin

diversitate.

GHEORGHE PAUN Academician

UNITATE PRIN DIVERSITATE Citeva consideratii

1. Subiect vast, pentru conferinle intregi,

pentru ci4i

^de

mare

intindere.

Subiect de

multl

vreme mereu

urgent,la noi

qi

deopotrivi prin

^lume

-

^{cu precldere}

in Europa.La ptima

vedere, ba chiar gi la a doua, un subiect contradictoriu,

oximo-

ronic-parad oxalr,,rezolvat"

ins[ prin

evidenta plasare a celor doi termeni pe paliere diferite, de

tip

parte-intreg, sistem-subsis- tem.

in termenii

precigi ai anunfului temei

Colocviilor

Scrisul Romdnesc2018,

din numirul

^pe

^iulie

alrevistei, contextul ^este clar: Centenarul

Marii Uniri,

^{deci unitatea} statalS,,,unitatea ^si bognlia

culturii

rom6.ne ca rczultat al

diversitllii valorilor

^sale etnice

ori din

afara granilelor care

i-au

dat vigoare _9i prospe- 1ime". De subliniat adlugarea la/lirngd,,unitate" ^a parametrului ,,bogi1ie" ^(a

culturii

romdne), sugerdnd libertatea de ^a extinde tema. De fapt, o consecin![ mai

directl

^a diversit[1ii este efici- en!a, bogLlia deci, nu unitatea

propriu-zisd-iat

^asta at

trebui sI aibl o

relevanlfl

chiar mai

mare,

mai

ales Ia

nivel

global,

supra-nafional

cel

pulin

^(este alarmant-paradoxal

c[ nu

se

inlelege acest

lucru

la nivelul ,,globalizatorilor",

al,,planifica- torilor" structurilor

supra-statale,

multinalionale).

in

plus,

disculiile din

aceastfl

zon[

sunt pdndite de multe

capcane, cea mai

rlspAnditi fiind

pa*izanat.l,, opiniile preconce- pute, eventual induse, alterate ^de sentimente, de conservatorism gi snobism

deopotrivi.

Parugrafele dinainte ar trebui

si

expiice precaulia din subti- tlu,

anunlind

lipsa de

pretenlii ;i

^de

^structuri

^a

intervenliei

de fag1. Posibile subiecte de

dezbitut,

unele

pirind

poate,,aduse la

temil';

de asemenea, referinle, citate de

sprijin pentru

dez*

voltiri

ulterioare.

2.Intruin

subiect preluind din prezentarea din

numirul

pe iulie a temei sugestia conflictului

dintre

globalizare _9i localizare (voi reveni la formularea din revist[). Conflict vechi, amplu, vizibil peste tot in lume, cu mari diferenge in spafiu, dar mereu

amplifi-

cindu-se in timp (aparent, cu evolulia in favoarea globalismului).

Mai

intii,

un mare paradox care ar trebui s[ ne dea de

gindit:

cu fiecare an ce trece, omenirea devine tot mai ecologicd, in sensul

grijii

pentru diversitatea

lumii

animale gi vegetale. Se

numLrl

gi

enumer[

speciile dispS.rute, se

inventariazi,

cele pe cale de disparilie,

indivizii

acestora sunt monitorizagi,adunali

in

spalii protejate, ajutafi

si

procreeze. Omenirea se lamenteazd. ori de cdte

ori

o specie se stinge, de la baobabi la insecte, omenirea se bucurd. atunci cAnd prin pdduri mai

pulin

umblate se descoperi o sopArli. necunoscuti

pini

atunci.

Lucrurile stau exact invers la nivelul omenirii inse;i! Dispar granile, dispar obiceiuri, dispar

limbi

(prognozele sunt alarmante la acest punct), dispar

naliuni

gi

nalionalitl1i,

Europa se meti-

seazd

-

^asta,

ⁱⁿ

^fala

^ochilor

nogtri, nu la nivelul presupuselor scenarii, ad-hoc geo-politice sau ca parte a ipoteticelor planuri de o mie de ani, de

doui mii

de

ani...

