$i v-am spus

FLORIN BICAN ⁽²⁹ martie 1956, Bucuregti) aabsolvit Facultateade Limbi gi Literaturi Striine, Secfia englezi-rusi, a Universitelii din Bucuregti.

A fost, pe rAnd, profesor de limba rusi, traducitor din limba englezi, se- cretar pentru probleme de presd gi rela$i internafionale al USR, asistent la Catedra de englezd a Universitifii din Bucuregti, iar in 1995 s-a stabilit in Germania, unde ^a predat limba englezi pAni in 2005. Revine in jari in

2006 in calitate de coordonator al programului Institutului Cultural RomAn pentru pregltirea tinerilor traducitori striini invederea traducerii scriito- rilor romAni.

DesfiEoari o intensi activitate de traducitor, tilmdcind in romAnegte, printre altele, Lewis Carroll ^(The Hunting of The Snark) gi T.S. Eliot ^(O/d

Possum's Book of Practical Cats). De asemenea, a tradus in limba englezi poezie, prozi ^gi eseuri semnate de importanfi scriitori romAni, atAt clasici, cAt qi contemporani, inclusiv Cq.rtea cuApolodor de Gellu Naum, invede-

rea publicirii.

Este autorul volumului ^de versuri pentru copii (gi nu numai) Cdntice mArldneqti (Editura Humanitas Educalional, 2007) I Singur printre mflrlani (Editura Art,2016);i coordonator, alituri de Stela Lie, a doui ^{volume de} literaturi pentru copii: Bookdtdria de texte & imagini

I

^{(Pro Edituri gi}

Tipografie, 2009) _9i Bookdtdria de texte &imagini 2 (Editura Trei, 2016).

Prezent cu texte in volumele din seria Cdrgile mele (Editura Arthur); Oche- Iarii de fum - prozi contemporani, Antologiile Asociagiei Scriitorilor din Bucuregti, USR, 201 l; ^{Bucharest Tales:} A Collection of Central European Contemporary Writing ^{(New Europe} Writers, 20l l).

in 2013 a publicat Reciclopedia de pove;ti cu rimd qifdrd fdlc, carte c6gti- gitoare a primei edifii a concursului Trofeul Arthur; iar in 2014, $iv-am

spus povestec c,;c, unde sunt ,,aduse la zi" basmele romAnegti printr-o

rescriere original5 gi amuzanti, ^gi in 2017 , Tropice tdmpe, in care istorisegte cu ironie peripefile unui explorator britanic.

F"3"ffiKXN WXCAN

$i v-am spus

Aventurile cailor rememorate de ei

dupi

o idee de

povestea

aga

nizdrivani

ingigi

Dragan Ibrahimovici

Affnun

Redactori: Iulian Curuia, Dragog Dodu Tehnoredactor: Crengufa Rontea Coperti: Alexandru Dag

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominiei BICAN, FLORIN

$i v-am spus povestea aga : aventurile cailor nizdrivani

rememorate de ei ingigi / Florin Bican. Ed. a 2-a. - Bucuregti: Editura Arthur,20lB

ISBN 978-60 6-7 88-393 -O 82 r.1 35.1

@ EdituraArthur, 2018, pentru prezenta editrie

Editura Arthur este un imprint al Grupului Editorial ART

CAPITOLUL

-3

A

fost ^{oriunde ca} niciunde...

- ^MI

plictisesc!

anunfl Doru

de pe bancheta

din

spate a maqinii.

in fa6,

pirinfii

se

priviri

scurt, dAndu-gi simultan ochii

peste cap, cu o sincronizare impecabiH gi,

dupi

toate apa- rentele, indelung exersat5.

Mama rulS pupilele

inapoi

^gi, intorcAndu-se spre

biiat,

incepu

si

negocieze:

-

De-abia am plecat... Facem o pauzi cdnd ajungem la prima

benzinirie.

-

^{Nuuuuu, gemu in sinea}

^lui

^{tata, care gtia}

^ci

^{pdnd la}

prima

benzinirie

^{nu mai e}

mult.

