ial Badani

lt.-'ifi!*s}u

ial ^Badani

Taina povestitoarei

Traducere din englezi de Camelia Ghioc

laya

Trei luni mai tdrziu

2000

Unu

Cdnd aveam cinci ani, am implorat-o ^pe mama sd-mi ia

un

cAine. Nu conta

nici

rasa,

nici

cdt de mare era. Nu voiam decdt sX

fie al

meu, s5-l iubesc

;i

^{sX-l strdng}

ⁱⁿ

brafe.

DupI trei

zile, mama mi-a

flcut

o surpriz5: ^acasd md a;tepta un c51elu;

in

les5. Era perfect.

il

luam cu mine peste tot

;i

dormeam cu el

in

fiecare noapte. Cdteva

luni

mai tdrziu, ^a

fugit din

curtea

din

spate;i s-a pierdut. Am plAns ore

in ;ir

^{pe pat ?n car.nera mea,}

in timp

ce mama md privea

tlcutd din

^prag.

Pdni

la

urml

am adormit, epuizati de durere. Abia a ^doua zi

dimineafl

am vXzut cd mama venise

in timpul noplii,

^mX acoperise cu o

piturl

ti

^{stinsese lumina. Nu mi-a spus}

^niciodatl

vreun cuvdnt

clespre pierderea mea.

MI uit

^{pe geam}

la

apa care lovegte malurile.

in

depir- tare urld o sirenS, anunfdnd trecerea

unei

nave pe rdul l{udson. Strdng haina mai bine

in _iurul

ineu. Kilogramele

Sejal Badani

l5sdndu-mX sd taniesc dupd

clldura

pe care mi-o _}ineau.

Aerul rece ca gheala trece

prin

haine

;i

^tremur.

imi

scot

ochelarii ;i ^{ridic ochii}

spre soarele care se

ife;te

de dup5

nori. De;i

suntem de-abia

in

octombrie, temperatura a scdzut substanfial, un avertisment

cI

iarna

se apropie cu repeziciune. Nu md deranjeazd nici

frigul, nici

^zdpada.

imi oferl

un pretext sd-mi infofolesc corpul

in

straturi de

haine;i si

md ascund de lurne. Nu am fost mereu aga

-

^nu am preferat intotdeauna singurltatea

in detrimentul

companiei oamenilot, dat, pe de

alti

parte, nu mi-am imaginat

niciodatl

cX viafa mea va

fi

a;a cum

e acum.

imi

bag

mdinile

sub coapse

;i ^{mI sprijin}

^{de sp5ta-}

rul bincii. Stau;i

ascult claxoanele

ma;inilor ;i

^urletele

sirenelor ^de vapor, bucuroasd cX acoperd ecourile

tristefii

care-mi

umplu

mintea.

-

_Nu ^Iartd-mX _{md intorc.}^{cX am}

^intdrziat.

-

E-n regul5, spun, de;i

;tim

^amAndoi

cI mint.

Nimic

nu e

in

regulX gi mX intreb cum ar mai putea

fi

vreodatX ceva

in

regul5.

-

^{Cum a} fost la muncd?

il

intreb.

- ⁱⁿ

_Asta ^regulS.

_am

_ajuns?

_{Doi oameni}

_care

_repeti

_mecanic

acelea;i cuvinte? Patrick ^se

a;azi

IAngI

mine

pe banc5.

Vdntul

ii

ciufule;te pdrul castaniu de pe frunte.

fi-a

^pus la gdt un fular pe care

i

l-am cumpXrat acum doi ani. Era cdt se poate de firesc s5-i

cumplr lucruri.

_$tiu marca

lui

favoritX de

pantofi,

modelul de

cravatl

pe care-l

preferi

;i

^ce croial5 de costume

ii

place. Cdt am fost impreun5, inainte gi dupd

cisltorie,

am aiuns sd ne cunoa;tem cum

nu

ne cunoa$te

nimeni

altcineva. Dar oricAt

timp

am

1 8

fiction connection

Toina povestitoorei

pctrecut amAndoi,

tot

n-am

invXlat cum

sd facem fald rrnei asemenea dureri.

-

^Bine, spun gi-mi

intorc din nou privirea

spre apd, irrtrebdndu-md

daci nu

cumva rdspunsurile pe care le caut se afl5

in

adAncurile ei. Asta-i bine.

i;i

^{pune mdna peste a mea;i degetele noastre se imple-}

tcsc de la sine. Md

uit in ochii lui

cu prudenfS. Au trecut

t rci

luni

de la chiuretaj. De-atunci, de-abia ne-am vorbit.