Satul global este demult o realitate

(totul

este acum _,,1a distanga

unui

zbor cu avionul, la distanla

unui click

de mouse");

prin

7967, c6.nd punea

in

circulalie aceasti sintagm[, Marshall

Mcluhan

venea _9i cu un slogan spectaculos:,,Timpul s-a sfhrgit, spagiul a

dispirut,

bine agi venit

in

Satul Global!" (Globalizarea terorismului

pirea

la

13

GHEORGHE PAUN Academician

UNITATE PRIN DIVERSITATE Citeva consideratii

1. Subiect vast, pentru conferinle intregi,

pentru ci4i

^de

mare

intindere.

Subiect de

multl

vreme mereu

urgent,la noi

qi

deopotrivi prin

^lume

-

^{cu precldere}

in Europa.La ptima

vedere, ba chiar gi la a doua, un subiect contradictoriu,

oximo-

ronic-parad oxalr,,rezolvat"

ins[ prin

evidenta plasare a celor doi termeni pe paliere diferite, de

tip

parte-intreg, sistem-subsis- tem.

in termenii

precigi ai anunfului temei

Colocviilor

Scrisul Romdnesc2018,

din numirul

^pe

^iulie

alrevistei, contextul ^este clar: Centenarul

Marii Uniri,

^{deci unitatea} statalS,,,unitatea ^si bognlia

culturii

rom6.ne ca rczultat al

diversitllii valorilor

^sale etnice

ori din

afara granilelor care

i-au

dat vigoare _9i prospe- 1ime". De subliniat adlugarea la/lirngd,,unitate" ^a parametrului ,,bogi1ie" ^(a

culturii

romdne), sugerdnd libertatea de ^a extinde tema. De fapt, o consecin![ mai

directl

^a diversit[1ii este efici- en!a, bogLlia deci, nu unitatea

propriu-zisd-iat

^asta at

trebui sI aibl o

relevanlfl

chiar mai

mare,

mai

ales Ia

nivel

global,

supra-nafional

cel

pulin

^(este alarmant-paradoxal

c[ nu

se

inlelege acest

lucru

la nivelul ,,globalizatorilor",

al,,planifica- torilor" structurilor

supra-statale,

multinalionale).

in

plus,

disculiile din

aceastfl

zon[

sunt pdndite de multe

capcane, cea mai

rlspAnditi fiind

pa*izanat.l,, opiniile preconce- pute, eventual induse, alterate ^de sentimente, de conservatorism gi snobism

deopotrivi.

Parugrafele dinainte ar trebui

si

expiice precaulia din subti- tlu,

anunlind

lipsa de

pretenlii ;i

^de

^structuri

^a

intervenliei

de fag1. Posibile subiecte de

dezbitut,

unele

pirind

poate,,aduse la

temil';

de asemenea, referinle, citate de

sprijin pentru

dez*

voltiri

ulterioare.

2.Intruin

subiect preluind din prezentarea din

numirul

pe iulie a temei sugestia conflictului

dintre

globalizare _9i localizare (voi reveni la formularea din revist[). Conflict vechi, amplu, vizibil peste tot in lume, cu mari diferenge in spafiu, dar mereu

amplifi-

cindu-se in timp (aparent, cu evolulia in favoarea globalismului).

Mai

intii,

un mare paradox care ar trebui s[ ne dea de

gindit:

cu fiecare an ce trece, omenirea devine tot mai ecologicd, in sensul

grijii

pentru diversitatea

lumii

animale gi vegetale. Se

numLrl

gi

enumer[

speciile dispS.rute, se

inventariazi,

cele pe cale de disparilie,

indivizii

acestora sunt monitorizagi,adunali

in

spalii protejate, ajutafi

si

procreeze. Omenirea se lamenteazd. ori de cdte

ori

o specie se stinge, de la baobabi la insecte, omenirea se bucurd. atunci cAnd prin pdduri mai

pulin

umblate se descoperi o sopArli. necunoscuti

pini

atunci.

Lucrurile stau exact invers la nivelul omenirii inse;i! Dispar granile, dispar obiceiuri, dispar

limbi

(prognozele sunt alarmante la acest punct), dispar

naliuni

gi

nalionalitl1i,

Europa se meti-

seazd

-

^asta,

ⁱⁿ

^fala

^ochilor

nogtri, nu la nivelul presupuselor scenarii, ad-hoc geo-politice sau ca parte a ipoteticelor planuri de o mie de ani, de

doui mii

de

ani...