-

^{Nu la}

benzinirie, protestl

^gi Doru. Miroase urAt.

-

^Dar

^tu

unde-ai wea

si

oprim? La

cisufa

de

turti

dulce?

il

iscodi mama,

pregititi

s5-l atragi

in

^jocul de-a popasurile imaginare, care le-ar fi asigurat,

dupl

calculele ei,

inci

o

ori

de mers

lin.

lsl

i

t-

t\

Erau propuse, pe rAnd, destinafii din poveqti, iar dez- baterea avantajelor gi dezavantajelor unui popas acolo

ii

alunga

copilului

plictiseala pref de cel

pufin

un ceas.

Numai

ci,

de aceasti dat5, Doru nu avea chef de po- pasuri imaginare.

-

^{Aq vrea}

^si

^oprim de-adeviratelea

intr-un

loc ade-

virat,

igi

clarifici

el pozi;ia.

-

^{De ce?} incercd tata s5-l atragi in

labirintul

de ce-rr- rilor, pe care copilul, cum se va vedea,

il

cunogtea destul de bine. De ce sI oprim?

-

^Pentru

^ci

^m*am

plictisit,

rispunse Doru

ribditor,

cu siguranfa

jucitorului

_{care gtie}

ci

are

in mdni

cartea cAgtigitoare.

-

^{De ce te-ai}

plictisit? incercl

tata s5-gi joace qi el c54ile cdt mai abil, dar Doru

il

incuie scurt:

-

^Pentru

^ci

^{nu oprim.}

Pirinfii

igi

didurl

din nou ochii peste cap, cu aceeagi

perfecti

sincronizare, chiar

daci

de

asti dati

nu se mai intorseseri

unul citre

cel5lalt.

- ^iti

^{spun eu}

^cum

^facem,

^{prelul tata}

negocierile.

Oprim

dupi

ce depSgim autocarul din

fa;i.

Autocarul argintiu, cu

numir striin,

pe care*l urm5*

reau de cevavreme, plstrAnd distanla regulamentar5, se deplasa cu

vitezi

constanti, ca

intr-o problemi

de mate-

matici.

Dar o

vitezl

suficient de mare pentru a-i permite

6i

I

tatei si

^gofeze

confortabil in urma lui, firi

^a

^simfi cI

merge prea incet. Spre surprinderea

tatllui siu,

Doru se

invoi de

indati.

-

^Da'pAni nu-l depiqegti, nu mai opregti, puse el sin- gura condiqie.

Apoi igi continul

conversafia cu

calul Ralf

singura

jucirie

pe care o lua cu el in

cllStorii.

Conversafiile cu Ralf erau gi ele

un prilej

ca

plrinfii lui

Doru

si-gi

dea

ochii

peste cap.

Doru

ii

vorbea

lui

Ralf

intr-o limbi inventati

anume, din care

plrinlii

lui nu infelegeau o

ioti.

Iar Ralf ii

rispun-

dea copilului in aceeagi

limbi,

numai de el auzit5, numai

de el infeleas5.

Ralf era

un

banal

ciluf

^de

^plastic

^qi

^nu

^qtia

si faci

nimic.

Adici

^{se putea desface}

in doui,

ca o nuc5. Cele

doui jumitiqi

identice se imbucau pe

diniuntru

cu aju-

torul

a

doul tije

de plastic, una pe fiecare

jumltate,

_al

ciror capit liber intra

cu

un

clic

satisficitor in licaqul

turnat anume

in interiorul jumiti;ii

opuse.

Fabricantul nu intenfionase ca secretul acestui sistem de prindere

si fie

descoperit de

cumpiritor. Lui Doru

nu-i luase

insi

mult

timp si

separe cele

doui jumdtifi

qi

nici

si

le

puni

la loc (dup5

cumplitul

^{moment de}

panici

in care crezuse

ci juciria

i se stricase iremediabil).

t,

Descoperirea

il

convinsese cI are de-a face cu un

clluf

fermecat. De fapt

ii intirise

aceasti convingere,

pentru ci,

din capul locului, fusese convins

ci

doar un cilug fer- mecat l-ar fi putut

privi

ca Ralf,, prin geamul unei

vitrine.

