Ghid practic 9i legislativ Ghid de mediere penal Concurs de admitere INM Ei magistraturd

DANILET, Vasilicil-Cristi

Studii: licen[iat in studii juridicg Universitatea,,Alexandru Ioan Cuza" din lagi, Facultatea de Drept (1998); curs postuniversitar de gtiinfe penale la Facultatea de Drept a Universititlii de Vest din Timigoara (2001); ^master ln drept qtiinfe penale gi criminalistici (2002) li doctor ln drept (2013) la Facultatea de Drept a Universita$i,.Babeq-Bolyai" din Cluj-Napoca

Activitate: judecdtor (din 1998); consilier al ministrului justifiei (2005-2007);

membru in Comisia pentru Eficienta Justitiei din cadrul Consiliului Europei (2@5-2006); membru in grupul de lucru pentu redactarea profilului magistra-

tului (2006); participant la redactarea Comentariului la Principiile de la Bangalore privind conduita judiciard adoptat la nivel ONU (Viena 2007);

formator la Institutul Na[ional al Magistraturii, disciplina ,,Eticd qi deontologie

judiciard" (din 2008); membru

in

Consiliul Superior

al

Magistraturii

(din 201

l);

participant la lucririle Conven{iei Nafiunilor Unite impotriva Corupliei unde s-a adoptat Ghidul de implementare qi cadrul de evaluare a art. I I din UNCAC (Panama 2013); expert intemafional pentru reformajustifiei

$i integritate judiciare

in

Albani4 Bulgari4 Cehi4 Macedoni4 Moldov4 Muntenegru, Poloni4 Tunisia Turci4 Ucraina (2008-2016).

Publicafii: 14 c6(i _Ei monografii in calitate de autor sau coautor, printre care:

,,Factorii ^{de presiune qi} conflictele de interese. Ghid pentru judecitori" (2007), ,.Eficienta gi echitatea justitiei. Standarde europene" (traduceri, ^2008), ,,Corup[ia gi anticorup(ia in sistemul juridic" (2009), ,,Ghid de mediere"

(2010), ,,Justi{ia in opinii qi analize,2004-2010" (2010), ,,Admiterea ^la INM qi in magistraturl. Ghid practic 9i legislativ (2012,2013,2014,201,6)",,,Ghid de mediere penal6" (2014), ,,Concurs de admitere INM _Ei magistraturd. Proba l:

Grile. Penal qi procesual penal" (2014, 2015, 2016); ,,Unde-i lege nu-i tocmeald" (2014), ..Educa{ie juridic[ pentru liceeni. Ghid despre drepturi _9i justifie" (2016); peste 35 de studii pi articole publicate in revistele de spe- cialitate; peste 600 de articole de atitudine privind reforma sistemului juridic, independen[a justifiei, impar[ialiate magistra[ilor, integritateajudiciar6 publicate pe blogul personal la ^adresa http://cristidanilet.wordpress.conl gi pe site-ul

w ww. c r is t idan i I e t. r o.

Premii gi distincfii: premiu de excelenf5 pentru activitatea in reforma justi(iei, Gala Premiile Media de Excelen(E, Cluj-Napoca (2008); premiul ,,Mircea Manolescu" acordat de Uniunea Jurigtilor din ^{Romdnia pentru lucrarea}

,,Corup[ia qi anticorup{ia in sistemul juridid'(2009); diploma de onoare gi titlul de ,,Ambasador al Medierii" acordat la Gala Mediatorilor, organizatii ^de Consiliul de Mediere gi Centrul lntemational pentru Solufionarea Disputelor

-

Rom6nia (2013); premiul la categoria ,,Cel mai implicat angajat in ^campa-

nii,/proiecte de implicare in comunitate" la Gala ,,Oameni penhu oameni"

organizat6 de Asociafia pentru Relafii Comunitare (2014); diploma de aprecierd pentru contribufii la educa[iajuridicd preuniversitara. Gala Juridice (20 16).

Cristi Danilet

Concurs de admitere

INM _$i MAGISTRATURA 2016

Proba 3: Interviut. EticI

^gi

deontologi& judiciarl

Editura C.H. Beck Bucuregti 2016

AVERTISMENT!