Satul global este demult o realitate

(totul

este acum _,,1a distanga

unui

zbor cu avionul, la distanla

unui click

de mouse");

prin

7967, c6.nd punea

in

circulalie aceasti sintagm[, Marshall

Mcluhan

venea _9i cu un slogan spectaculos:,,Timpul s-a sfhrgit, spagiul a

dispirut,

bine agi venit

in

Satul Global!" (Globalizarea terorismului

pirea

la

inceput c[ incetinegte procesul de gtergere a granilelor, dar ne-am acomodat repede _9i cu ^acest fenomen, devenit parci inevitabil')

Mi

intreb, retoric gi

{hr[

speran![, daci nu s-ar putea

porni

o campanie de eco-homo-logie, de extindere la

oameni-naliuni

a eco-logiei

tradifonale. Definifa

de

dicfonar

^{a ecologiei face}

aparent nenecesarl inventarea

unui

nou termen

-,,$tiinl[

^care

se ocupi de studiul relagiilor dintre organisme 9i ambianga 1or,1a

nivel de individ, populalie ^spu comunitate"

-

^{dar definilia ecolo-}

gistului restringe imediat ^{(nu, nu era vorba despre}

populalii

^de persoane!): ,,Adept ^al ecologiei, persoanS. ^care apiltd mediul am- biant". Este apirat mediul ambiant omului-ecologist, nu

omul"

_'

3.

Ci

^omul

-

^cel

^pu;in

declarativ,la nivelul

politicii

globale (iarl) gi a1,,oengismu1ui"- are grijn ^de speciile,,din mediul ambiant"

este tot mai vizibil. Adesea, _9i eficient.Istoria ^este ins[, parci

prin

contrast,

darnici in

exemple de civilizagii dispirute, unele chiar distruse de,,civihzagii" contemporane ^{1or, vecine sau} mai depirtate'

Din

motive economice cel mai adesea, dar _9i religioase uneori, politico-ideologice ^chiar. De-ar fi doar exemplul mayagiioq inca- gilor gi azteclor,gi

tot

ar trebui

si

ne cutremurim

-

^acestea

^fiind

cazrxi,,reuqite", pentru ^ce incerclri sistematice de anihilare ^a unor popoare, a unor categorii ^de populagie,aunor nalionalitIli, ^au mai fost

-

^iar, pentru toate ^acestea, omenirea ar trebui s[ se rugineze si s[ se cutremure deopotrivl. Holocaust, ^masacre in masi, golug, deportlri,

revolufi

indreptate impotriva unor clase sociale...

IarIgi

retoric gi

ftrX

speranfe: nu credefl ^cd, globalizarea are ceva de

a

face cu toate acestea, la

un

nivel

mult

mai general, mai insidios, ^cu violenla

mult

sublimat[, dar cu efecte similare, eliminarea diferenqelor, nivelarea?

Meriti ^mlcar si

^ne gdndim

la

asa ceva, adlugdnd

insi inc[

^o

notl

pesimisti, de ^altd'

naturl:

nu cumva procesul ^este inevitabil-ireversibil?

4. Explic pufin intrebarea

ultiml, reformulind-o:

nu cumva civilizagiaumani ?mbitrAneste

* _;i

_{nu are cum s[} imbltrdneasc[

altfel?Las filosofii sI vorbeascl

-

^gi sunt mulgi cei care au fhcut-o, care ne-au avertizat deja ci,,lumea este bolnavil'. Amintesc doar

c[

(uneori chiar filosofii s-au ocupat de asta,intr-o anume

misuri

^au

pus umlrul,si oamenii de

;tiin1I...)

,,l-am omor6.t"pe Dumnezeu de mai multe

ori,l-am

scos din noi

;i

din viafa noastr[, cu motive care duc pdn[ in,,mlagtinile ralionaliste ale Renagterii"

(Vintih Horia), dacl

nu si mai departe, animalul

din noi

este

tot

mai promovat, ne-am inchinat banului, lui,,a avea"in dauna lui,,a fi", la vremea din

urml

nu mai este clar dacl maginile sunt

arxilia-

rele noastre sau noi suntem auxiliarele 1or, suntem dependenli de ecrane (nu mai adaug ci, nu neapirat intenfionat

-

^{dar gi astfel}

-,

acestea modificl deopotriv[ creierul si mintea, fidologSasi raliunea, manipuleazS.,,,stricf' sapiens-ul

din

om), am ajuns

si

numS.rim obsesiv,,like" -urile, captivi

in

a9a-num itele ^{b u} I e fa ^{c e b o o} k etc. etc.