Atras de aceasti privire, igi tArAse tatdl

in

magazin,

si i-l

cumpere. Derutat de insistenfele

firi

^precedent ale

fiului siu,

tata

i-l

cumpirase.

Picioarele delicate ale lui Ral{, incremenite intr-unveg- nic galop

firi

destinafie, nu beneficiau de articulafii mo- bile. Coama gi coada nu-i unduiau, fiind turnate din acelagi rigid material cagi restul corpului, iargAtul qi capul ii erau imobile gi ele.

Imobili ii

erau gi ochii, e drept, nu

lipsi;i

de o infelepciune aproape nepimAnteasci, surprinzitoare pe chipul

unui

animal de plastic gi nelinigtitoare pentru oricine se intAmpla s5-l priveasci in ochi. Oricine in

afari

de Doru, bineinfeles.

Din ochii

aceia a

aflat

el

cI

pe

clluf il cheami

Ralf.

$i cu ochii aceia i-a

citit

gi

clluful

numele

-

^numele

^lui

adevlrat, nu

diminutivul

cu care-l alintau

pirinfii. Cilu-

ful ^gtia

ci

pe

biiat il

cheamiAleodor gi aga

il

qi striga.

gi-i

povestea cAte gi mai cAte, qi-l sfdtuia la fiecare pas, qi nu o

datl

sfaturile

lui il

scoseserl pe

biiat

din

incurcituri.

Ca acum, de pild5, cAnd

il

indemnase

si

accepte

firi

proteste propunerea tatei de a merge in spatele autocaru-

lui

argintiu...

CAPITOLUL

_2

Cd, dacd,

n-ar fi, ^{nu s-ar poaesti...}

in

loc

si

meargl

intins

spre Sinaia cu

incircitura lui

de

turigti

^(cum credea tata), autocarul incetini din senin, pulsAnd prietenos

din stopurile lui

uriage gi

semnalizi

complice spre stAnga. Posada scria pe

indicatorul

de la marginea drumului.

- ^Ai

^spus

^{ci nu}

mai opregti

pini nu-l

depStegti,

ii

reaminti Doru suav tatdlui

siu.

Sigrr, cAnd valurile zbuciumate ale

slptimAnii

de lucru fi-au

inundat

deja

l5rmul

week-endului mult-agteptat,

nu wei decit si te refugiezi cAt mai degrabi in ^zona uscati

a respectivului

;irm.

$i orice ocol, orice amAnare decupeazi nemilos din rigazul visat. ^{Dar tata credea} in puterea exem- plului, gi pentru nimic

in

lume nu gi-ar

fi

luatvorba ina- poi - ^{ca nu cumva si} deprindi ^gi copilul aceastl meteahn5.

Doru, in schimb, pentru ^care tot

timpul

eraweek-end, n-avea nicio grabi si

ajungi

la aceeagi pensiune

modesti

sl ls

din

Sinaia, unde el se plictisea

in timp

ce

pirinfii lui

se

odihneau, ca

si aibi urmltoarea siptimAni

de

lucru

ce stoarce din ei. Aga cI oricevaria{ie de traseu

-

^{fie ea oprire}

sau ocol

-

^era

binevenitipentru

Doru, atAtaweme c6t, la adSpostul ei, Neprevizutul avea ocazia

si

se manifeste.

SemnalizAnd

cuminte, tata ficu

la stAnga

in

urma autocarului, neuitAnd bineinqeles s5-gi dea, la unison cu mama, ochii peste cap.

Autocarul inainta rigur, degi incet, pe goseaua ingustS, muqcdnd cu rofile din acostamentul contrasensului, ca

sI

poati depiqi procesiunea de clrufe care umpleau drumul.