-

^Mai

^lii

minte prima zi

din

anul

intdi

de facultate?

Nu

a;teapti

^sX-i rXspund.

- ^{Ai intrat in}

^sala de curs cu

p5rul

strdns

intr-un

coc irr

vdrful

capului,

din

care ie;ea

un

creion. Purtai blugi

rupli ;i

^{un tricou pe care} scria ,,DacI nu-fi iese din prima, lxrate ar trebui sX te

la;i

de para;utism".

*'Iare-mi

_{mai era dragd} lerpelitura ^aia.

L-am aruncat cand ne-am mutat impreund, imediat

tltrpl

absolvire. De la o gaurd de pe mAnec5, se

destri-

rnase pdnd sus, la

umir.

--

_{Dar fie}

nu-!i

pl5cea deloc para;utismul, am adSugat.

-

^{A fost gregeala mea cX te-am l5sat sI alegi ce sd facem}

la a doua intAlnire.

l)egetele

lui

le strdng pe ale mele. Nu md

pot

abline

yi-l

strdng

;i

^{eu de mdn6,} bucuroasf, sX-i

simt

cXldura

,rt i rrgerii.

^" DacI ag

fi _;tiut...,

spune el.

-- Ai

fi

refuzat?

il

^privesc

in

ochi, surprinsS,

;i

a;tept sd-mi rdspundS.

f ^t i:un cd avea emofii

in

ziua ^aceea, dar cu toate astea s-a

r,r'[ripat;i

a urcat

in

avion

fir5 nicio

obiecfie.

--Ai fi

acceptat

sI

mai

ie;i

cu mine dac-a;

fi

refuzat?

rrril intreab5.

- ^irni

^{plScea la} nebunie phra;utismul, recunosc eu.

Sejal Badani

Pentru fata rigid5 care eram, era o evadare bine-venitl

din

existenfa cotidian5. A devenit

drogul

meu, euforia mea

obfinut5 in

mod natural.

-

^Ar

^fi

fost destul de greu, dacd ai

fi

refuzat.

- ^Atunci

^{md bucur cd} n-am f5cut-o, rdspunde el.

Dau

din

cap, infelegdnd ce spune ^fXrX vorbe...

ci

nu regretX

anii

pe care i-am petrecut impreun5.

-

^{N-ai mai sdrit de}

mult timp, imi

aminte;te el.

Nu, n-am mai sdrit. De cdnd am incercat ^sX devenim

plrinfi. Dupi

prima sarcind pierdutS, m-a rugat, apoi m-a implorat

si

vorbesc cu el, dar i-am spus cX nu era

nimic

de zis. M-am concentrat asupra urm5toarei incerc5ri

fiind

sigurd c5 o sarcind ^avea sI vindece orice

ranl

provo-

-

catl

^{de prima} pierdere. Dar fiecare e;ec care a urmat n-a

ficut

decAt sd ne indepdrteze tot mai

mult unul

de altul.

-

^Ar

^trebui

^{sd te apuci}

^din

^nou, spune el cu bldndefe.

igi doreai ^sd faci parasutism.

-

Uneori, nu e suficient se-fi

dore;ti

ceva, nu?

$tim ^amdndoi ci nu

vorbesc despre

para;utism.

Deschide palma

;i,

^{cu toate}

cI

tAnjesc s5-l 1in ^strdns,

ii

dau

drumul.

- ^Ji-ai

^g5sit apartament?

Separarea noastrl a avut loc ?n etape. Dupd chiuretaj,

a inceput ^sX

doarml

?n camera de oaspeli.

ln

weekenduri,

a inceput sX meargl

in

excursii cu prietenii sau sd-;i

vizi-

teze familia,

in

Florida. M-am intrebat cu voce tare

daci urma sI

ne

despdrfim.

Cdnd

mi-a rispuns c5-;i cauti

apartament, s-a

mai rupt o parte din fiinla

mea deia sfA;iat5, dar

nu

am spus

nimic.

-

Da, spune el a;a de incet,

ci

de-abia

il

aud. La

doul

strXzi depXrtare de

tine.