Extind

la maximum speculalia: legea a doua a termodina-

micii

^(empiric, aparent banal:

c[ldura

trece totdeauna de la un corp mai cald la unul mai fece, cu adlugirea, ceva mai nebanali,

c5. trecerea nu se poate face

niciodat[

invers) are drept conse-

cinfI...

moartea

termici

^a universului,

prin

uniformizare. O

altl

formulare: universul tinde spre o stare de entropie maximi.

(Nu

tofl fizicienii sunt de acord cu

formulirile ;i

^cu interpretarea, dar aici

mi

opresc la opinia

majoritari.)

Se

aplic[

oare ,,legitatea"

aceasta gi civilizagiilor,

in

particular (ca

si

nu exclud posibilele civilizagii extra- sau intra-terestre, din componente paralele ale multiversurilor eventual),

omenirii din

etapa de fag[?

5. Poate nu, pentru cd omul

estefin/d

anti-entropicd!Yiaga

ins

isi

^es te anti-

entropici,

intro duce

structuri,

ot ganizar e, deci eterogeneitate. $tefan Lupagcu

identifici

o confruntare

gigantici

t4

inceput c[ incetinegte procesul de gtergere a granilelor, dar ne-am acomodat repede _9i cu ^acest fenomen, devenit parci inevitabil')

Mi

intreb, retoric gi

{hr[

speran![, daci nu s-ar putea

porni

o campanie de eco-homo-logie, de extindere la

oameni-naliuni

a eco-logiei

tradifonale. Definifa

de

dicfonar

^{a ecologiei face}

aparent nenecesarl inventarea

unui

nou termen

-,,$tiinl[

^care

se ocupi de studiul relagiilor dintre organisme 9i ambianga 1or,1a

nivel de individ, populalie ^spu comunitate"

-

^{dar definilia ecolo-}

gistului restringe imediat ^{(nu, nu era vorba despre}

populalii

^de persoane!): ,,Adept ^al ecologiei, persoanS. ^care apiltd mediul am- biant". Este apirat mediul ambiant omului-ecologist, nu

omul"

_'

3.

Ci

^omul

-

^cel

^pu;in

declarativ,la nivelul

politicii

globale (iarl) gi a1,,oengismu1ui"- are grijn ^de speciile,,din mediul ambiant"

este tot mai vizibil. Adesea, _9i eficient.Istoria ^este ins[, parci

prin

contrast,

darnici in

exemple de civilizagii dispirute, unele chiar distruse de,,civihzagii" contemporane ^{1or, vecine sau} mai depirtate'

Din

motive economice cel mai adesea, dar _9i religioase uneori, politico-ideologice ^chiar. De-ar fi doar exemplul mayagiioq inca- gilor gi azteclor,gi

tot

ar trebui

si

ne cutremurim

-

^acestea

^fiind

cazrxi,,reuqite", pentru ^ce incerclri sistematice de anihilare ^a unor popoare, a unor categorii ^de populagie,aunor nalionalitIli, ^au mai fost

-

^iar, pentru toate ^acestea, omenirea ar trebui s[ se rugineze si s[ se cutremure deopotrivl. Holocaust, ^masacre in masi, golug, deportlri,

revolufi

indreptate impotriva unor clase sociale...

IarIgi

retoric gi

ftrX

speranfe: nu credefl ^cd, globalizarea are ceva de

a

face cu toate acestea, la

un

nivel

mult

mai general, mai insidios, ^cu violenla

mult

sublimat[, dar cu efecte similare, eliminarea diferenqelor, nivelarea?

Meriti ^mlcar si

^ne gdndim

la

asa ceva, adlugdnd

insi inc[

^o

notl

pesimisti, de ^altd'

naturl:

nu cumva procesul ^este inevitabil-ireversibil?