Doru

il ridicl

pe Ralf la geam,

si-gi vadi confrafii

mai bine, gi

comenti

cu el concentrafia

neobignuitl

de vehi- cule cu tracfiune

animali.

Tata conducea in urma autocarului,

pufiind

pe nas de parc-ar

fi

mers cu

liftul.

$i, la fel ^ca

in lift,

nu era chip

sI

depSgeasci. Se apropiaseri destul de mult s5-i poatlvedea

numirul

de inmatriculare, care nu era de fapt un num5r, ci o

plicufi

acoperiti cu dreptunghiuri gi pitrate colorate.

,,Mondrian"

i

se

piru lui

Doru

ci

o aude pe mama _$op-

tindu-i

tatei peste zumzetul chinuit al

motorului.

-

^{Ce far5-i asta? se}

^miri

^tata, privind nedumerit ecu- sonul oval

lipit

pe geamul din spate al autocarului.

Pe ecuson era

imprimatd o literi - ^daci

^{aceea era}

intr-adevlr literi -

^{pe care}

^{niciunul dintre}

^ei

^n-o

^mai

rol

i

vizuse pAnI atunci:

arita

ca un T secfionat de o

liniufi

transversali, sau ca

doul

F-uri lipite spate in spate. Mama

lidicl

din umeri.

-

Fantascalia,

ii l5muri Doru, dupi

ce se

consulti

scurt cu Ralf.

Afi ghicit - pirinfii

^igi

^didurd

^ochii peste cap, dar de

astl dati

zAmbind.

inci mai

zAmbeau cAnd autocarul fi'Ani ugor gi semnalizl dreapta, inscriindu-se hurducat

l)e un drumeag de

fari.

OftAnd, tata coti

dupi

el. Era un om cu

principii.

CAPITOLUL

_1

Pastele

cailor

Nu

dupl multlvreme,

autocarul opri gi tata

il

deplgi

triumfltor,

doar pentru a se trezi

intr-o invilmdgeali

de maqini, autocare gi

cirufe,

parcate la marginea unui

tip-

gan pe care forfoteau o mare de oameni gi cai.

Pirin;ii lui

Doru coborAri nedumerigi din magini ^(nu, de data asta nu-si

didurl

ochii peste cap) gi-i

flcuri lui

Doru semn

si vini dupl

ei. Copilul

li

se

alituri

la

timp

si vadS cum pe ugile autocarului argintiu ies

tot

felul de

fiinfe

ciudate, printre care pi o mul;ime de centauri.

-

^E bal mascat, igi

linigti tatil lui

Doru familia.

Mama nu pirea deloc convinsd.

-

^Nu

^vi

^{supirafi, ce este aici? il}

^intrebi

^{ea pe un}

^turist

care tocmai cobordse

din

autocar, inainte

si

observe

ci

acesta avea picioare de fap.

-

^{Pagtele Cailor, rlspunse}

^turistul

^{jovial, cu}

^ochii

^la

mullimea coloratS.

7A ii I

- ^fi-am

^{spus eu} c5-i bal mascat,

insisti

tata, pe cAnd ochii mamei se f5ceau tot mai mari, pe

misuri

ce se um-

;rleau ^de toate

ciudi;eniile

care umblau waigte pe-acolo:

zine, unicorni, elfi,

pitici, vrijitoare,

un cAine cu

trup

de om (sau om cu cap de c6ine) ^gi cavaleri in

armuri.

-

^{Bun, hai}

^{si pleclm}

^{imediat, zise mama}

^intorcdn-

clu-se spre maqini.

Dar rimase inmdrmurit5. in spatele lor se opriseri de-a valma

cirufe,

autocare gi magini, blocAndu-le retragerea.

tln tAnir

b5lai,

imbricat

cu ie gi cu

ilari

de

in

alb, care tlucea de dArlogi un cal de culoarea

lemnului

de

tei,

le observS

incurcltura.

-

^{Da' nu vX}

^{mai nec5jili,}

^oameni

^buni,

^{le spuse el}

zimbind

din adAncurile linigtitoare ale ochilor

sii

albag-

t ri. O

si

plecali cAnd se terminX.