Avdnd in vedere amploarea luattr de fenomenul fotocopierii lucrtrrilor de specia- litate, mai ales in domeniul Dreptului, atragem atentia ctr, potrivit art. 14 9i ¹⁴⁰ din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor gi drepturile conexe, reproducerea operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe, dacd respectiva reproducere a fost efectuatl firtr autorizarea sau consim[Amantul titularului drepturilor recunoscute de legea mentionata, constituie infracfiune gi se pedepsegte cu inchisoare sau cu amendi.

Prin reproducere, conform legii, se infelege rcalizare4 integral6 sau pa(iall, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloace gi sub orice formd.

Nu

v[

facefi p[rtagi la distrugerea c54ii!

Editura C.H. Beck este acreditati CNATDCU _$i este considerata editurf, cu prestigiu recunoscut.

Concurs de admitere tNM qi MAGISTRATURA 2016 Proba 3: [nterviul. Etici _9i deontologie judiciarl

Copyright @ 2016 - Editura C.H. Beck Toate drepturile rezervate Editurii C.H. Beck

Nicio parte din aceasti lucrare nu poate fi copiatii firf, acordul scris al Editurii C.H. Beck.

Drepturile de distribulie in str[inltate apa(in in exclusivitate editurii.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romffniei DANTLET, CRTSTI

Concurs de admitere INM 9i magistraturii 2016 : proba 3 :

interviul, etictr _9i deontologie profesionali / Cristi Danile{. - Bucureqti : Editura C.H. Beck, 2016

ISBN 978-606-18-057r-6 347.

Editura C.H. Beck

Str. Serg. Nu[u Ion nr. 2, sector 5, Bucuregti Tel.: 02 1.4 I 0.08.47 : 021.410.08.73

Fax: 021.410.08.48 E-mail: comenzi@beck.ro

Redactor: Oana Dobrilescu Tehnoredactor: Catelin Mantu

Cuprins

Prefafi

Abrevieri PARTEA

A. Interviul ca

probi

de

concurs.

...1

$ l. Conditiile de intrare in magistraturd... 1

$2. Concursul de intrare in magistraturd ... ...2

$3. Proba ^de

interviu

...3

$4. Prima componente ^a

interviului

...4

$5. A doua componentd a

interviului

...4

$6. A treia component5 a

interviului

...5

$7. A patra componente a

interviului

...13

$8. Notarea

interviului...

...15

B. Dileme ale eticii judiciare Principiile de la Bangalore...16

$

l.

Cei trei

,,i"

^...16

$2.

Profesionalisrnul...

...17

$3.

Eticajudiciar5...

...18

$4. Principiile de la

Bangalore

... 18

$5. Cele ⁶

virtu[i...

...19

C. Metodologia privind organizarea ^qi desfhEurarea interviului de

admitere

...23

PARTEA A

rI-A...

^...25

A. Instrumente

nafionaIe...

...25

Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele m[suri pentru asigurarea transparenfei in exercitarea demnitdtrilor publice, a funcfiilor publice gi in mediul de afaceri, prevenirea gi sanc[ionarea corupfiei (extras)...25

IX

XI

VI

^Proba 3: Interviul. E,icd ti deontologieiudiciard Legea

ff.

303 din 28 iunie 2004 privind statutul

judecdtorilor gi procuroriloq republicatii (extros)...-29

Codul de proceduri penali

(extras)...

...43

Codul penal

(extras)...

...44

Codul deontologic al judecdtorilor gi procurorilor...'...55

Regulament de organizare gi functionare a Consiliului Superior al

Magistraturii...

...'...60

Carta interprofesionald a j udecltorilor, procurorilor 5i avocatilor

rom6ni...

...63

Ghid privind relatia dintre sistemul judiciar din Romdnia gi

mass-media...

...-...-.67

Profilul magistratului in sistemul juridic din Romdnia... ...92

B. Instrumente internafionale ^.... Declara[ia de la Brijuni cu privire la Principiile de Independenfd a

Justifiei...

...102

Recomandare a (2010)12 cu privire la judecdtori: independen[a, eficienta ^gi responsabilitatile ...'.'....1 ¹ I Recomandarea CM(2000) ^I 9 privind Rolul procurorului in sistemul judiciar

penal

...123

Avize ale Consiliului Consultativ al Judecdtorilor

Europeni

...133

Avizul nr.