75

4. Explic pufin intrebarea

ultiml, reformulind-o:

nu cumva civilizagiaumani ?mbitrAneste

* _;i

_{nu are cum s[} imbltrdneasc[

altfel?Las filosofii sI vorbeascl

-

^gi sunt mulgi cei care au fhcut-o, care ne-au avertizat deja ci,,lumea este bolnavil'. Amintesc doar

c[

(uneori chiar filosofii s-au ocupat de asta,intr-o anume

misuri

^au

pus umlrul,si oamenii de

;tiin1I...)

,,l-am omor6.t"pe Dumnezeu de mai multe

ori,l-am

scos din noi

;i

din viafa noastr[, cu motive care duc pdn[ in,,mlagtinile ralionaliste ale Renagterii"

(Vintih Horia), dacl

nu si mai departe, animalul

din noi

este

tot

mai promovat, ne-am inchinat banului, lui,,a avea"in dauna lui,,a fi", la vremea din

urml

nu mai este clar dacl maginile sunt

arxilia-

rele noastre sau noi suntem auxiliarele 1or, suntem dependenli de ecrane (nu mai adaug ci, nu neapirat intenfionat

-

^{dar gi astfel}

-,

acestea modificl deopotriv[ creierul si mintea, fidologSasi raliunea, manipuleazS.,,,stricf' sapiens-ul

din

om), am ajuns

si

numS.rim obsesiv,,like" -urile, captivi

in

a9a-num itele ^{b u} I e fa ^{c e b o o} k etc. etc.

Extind

la maximum speculalia: legea a doua a termodina-

micii

^(empiric, aparent banal:

c[ldura

trece totdeauna de la un corp mai cald la unul mai fece, cu adlugirea, ceva mai nebanali,

c5. trecerea nu se poate face

niciodat[

invers) are drept conse-

cinfI...

moartea

termici

^a universului,

prin

uniformizare. O

altl

formulare: universul tinde spre o stare de entropie maximi.

(Nu

tofl fizicienii sunt de acord cu

formulirile ;i

^cu interpretarea, dar aici

mi

opresc la opinia

majoritari.)

Se

aplic[

oare ,,legitatea"

aceasta gi civilizagiilor,

in

particular (ca

si

nu exclud posibilele civilizagii extra- sau intra-terestre, din componente paralele ale multiversurilor eventual),

omenirii din

etapa de fag[?

5. Poate nu, pentru cd omul

estefin/d

anti-entropicd!Yiaga

ins

isi

^es te anti-

entropici,

intro duce

structuri,

ot ganizar e, deci eterogeneitate. $tefan Lupagcu

identifici

o confruntare

gigantici

de acest gen, de la nivelul cosmic-cosmogonic

pdnilla

nivelul atomic, intre forgele distructiv-entropice _{9i cele} constructiv-ra- flonale (,,ragional" aici antropomorfrzeazd.r poate

trimite

gi la un Creator-Dumfiezertrdar ^este mai general,;ine ^de Lege, de nous-rtl

din filosofia

greacd,de ,,gramatica

lumii").

Citez

din

Solomon Marcus, ^Pa radigme uniaersale (Paralela 45,Pitegti,2077, pag. 637):

,,IJn sistem, fie el atomic, biologic, psihic ^sau social, nu ^se _Poate menline

fhri

coexistenfa unor forfe de atracfie _9i a unor fo4e de repulsie intre elemente sau subsisteme ale sale.

(...) O fo4[

nu se poate exefsa decdt contra unei alte for1e, care-i

reitstdruna

cigtigdnd ^{ceea ce} cealalt[ pierde.

(...) Aici

intervine o

alt[ diho-

tomie fundamental5 pentru Lupasco, aceea dintre ornogenizare gi eterogenizare,

c

^tendinle antagoniste.

Dincolo

de varietatea posibiln a for1e1or, conflictele dintre ele sunt totdeauna conflicte intre _forle omogenizante g\forfe eterogenizante. .Picidevine evidenti legltura teoriei lui Lupasco cu conceptul ^de entropie (...); _in timp ce

tendinla

de omogenizare este o

tendingi

a macro-frzicului, inscrisi in cel de-al doilea principiu al termodinamicii, tendinla de eterogenizare este apanajul sistemelor

vii

gi corespunde des- cregterilor locale de entropie pe ^{care acestea} le provoaci."

Mai

viu inseamn[, agadaqmai eterogen

- ^iar

^asta _^r ^trebui

si

se aplice gi organismelor sociale, nu numai celor biologice.