O camerX. O subinchiriez, stau doar;ase

luni,

^{pdn5-mi gisesc ceva permanent.}

Taino povestitoarei

()

_parte

din

mine vrea ^sd cread5 cX rSmAne

in

zond l,('nlru mine, dar partea logicX a creierului meu

imi

spune

r

,i

l;rcc asta

pentru cI

e comod. De

la actualul

nostru ,r1r.iltlrrnent, poate ajunge pe

jos;i

la munc5,

;i

^{la toate}

l,r

;rlrrrile noastre preferate. Md

intreb

dacX

o

s5-l

vid

rrr rt'staurantul

din cartier

sau

citind ziatul duminic5

, lr rr r ir rcata

in

cafeneaua unde covrigii se servesc

fierbinfi,

rlt. ,rlri;r sco;i

din

cuptor,

;i proprietarul

stie exact cum

r rr' pl;11 . Lui Patrick

ii

place sd fie u;or

rumenili,

cu multd

;',r',t:i tlc br|nzd, pe cdnd mie...

l,rya?

l)rrPi tonul lui imi

dau seama

ci mi-a tot

repetat

rru rnt'lc.

St rrze.

I rrr i f rec tAmpla, sperdnd

cI

gestul md va readuce la rr',rlit lttc.

M-lrn

pierdut o clipd

in

gAnduri.

trrri feresc

privirea, refuzdnd

s5-1 ias sd vadd ce-i

,r.,t u ncl

- ^cI

perioadele

in

care sunt

total

ruptd de reali- l,rlt'srrrrt

tot

mai dese.

t

t, slluneai?

Lt'-;ri zis

pirinlilor

t5i? md

intreabi el, dupi

care ,',,rl;i, ;rpoi adaug5: despre noi.

I )ir.

trrri rnasez gAtul incordat, apoi

mI intorc

spre el.

I ^;rrrr sunat sdpt5mdna trecutS.

t lrr vapor trece incet

prin

fafa noastrd, iar eu reiau

in

rrutrlt't onversatia purtat5 cu ai mei.

l;rl;r rn-a intrebat cum

mi

simt, iar mama n-a spus rrrrnir.

l.rv;r...,

cli

Patrick sX

spuni

ceva, dar ?l

intrerup

cu o

I lrrl rrr;rlt'

rlin

mAnX.

Sejal Badani

- ⁱⁿ

weekend md duc la ei. O

sI

le explic atunci.

-

^{Vrei sd}

^vin

cu tine? spune

;i mI

prive;te st5ruitor

in

ochi. Ca

s[-i

ajut sI in]eleagd.

Patrick

e

fiul

^pe care

tatil meu ;i ^l-a dorit intot-

deauna.

De;i

mama era ospitalierX

;i

^pdrea

^fericitl

^cd

suntem impreunX, a pXstrat mereu aceea;i

distanld

^pe care o p5stra fafd de

toatl

^lumea.

-

^{N-o sX aibX}

^nicio

importanf5.

Cu toate

cd incearcd s5-mi

u;ureze povara, ;tim

am6ndoi ^cd

nimic

n-o sI schimbe deta;area mamei ^mele.

-

^{Oricum o}

^sI

^{refuze sd} discute subiectul, adaug ^eu.

Cutele

din jurul gurii lui

^se

strAng;i;tiu

cX se abfine sI spuni ce ar vrea sI spund. Distanfa dintre noi a apf,rut

cind

am inceput sI ne

strlduim

^sd r5mAn insXrcinatS. El a devenit retras, iar eu

tot

mai irascibil5

in

urma

anilor

de tratamente FIV

;i

^a problemelor de

fertilitate'

Orice discufie se invdrtea

in iurul ^pa;ilor

^{necesari pentru sar-}

cin5. Cdnd

in

sfdr;it am rimas

gravidl

prima datd, parcd toate lunile de distanfare nici nu existaser5. Am sirb5torit impreund gi am visat cu

ochii

deschi;i la

noul

membru al

familiei

noastre. Cdnd douisprezece

sdptlmdni

^mai tdrziu am pierdut satcina, eu am fost ia pdmdnt, iar pe el I-am impins la periferia

preocuplrilor

mele. Durerea ^mea a

inghilit totul, fir5

sX lase loc

pentru

c5snicia

noastrl

sau pentru el. A inceput un proces ciclic, care ne-a purtat

prin incl

doud pierderi de sarcin5.

Se

ridicl ;i-;i

^{strdnge mai bine fularul}

^{in jurul}

^gAtului,

sufocdnd orice urm5 de oxigen rdmasi

in

relalia noastrX.

-

^{O sI trec duminic5 s5-mi iau 5i restul}

lucrurilor.

- _De;i

^{Sunt acas5.}

_incd

are cheie,

incuviinfez

de patcd ar

fi un

musafir

nepoftit.

22

Toino povestitoorei

,- Ne vedem atunci.

irni

doresc

din tot sufletul

s5-l rog

sI

rXmdnX, dar rrrr-rni ^g5sesc cuvintele.