I

(2001) referitor la standardele privind independen[a puterii judec[toregti gi inamovibilitatea judecEtorilor.

Concluzii.

...133

Avizul nr.2 ⁽²⁰⁰¹⁾ privind finanfarea qi administrarea instan(elor cu referire la eficienta sistemuluijudiciar qi la articolul 6 al Conventiei Europene privind Drepturile ^gi Libertdlile Fundamentale ale Omului.

Concluzie....

...135

Avizul nr.3 ^{(2002) asupra} principiilor _5i regulilor privind care guverneazi conduita profesionald a j udecdtorilog in mod deosebit etica, comportamentele incompatibile gi impa(ialitatea. 5') Concluzii privind rdspunderea ... I 3 5 Avizul nr. 4 (2003) privind formarea

iniliali

^qi continui specifice judecdtorilor la nivel nalional gi european. Recomandari

...

...137

toz

-

..i.

^{Interviul ca probd de}

concurs

VII Avizul nr. 5 (2003) referitor la regulile ^gi practicile privind desemndrile la Curtea Europeani a Drepturilor Omului.

Subliniere

...139

Avizul nr.6 ⁽²⁰⁰⁴ ) ^cu privire la procesul echitabil intr-un termen rezonabil ^gi rolul judecdtorilor in acest proces, ludnd in considerare mijloacele alternative de solutionare a disputelor. Rezumatul recomanddrilor gi al

concluziilor

... 139

Avizul nr.7 (2005) privind ,justitia ^gi societatea". Rezumatul recomanddrilor gi conclu2ii... 148

Avizul nr. 8 (2006) cu privire la,,rolul judecdtorilor tn protecfia statului de drept gi a drepturilor omului in contextul terorismului". Sumarul recomandirilor gi

concluziilor...

...152

Avizul nr. 9 (2006) privind _,,rolul judecitorilor na[ionali in asigurarea unei aplicdri efective a dreptului international gi european".

Sumarul

rl recomanddrilor qi

concluziilor...

...153

Avizul nr. l0 (2007) referitor la,,Consiliul Justi[iei in serviciul societitii". ^Rezumatul concluziilor gi

recomanddrilor...

...155

Avizul nr. ^{11 (2008)} privind ,,calitatea hot[rdrilor j udecdtoregti". Principalele concluzi i ^g i recomanddri... I 5 8 Avizul

t.

^{12 (2009) al CCJE gi} avizul nr. 4 (2009) al CCPE privind relafiile dintre judecdtori gi procurori ... 161

Magna Carta a Judecfltori lor (Pri ncipi i fundamentale) ... ¹ 63 Avizul nr. 13 (2010) privind rolul,iudecdtorilor in executarea hotlr6rilor ^j udecitoreqti. I. Concluzii... I 66 Avizul nr. 14 (2O11) privind justilia qi tehnologiile informatice. F. Concluzii

-

Recomanddri ... I 68 Avizul nr. I 5 (20 1 2) privind special izarea j udecitorilor.

Concluzii

...,... 168

Avizul nr. l6 (2013) privind relafiile dintre judecitori gi avoca[i. V. RecomandAri

...

...169 Avizul nr. 17 (2014) asupra evaludrii activitdfl

judecdtorilor, calit[[i justiliei ^si respectirii

independen(ei sistemului ^j udiciar. J. Recomanddri ... I 7 I

VIII

^{Proba 3:} Interviul. Eticd ti deontologie judiciard Avizul nr. l8 (2015) privind pozilia puterii judecdtoreqti

gi relatia ei cu celelalte puteri ale statului in democratia modern6. VIII: Rezumatul ideilor principale ... ^I 73 Avize ale Consiliului Consultativ al Procurorilor

Europeni

...177

Avizul nr.

I

⁽²⁰⁰⁷⁾ privind,,Modaliti{i de imbundtS[ire a cooperdrii interna[ionale in domeniul justitiei

penale". Rezumatul recomandirilor... ..., 177

Avizul nr. 2 (2008) privind ,,Alternativele ^la urmirirea penal6".