'.

Mai

reiau

citeva citate din

masiva carte

^ lui

Solomon Marcus, de ^{daLtz aceasta} legate de lucrarea Entropy, a nert) zt:orld z,iezts,deJeremy

Rifkin

^gi Ted Howard ^(The

Wiking

^{Press, New}

York, 1980). Scot din context, dar frazele ^(S. Marcus, op. cit., pag 534) sunt extrem de semnificative pentru discuqia de

fal[:

_,,Cu

fiecare eveniment, o

anumiti

cantitate de energie se degtadeazd', nemaiputAnd fi recuperatn.

(...)

Cu fiecare schimbare

calitativi

[chiar

daci

aparent

anti-entropici],

^se produce o micsorare a

energiei disponibile, deci utilizabile, energie frrd' de care nu se

poate imagina supravieguirea omenirii.

(...)

Progresul [nu cumva e 9i acesta un

cuvint

cu inlelesul pervertit?

-

fl.n., Gh. P.] n-ar

fi

deci

decit grlbirea

procesului entropic, cregterea

dezordinii in

lume." Precaut, Marcus adaugi: ,,Desigur, nu este aici decdt o ^fagd, a

lucrurilor."Mi

opresc,

trimit

cititorul, pentru dezvoltdri

ale disculiei, toate incitante,la paginile din Paradigme uniaersale, subliniez doar subtilitatea-generalitatea-complexitatea chesti-

unii -

9i

faptul

cd, fiz\caltermodinamica ,,explicl ^gi

justificl",

pe o asemenea cale, multe dintre releie

lumii...

6.

Rele

zic

gi accentuez.

Nu gtim

gi

probabil

nu

vom

gti

niciodatl

(magina

timpului

este

un vis frumos

al

literaturii SF...)

ce am

pierdut distrugind civilizagiile

precolumbiene.

Culturi, medicinl,

alte gtiinle?

$tim insi

cdt de

mult

a

ci;tigat

omenirea nereugind

s[

anihileze cwilizagiile orientale, pe ^cea chinezd 9i

indian[ in primul rind,

sau

civilizagiile

africane.

Presiuni asupra 1or au fost destule, dar, puternice

prin

^religie, filosofie (confucianismul este un foarte bun exemplu), demo- grafie,

tradifli,

au rezistat.

E

adevirat,

nici

diferenlele

dintre

localnici

;i

invadatori nu au fost atat de mari ca

intre

azteci gi conchistadori. Nu vreau

si

speculez gi mai mult, aducdnd vorba despre civrlizayllle vechi, ,dizolvate"

in civilizalii

ulterioare, dar nu pot

si

nu

mI

duc ^cu

gindul

spre daci, traci, ge!i,

indo-euro-

penii de

laTdrtdria

sau de la

Cucuteni,la

cei de la Hamangia.

Culturl, medicini,

alte gtiinle, religie?... ce

mult

ne-ar folosi,

mlcar

la nivel spiritual,

s[

le gtim!...

Iar dacl de obicei vorbim despre unitate

si/prin

diversitate la modul sincron, spalial-geografic, ce-ar fi s-o facem gi la modul diacron, istoric-temporal? Continuitatea nu este

tot

un

fel

de unitate?

(in

_cazul poporului romAn, este cel

pufin

o

puternicl

premisl a

unit[gii.)

76

de acest gen, de la nivelul cosmic-cosmogonic

pdnilla

nivelul atomic, intre forgele distructiv-entropice _{9i cele} constructiv-ra- flonale (,,ragional" aici antropomorfrzeazd.r poate

trimite

gi la un Creator-Dumfiezertrdar ^este mai general,;ine ^de Lege, de nous-rtl

din filosofia

greacd,de ,,gramatica

lumii").

Citez

din

Solomon Marcus, ^Pa radigme uniaersale (Paralela 45,Pitegti,2077, pag. 637):

,,IJn sistem, fie el atomic, biologic, psihic ^sau social, nu ^se _Poate menline

fhri

coexistenfa unor forfe de atracfie _9i a unor fo4e de repulsie intre elemente sau subsisteme ale sale.

(...) O fo4[

nu se poate exefsa decdt contra unei alte for1e, care-i

reitstdruna

cigtigdnd ^{ceea ce} cealalt[ pierde.