-

^{Ce sI se} termine? bAigui tata.

-

^{D'apoi Pagtele Cailor,}

^incerci

^el

^si-i

^lumineze,

^pri-

vind complice spre calul pe care-l ducea de dArlogi.

VizAnd

ci

felele mai

riu

li se intunecS, scoase

fluierul

rlc la cingitoare ^gi, ridicAndu-l ugor la buze, insSilS pe el t'inci note, nu mai

mult.

Auzindu-le, gi mama gi tata se

sirnfiri dintr-odati limpezifi

de orice

griji

gi ugori ca

ful-

gii de

pipidie.

Nici micar nu

clipiri

cAnd pe lAngi ei trecu I'inocchio,

insofit in

zbor de ZAna Clopoqel.

i._

I 14

De asti dat5, cAnd

tAnirul

cel senin ii pofti s5-l urmeze pe

tipgan,

merseri

dupi

el

firi si

pregete. Li se

al5turi,

zAmbind, o

fati

frumoasi . Haina ei albd

;i

^{lungd pdrea un}

nor de raze _Ei umbre, iar pdrul ei de aur

eraimpletittn

cozi Idsqte pe spate, pe cLnd o cunund. de mdrgdritdrele era a;ezatd. pe

fruntea

ei netedd. Fit-Frumos o cuprinse de mijloc ^gi igi continuari drumul impreunS, strecurAndu-se, cu cal cu tot,

prin

mul;imea

pestrili.

-

^{Ia uite-l pe Mesteacin cum} apare, pe HarapAlb pur- tAndu-l in spinare,

ficu

deodati calul de culoarea lemnu-

lui

de tei.

CAnd

auziri

calul vorbind,

pirinfilor lui

Doru le

pieri

graiul.

Ar fi rupt-o firi

^{indoial5 la}

fugi

de-ar

fi

avut loc

de intors, dar inghesui;i din toate

pirfile

cum erau,

rima- seri

pe loc

pAni

ce

inso;itorul lor

iqi mai scoase o

datl fluierul

de la cingitoare gi

ficu

cele cinci note sI adie

din

nou peste ei. Ca

prin

farmec, se

linigtir5

gi

rispunserl

la salutul

lui

Harap Alb, ba chiar gi la salutul calului s5u de culoarea lemnului de mesteacin. Ba

inci

mai

avuri

gi

curajul

si intrebe

ce se petrece

-

^de

^fapt -

pe t5pganul acela gi ce inseamni

-

^{de fapt}

-

^{Pagtele Cailor.}

rLi

_rl i

CAPITOLUL ^O

Sd, uezi ;i, ^sd,

tot crezi...

Aqa

aflari

ei de laveselii lor

insofitori,

al

ciror numir

sl)orea cu fiecare ^pas,

ci

o

dati

^(ca

niciodati)

^pe an, eroii povegtilor se aduni sI asculte o poveste impletitd din mai rrrultepovegti. AscultAnd-o, iqi aduc mai bineaminte cine sunt si,

renisculi din

cuvintele poveptii ascultate,

pot

rl.r viafS mai departe propriei lor povegti.

Altfel

s-ar

ofili,

pi

odati

cu ei s-ar

ofili

gi povestea lor.

in

fiecare an se povestegte

alt minunchi

de povegti, i,rr

povestitorul

este de fiecare

dati altul. Anul

acesta vcnise rAndul poveqtilor cu cai

nSzdrivani -

^{de aia se}

numea sirb5toarea ,,Pagtele Cailor". Dar cine va spune povestea, nu vor gti

pAni

cAnd

nu

dau semnalul cAinii rlirr Giurgiu.

in vAltoarea detaliilor oferite din toate

pirfile

de per- sonaje care de care mai pitoregti

-

^{ce povegti se} povestiseri in

al;i

ani, cine fuseseri povestitorii, ce poveqti aveau

si

I'u