Concluzii

...179 Avizul nr. 3 (2008) privind,,Rolul Ministerului Public

in afaru domeniului justi[iei penale". Rezumatul Avizul nr. 5 (2010) cu privire la,,Rolul Ministerului

Public ^gi justilia pentru minori"

(extras)

^{... 182}

Avizul nr. 6 (2011) cu privire la relatiile dintre procurori gi administrajia penitenciarelor. III. ConcIu2ii... ¹ 86 Avizul nr. 7 (2012) privind,,Managementul resurselor

de care dispune Ministerul Public".IV.

Recomanddri

...

...187 Avizul nr. 8 (2013) cu privire la relatiile dintre

procurori gi mass-media. IV. Recomandiri... ^I 89

Avizulnr.9 (2014) privind normele qi principiile

europene referitoare la

procurori.

... 190

Avizulnr. l0 (2015) privind rolul procurorilor in

i nvestigali ile penale. Listd de recomanddri ... I 93 Ghid european cu privire la etica qi conduita

procurorilor (,,Ghidul de la Budapesta") ...195 Declara[ie RECJ privind etica judiciard...200 Principiile de la Bangalore privind conduita judiciafi...2,1 4 Comentariu asupra Principiilor de la Bangalore privind

conduita

judiciard...

...224

C. Rugiciunea unui judeciitor 365

Prefafi

Din ce in ce mai mulJi absolvenfi ai facultd{ii de drept doresc sd tlevin6 judecdtor _sau procuror. igi doresc si faci ^parte din elita lumii .iuridice, ^sd exercite o profesie nobilS gi sd aibd un statut de invidiat.

Potrivit actualelor reglementdri,

cei

cate doresc

sd

^devind

uuditori de justitie la Institutul Na{ional al Magistraturii, respectiv cci care doresc sd devind direct judecdtori sau procurori trebuie sE treacd cu succes de qase probe: trei de concurs (verificarea cunogtin- felor juridice, verificarea rationamentului logic, interviul) _Si trei exa- mindri ulterioare concw'sului (verificarea conditiei de bund repu- to[ie, examinarea medicalS, verificarea aptitudinii psihologice).

Probele de concurs sunt cele mai importante gi notele oblinute ln fiecare dintre ele conteazd pentru clasamentul final

al

candi- dnlilor. De acee4 pregdtirea pentru admiterea la concurs trebuie nbordati din timp ^gi si fie una complexd.

Prezenta lucrare se referd de cea de-a treia probd de concurs gi este singura de acest gen de pe piata din RomSnia. Ea cunoagte dcja edifia a ^patra, fiind imbundtd{itd fatd de editiile apirute in anii trecufi cu noi exemple practice Ei

noi

documente necesare a

fi

folosite drept bibliografi e.

in mod evident, Ghidul ^{de fatd} este menit si indrume candida[ii in a face fald cu brio tuturor componentelor interviului ^{pe care}

il

vor sustine

in

fa{a comisiei de examinare. Cum materia Eticd _$i u'ganizare judiciard constituie obiect de studiu in cadrul cursurilor de formare iniliald, respectiv de formare continud, Ghidul ^poate

fi

utilizat ca material bibliografic Ai de

citre

auditorii de justilie,

rcspectiv judecdtorii gi procurorii in funcfie.

intorctndu-md la voi, cei care vd pregdtiti la modul cel ^mai serios pentru concursul de admitere la INM sau cel de recrutare directd

in

magistraturS, ag vrea

si fi[i

convingi cd cei mai buni dintre voi vor intra in sisternul de justitrie. Dar sd nu vE imaginati cd

va

fi

uqor ceea ce urmeaz6 dupd admitere. Vd agteapti munfi de

PARTEA I

A. Interviul ca probi de concurs

$1.

Conditiile

de

intrare in magistraturl

Admiterea in magistraturd a judecdtorilor gi procurorilor se face exclusiv prin concurs, pe baza competenfei profesionale, a aptitu- dinilor gi a bunei reputatii, in condilii ^de transparen{d 9i ^egalitate.