(...) Aici

intervine o

alt[ diho-

tomie fundamental5 pentru Lupasco, aceea dintre ornogenizare gi eterogenizare,

c

^tendinle antagoniste.

Dincolo

de varietatea posibiln a for1e1or, conflictele dintre ele sunt totdeauna conflicte intre _forle omogenizante g\forfe eterogenizante. .Picidevine evidenti legltura teoriei lui Lupasco cu conceptul ^de entropie (...); _in timp ce

tendinla

de omogenizare este o

tendingi

a macro-frzicului, inscrisi in cel de-al doilea principiu al termodinamicii, tendinla de eterogenizare este apanajul sistemelor

vii

gi corespunde des- cregterilor locale de entropie pe ^{care acestea} le provoaci."

Mai

viu inseamn[, agadaqmai eterogen

- ^iar

^asta _^r ^trebui

si

se aplice gi organismelor sociale, nu numai celor biologice.

'.

Mai

reiau

citeva citate din

masiva carte

^ lui

Solomon Marcus, de ^{daLtz aceasta} legate de lucrarea Entropy, a nert) zt:orld z,iezts,deJeremy

Rifkin

^gi Ted Howard ^(The

Wiking

^{Press, New}

York, 1980). Scot din context, dar frazele ^(S. Marcus, op. cit., pag 534) sunt extrem de semnificative pentru discuqia de

fal[:

_,,Cu

fiecare eveniment, o

anumiti

cantitate de energie se degtadeazd', nemaiputAnd fi recuperatn.

(...)

Cu fiecare schimbare

calitativi

[chiar

daci

aparent

anti-entropici],

^se produce o micsorare a

energiei disponibile, deci utilizabile, energie frrd' de care nu se

t7

poate imagina supravieguirea omenirii.

(...)

Progresul [nu cumva e 9i acesta un

cuvint

cu inlelesul pervertit?

-

fl.n., Gh. P.] n-ar

fi

deci

decit grlbirea

procesului entropic, cregterea

dezordinii in

lume." Precaut, Marcus adaugi: ,,Desigur, nu este aici decdt o ^fagd, a

lucrurilor."Mi

opresc,

trimit

cititorul, pentru dezvoltdri

ale disculiei, toate incitante,la paginile din Paradigme uniaersale, subliniez doar subtilitatea-generalitatea-complexitatea chesti-

unii -

9i

faptul

cd, fiz\caltermodinamica ,,explicl ^gi

justificl",

pe o asemenea cale, multe dintre releie

lumii...

6.

Rele

zic

gi accentuez.

Nu gtim

gi

probabil

nu

vom

gti

niciodatl

(magina

timpului

este

un vis frumos

al

literaturii SF...)

ce am

pierdut distrugind civilizagiile

precolumbiene.

Culturi, medicinl,

alte gtiinle?

$tim insi

cdt de

mult

a

ci;tigat

omenirea nereugind

s[

anihileze cwilizagiile orientale, pe ^cea chinezd 9i

indian[ in primul rind,

sau

civilizagiile

africane.

Presiuni asupra 1or au fost destule, dar, puternice

prin

^religie, filosofie (confucianismul este un foarte bun exemplu), demo- grafie,

tradifli,

au rezistat.

E

adevirat,

nici

diferenlele

dintre

localnici

;i

invadatori nu au fost atat de mari ca

intre

azteci gi conchistadori. Nu vreau

si

speculez gi mai mult, aducdnd vorba despre civrlizayllle vechi, ,dizolvate"

in civilizalii

ulterioare, dar nu pot

si

nu

mI

duc ^cu

gindul

spre daci, traci, ge!i,

indo-euro-

penii de

laTdrtdria

sau de la

Cucuteni,la

cei de la Hamangia.

Culturl, medicini,

alte gtiinle, religie?... ce

mult

ne-ar folosi,

mlcar

la nivel spiritual,

s[

le gtim!...

Iar dacl de obicei vorbim despre unitate

si/prin

diversitate la modul sincron, spalial-geografic, ce-ar fi s-o facem gi la modul diacron, istoric-temporal? Continuitatea nu este

tot

un

fel

de unitate?

(in

_cazul poporului romAn, este cel

pufin

o

puternicl

premisl a

unit[gii.)