Cel care se prezintd

la

concursul de admitere

in

magistraturi, trebuie sE indeplineasci cumulativ urmStoarele condilii previzute in art. 14 alin. (2) din Legea nr.303120041:

a)

are cetifenia romAnd, domiciliul

in

Romdnia 9i ^capacitate deplini de exerciliu;

b)

este licentiat in drept;

c)

nu are antecedente penale sau cazier fiscal ^gi se bucurd de o bund reputatie;

d)

^{cunoagte limba} romdni;

e)

^este apt, din punct de vedere medical gi psihologic, pentru exercitarea func(iei.

Pentru candidatul [a concursul de recrutare directii

in

magis- traturA se cere in plus condifia de{inerii unei anumite calit6{i, din

cele expres ardtate in art. 33 alin.

(l)

din Legea nr.30312004: fo;tii .iudectrtori

gi

procurori care qi-au incetat activitatea

din

motive neimputabile, personalul de specialitate juridic6 prev5zut la art. 87 alin.

(l),

avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, personalul de probatiune cu studii superioare juridice, ofilerii de

polifie

judiciarl

cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au indeplinit func{ii de specia- litate

juridicl in

aparatul Parlamentului, Administrafiei Preziden-

liale, Guvernului,

Curtii

Constitutionale, Avocatului ^Poporului,

I

_{Legea nr. 30312004 privind statutul} judecitorilor 9i procurorilor, republicat[ (M.Of. nr.826 din l3 septembrie 2005).

2

^{Proba 3:} Interviul. Eticd _Si deontologieiudiciard

Curfii de Conturi sau

al

Consiliului Legislativ, din Institutul ^de Cercetdri Juridice alAcademieiRomdne 9i Institutul Romin ^pentru Drepturi le Omului, cadrele didactice ^d in invif dmdnt-u I j urid ic supe- rior acreditat, precum gi magistrafii-asisten(i de la inalta Curte de Casa[ie gi Justilie, cu o vechime in specialitate de cel pufin 5 ani.

$2.

Concursul

de

intrare in magistraturl

Potrivit

Regulamentului

privind

concursul

de

admitere ^qi examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturiir Ei

Regulamentului privind organizarea gi desfrgurarea concursului de admitere

in

rnagistraturd2 sunt trei probe de concurs, grupate in doui etape3:

l.

prima etapd este eliminatorie _9i ^constd in susJinerea a doui probe scrise eliminatorii:

a)

un test-grild de verificare a cunogtintelorjuridice, sustinut la urmitoarele discipline: drept

civil,

drept ^procesual

civil,

drept penal, drept procesual penal;

b)

un test-grild de verificare a ra{ionamentului logic.

2. a doua etapd constd in suslinerea unui interviu in ^fa{a comi- siei de examinare.

Numai candidafii declarati admisi

lo

testul'grild de verificare a cunogtin{elor juridice pot participa

la

testul-grild de verificare a ralionamentului logic. Nota ob[inut6 la prima etapi este suma notelor oblinute la probele cu ^cele doui teste-gril4 calculatii

in

raport cu unndtoarea pondere: testul-grili de verificare a cunogtin{elor juridice

-

7002, testul-grild de verificare a rationamentului logic

-

^30%.

I _Aprobat prin Hotir6rea Plenului CSM nr. ^439/2006- Ultima modifi- care a fost adusi prin Hotir6rea CSM nr. 104512014- Regulamentele sunt disponibile pe site.ul CSM la ww.csml9l9.ro la rubrica,,Legislafie"

-

,,Acte normative privind sistemul judiciar romin".

2 Aprobat prin Hotiirdrea Plenului CSM nr. 27912012. Ultima modi- ficare a fost adus6 prin Hotlrdrea CSM nr. 104512014.

3 Anun{urile pentru concursurile din ^{acest an se} vor posta ^pe site-ul INM

la sfrrqitul lunii iunie 2016. Probele ^se vor desfbqura in lunile august-octom- brie 2016. Ambele concursuri ^se vor des{E5ura simultan.

':':

_{Interviul ca} probd de

concurs

³

Sunt declara[i admisi in etapa a doua candidafii admigi la fieca- re dintre cele doui probe,

in

ordinea descrescdtoare a notei ob[i- nute la prima etapE, in limita dublului nurndrului de locuri scoase la concurs, atunci cind acesta este mai mare de ^100, respectiv in limita triplului numdrului de locuri scoase la concurs, atunci cdnd ucesta este mai mic sau egal cu 100. Numdrul candidafilor admigi in etapa a doua se suplimenteazdin cazul mediilor egale cu cea a

ultirnului candidat admis.

$3.

Proba

de

interviu

Proba interviului se susfine

in

fa(a comisiei de examinare din

cnre fac parte un psiholog, unjudecdtor, un procuror, un cadru uni- versitar gi un pedagog. Intervievarea candidafilor are drept scop itlcntificarea aptitudinilor, motivatiilor ^gi elementelor de eticd spe-

cilice ^profesiei de magistrat. Se urmSregte, de asemene4 si se vadd tlacli individul ^este incS educabil, dac6 se preteazd la funcfia de nragistrat gi la efortul sustinut intelectual gi de continu6 pregdtire pe care trebuie sE il depund in deceniile urmitoare.

Potrivit Metodologiei

privind

organizarea

Si

des/dsurarea inlarviului elaborat[ de

INM,

interviul constd

in

investigarea a pntru _aspecte:

a) figa de prezentare;

b) aptitudinile specifice profesiei de magistrat;

c) motivatia pentru a accede in profesia de magistrat;

d) elemente de etici specifice profesiei.

Elaborarea subiectelor gi examinarea candidatilor sunt ^realizate dc comisia de examinare. Sustinerile orale se inregistreaz6 audio;

Inregistrdrile se p6streaz[ un an, dupd care se distrug. La cererea dvs., dupd sfArqitul concursului, avefi dreptul de a intra

in

^posesia

ftrrcgistrdrii audio gi a borderourilor de ^notare din partea fiecdrui rnenrbru al comisiei de interviu, ^{precum gi} a raportului intocmit de psiholog in urma verific[rii aptitudinii psihologice, dar numai cele cnre se referd la dvs., nu gi la al(i concuren(il.

I Acest drept este prevdzut de Hotirdrea Plenului CSM nr. 92612014.

4

^{Proba 3:} Interviul. Eticd gi deontologie judiciard

$4.

Prima componenti

a

interviului

inainte de a incepe interviul propriu-zis ve{i completa o fi9a de

interviu. Formularul acestei fiqe se publicd pe internet, pe pagina de web a INM, de unde

il

^ve{i descdrca gi

il

ve[i completa pdnd la data prezentdrii Ia interviu. ^Figa de prezentare completatd

o

veli preda reprezentantilor comisiei de admitere.

Aceastd fiqd de prezentare este un instrument destinat a oferi informa{ii preliminare comisiei care va realiza interviul. Figa nu se noteaz6", ci are o valoare informativi.

Formularul folosit pdni acum cuprinde date din C.V.: numele _9i prenumele; Universitatea

gi

anul absolvirii facultdfii de drept;

domenii de interes profesional; alte studii universitare absolvite sau

in curs de absolvire; ocupafia actual6; alte experienle profesionale;

modele profesionale/umane/culturale (argumenta{i in maxim 50 de

cuvinte);

limbi striine

cunoscute

(nivel

incepdtor, mediu sau avansat); abilitd{i operare computer; hobby-uri (activitdti ^preferate pentru timpul liber).

55.

A

doua

componenti

a

interviului

Se verificd dacd cel care concureazd are aptitudini ^specifice pentru profesia de magistrat: comunicd eficient, gdndeqte autonom, are capacitatea de a rezolva probleme qi de a ^coopera cu cei din fala sa, este sincer, spontan, argumenteaz6 ce sus[ine, infelege realitdfile socialg inlelege conceptele, utilizeazd corect ^limba romdn6. Se verificd motivafia pentru a accede in profesia de magis- trat, atdt aspectele intrinseci (curiozitate, interes gtiin{ific, spirit justi{iar etc.), c6t qi cele extrinseci (venit, stabilitate etc.). La ches- tiunea de eticd intereseazi capacitatea de a identifica ^problemele aflate in discufie, analizarea opfiunilor posibile, implicarea concu- rentului in elaborarea solu{iei.

Membrii comisiei

vi

vor examina incS de la primul moment in care intrali

in

sal6

-

deci aveli grijd cum suntefi imbrdcafi, cum saluta(i, cum vE miqcaji, cum vE agezafi. Limbajul corpului spune multe despre caracterul unui om. Refine{i cd indecen{a sau senzua- litatea nu iqi au locul in sala de examinare.

-

Intervittl ca probd de

concurs

⁵

irr fa{a comisiei se va incepe o discufie referitor la ^pregdtirea tlvs. anterioard gi

la

motivul pentru care

dorili

sd optali ^pentru Irrrrc[ialprofesia de magistrat, eventual de ce vreti sd renuntati la o crrricrf, pe care o ave{i in ^prezent. Nu vd axati pe chestiunile exclu- .,iv rrraterialiste, ci insistali pe chemare/voca{ie, importanta sociald rr protbsiei, tradi{ia in farnilie, stadiul actual al societdlii etc.

Ve{i

fi

intreba(i despre pasiuni, calit6{i, defecte. Despre lucruri rlilicile

gi

stresante pe care le-a{i fEcut sau intdmpinat. Despre grnrll.sii sau ocupalii anterioare _{Ei despre} familie. Despre prezenla rlvs. _1le refelele de socializare. Despre c64i citite, filme vdzute, -.trrtlii urrnate. Despre calitdli care vd recomandd qi lucruri care mai Irclruie irnbundtdtite

in

ceea ce vd privegte. Dacd ati avut vreun r'rrrrlact

cu

organele judiciare pdnd acum. Dacd

a{i

apelat ^la rrrorlllittr{i neoneste pentru a vd rezolva problemele cu autoritdfile.

Sc aqteaptf, idei gi argumente, nu sd citati din cdr[i

-

^{de aceea}

vf,

rccomand

sd nu

indicafi

ca

referin{d ,,standardele

de

^la

llnrrllulore",

si

nu menfiona{i ,,observatorul informat gi rezonabil"

1i

^{si1 nu} aduceti vorba

nici micar de

lucrarea subsemnatului.

Nrr tlucefi analizele

la

extrem, nu

vi

exprimafi defavorabil cu privirc la sistemul de justifie gi magistrati

- ^inci

^nu

ⁱⁱ

^cunoagte{i

rrrlicicnt qi, pdni la urmd, acolo vefi lucra. Ar[taji cum vefi evolua t'n orrr dacd ve{i deveni(i magistrat ^qi ce beneficii va avea sistemul rlncfl vil va primi printre rnembrii s5i.

lri[i

flexibili gi deschigi, dar fermi. intrebdrile uneori mai dure arh'esate de mernbrii comisiei nu trebuie sd

le

interpretafi drept nlncrrri. ci refineli cd ei incearci sd vd cunoascd. Dacd este cazul, currtluzice[i-i, dar cu argumente factuale.

Vurbifi politicos,

nu

faceti gesturi ample,

nu vd

^permitefi

lnnriliaritd{i nepotrivite. AdoptaJi un ton calm, egal, cu un ritm al rlircrrrsrrlui potrivit (nici extrem de alert, gribit sau precipitat, dar

rrie i tllrhglnat, moale sau nesigur).

$6.

A treia componentl

a

interviului

Itrrtcfi primi de comentat citate sau maxime care au legdturi cu rlnlrrl, legea, dreptatea, libertatea, justifia, cunoaqterea. IatE maijos

urrclc dirrtre cele primite de concurenfii din anii trecufi:

6

^{Proba 3:} Interviul. Eticd $i deontologie judiciard

,,A face ^{o lege}

{i

a nu o aplico, inseamnd a autoriza lucrul pe care vrem sd-l interzicem". (cardinalul Richelieu)

,,A

face o

nedreptate este

mai rdu

decdt

a o

suporta".

(Socrate)

,,A

fi

curajos nu tnseamnd a te aruncq inainte tn orice

pri-

mejdie, cu orice risc, ci

afi

hotdrdt

sdfii

tntotdeawta de partea adevdntlui ". (Plutarh)

,,A

^pedepsi

^trebuie sd

insemne totdeauna

a

^indrepta.

A suprinm nu e a pedepsi ". (Nicolae lorga)

,,A

^{te judeca}

pe tine

insuli este mult mai greu decdt a-i judeca pe altrii. Dacd ajungi sd te judeci cum trebuie, inseamnd cd eSti intr-adevdr un om tnlelept". (Antoine ^de Saint-Exup6ry)

,,A ^te lupta cu tine insuli este lupta cea mai grea; a te tnvinge pe tine insuli este biruinla cea maifrumoasd". (Leibniz)

,,Acolo ^unde

^{inceteazd vigoarea}

legilor Si

autoritatea apdrdtorilor ei, nu poate exista nici libertate _Si nici siguranld pentru nimeni". (W. Shakespeare)

,,Adevdrul ^{este ceea}

ce

simplificd

lucrurile, nlt

ceea ce creeazd haosul". (Antoine de Saint-Exup6ry)

,, Adevdrul ^ne _fac e I i b e r i ^" . (Nicolae Steinhardt) ,,Auritd ^{e calea de} mijloc". (Hora{iu)

,,.ista-i principiul legii: Mai bine sd scape noudzeci _Si noud

de vinovali

decdt sd

fie

^condamnat

^pe

^nedrept

^un

^singur

nevinovat ". (James Joyce)

,,Bucuria celui ce pedepseSte e mai rea decdt vina celui ^ce gre$e$te ". (Nicolae lorga)

,,Caracterul ti dd omului libertatea interioard". (Titu Maio- rescu)

,,Cea mai bund asigurare a succesului unei legi ^este ca sd rdspundd

utei

necesitdtri general resimlite Si ^sd

fie

^{adntisd de}

cea ntai mare parte a societdtrii, cdci atunci fiecare ^membru al societdlii devine un colaborator sigur. Dar legiuitorul are dato-

ria

sd evite apelul la pasiunile rele Si

la

instinctele josnice".

(Spiru Haret)

,,Ceea ce-fi ^lipseSte imprumutd de

lo

tine

insuli".

(Marcus P. Cato)

':':

_{Inrcn'iul ca probd de}

concurs

⁷

,,Cei

mai

cumplitri surzi sunt

cei

care

nu vor sd

audd".

( l)enis Diderot)

,,Cel care zdmbeSte

tn loc

sd se

infurie

va

fi

tntotdeauna

t t t il i pu te rn ic". (proverb japonez)

,,Celce poartd ^sabia dreptd{ii trebuie sdfie pe cdt ^{de corect,}

1tt, utdt de drept". (W. Shakespeare)

,,Ce[ ^mai puternic om este cel cqre ^se stdpdneSte pe sine".

( Scneca)

,,CiteSte

legile cu ochii bine

deschiqi

ti

respectd-le (()rbe$te) ". (Tudor Mugatescu)

,,Conducdtorii

calcd legea mai mult decdt cei

care-i urrnauzd". (Tucidide)

,,ConStiinla valoreazd

cdt o mie de rnartori".

^(Marcus

lirrhius Quintilianus)

,,Cu cdt un stat e mai corupt, cu atdt are legi mai multe".

( lncit)

,,Cutrt sd cred tn adevdruri absolute, cdnd insdsi noliunea de rtth,solutv e creatd de relativitqtea cugetdrii omeneSti? Oare nu tutilva nevoia de absolut, departe de ^a

fi

^{o tdrie, nu-i decdt o}

slibiciune ^a judecdlii omului? " (MihaiCodreanu)

,,Cunoaqterea

nu se

bazeazd numai

pe

adevdr,

ci

_{Si pe}

.,r(,ure ". (Carl Jung)

,,

Dacd trddarea, fitrdrnicia, neloialitatea ar

^rdmdne

ttt1tedepsite, societatea ar ajunge ca o arend de

fiare

^sdlbatice,

ti/iisiindu-se una pe alta". ^(George Bernard Shaw)

,, Datoriile nu sunt sentimente. A .face ceea ce trebuie nu Ittst'umnd, tntotdeauna, aface ce i{i place". (Honore de Balzac)

,, Demnitatea constd

nu din a

poseda

onoruri, ci

din nnryliinla cd le meritdm ". (Aristotel)

,, Dreptatea/Justi{ia nu poate exista doar pentru o parte, ci

t t tttt tu i pentru amdndoud". ^(Eleanor Roosevelt)

,, Dreptatea

fdrd ^putere

este neputincioasd, puterea

fird

tlrrptate ^este tiranicd". (Blaise Pascal)

,,Dreptatea se

poate

amdna,

dar

zadarnici, niciodatd".

(V. Itogrea)