Mi

se usucd gura

;i

mi-e imposi-

lril

^srl articulez o propozifie. Lacrimile

imi umplu

ochii,

tllr

rtu se revars5. MX

uit dupi

el pdnd nu-l mai v5d. Abia

irl rrnci md

intorc

iar

cltre

ap5

;i ^continui

^{sd privesc rdul}

t rrrgiind. Cdnd se lasd

intunericul ;i luminile ora;ului

rrrl t'heami, pornesc pe jos pe

drumul lung cltre

casi.

Doi

Cind

aveam ;apte ani, am

vrut

sd

inv5l

sd merg ^pe bicicletS. Mama mi-a cumpdrat una cu

rofi

aiutitoare, dar eu le-am scos. Abia ajungeam cu picioarele la pedale.

in

fiecare zi urcam pe biciclet5 ^gi

in

fiecare zi c5dearn. Una dintre

clderi

a fost mai

urdt5;i

^a fost nevoie s5-mi

punl

zece copci pe

frunte. DupI

aceea, mama a luat bicicleta

;i

^a

^{incuiat-o in}

garaj. CAnd am protestat, mi-a spus

ci

ori

renun! de

tot, ori

a;tept sd rnai ^{cresc ca sd} incerc

din

nou.

Am

refuzat s-o ascult

;i

^{am scos} bicicleta fdr5 s5-mi dea voie. A doua zi mi-am rupt mdna _9i mi-am spart buza coborAnd

un

deal. A dat pe loc bicicleta

unui

vecin.

Cdnd i-am cerut o explicafie, mi-a rdspuns: ,Jaya, une- ori e mai bine sd renunfi la ceva, dac5-1i provoac5 suferinfd".

***

Stau

in

fafa

u;ii

de la casa mea p5rinteasc5

din

sub-

urbiile

de la marginea

ora;ului. imi

trec degetul peste cheie, nesigurd dac5 s-o folosesc ^{sau sX ap5s} pe sonerie.

PAnI la

urm5

bag cheia

in buzunar

gi sun de doud

ori

la u;5.

Toino povestitoarei

Scumpetel

'lhta _deschide u;a si md strdnge imediat la pieptul lui.

Itrrnd, tatd.

( ltrvintele

mi

se pierd

in

hainele lui, iar rAsul reverbe- r,',rz,i

tlin

corpul lui intr-al meu.

ln

casi miroase a usturoi

,r nrr,stt,r'irt cu rnirodenii.

M;rrna a

gltit

toatd ziua, nu-i a;a?

l)t.-abia a;tepta

un

motiv.

lrrri cuprinde

urnerii

cu

braful ;i mi

conduce spre

lrlr

,rt;iric.

A liit'ut toate

mAnclrurile

tale preferate.

l',ziti, apoi mX intreabS:

lir

t trrn

e;ti,

scumpo?

/,;rrrrlresc, recunoscitoare

pentru efortul lui,

dar

ii

.r',r rr r rr I ;rclcvlrul:

\rrrrt bine, tat5.

lir;rti

r:opilSria mea, tata a fost ocupat

cu

munca.

l',rrr,r si

tlincl

era acas5,

ii

l5sa mamei responsabilitatea ,

r{'\!('rii

rncle

;i

^a

conducerii

gospoddriei. Ea a

stabilit

l'

'nul

rt'l;rtici noastre mam5-fiic5 gi a consolidat-o pen-

Ir rr toltk,itulla asa curn e acum

-

^suntem

^{doul strline,}

,r\ r'nl ^(lo;11'1; legdtur5 de sAnge.

Itl,rrrur icse

din

bucdtXrie purtAnd

un ;orf

^simpatic,

' .u(' .,1)lrrrr'

Iuturor

cd

buc5tarul

are intotdeauna drep-

l.rl{ ⁽

^,r si Irrla,

mi

trage la pieptul ei, dar imbrali;area ei

r

^'.r _urt;r si rrlria

ii

simt brafele

in jurul

meu.

,\ r vt'n

it

la tanc pentru cinX.

l\l,rnr;r

;rruncl

o

privire in

hol, apoi se uitd ia rnine.

I rrrtlc

li-t'

bagajul? Credeam cX stai

tot

weekendul"

\r,'prirrrl saten-deschis;i;i

l-a

prins

la spate cu o .r1'r,rl,r t )t

lriici

verde-inchis contrasteazdcu pielea usor rrr,r',lrnrt' [111

invidiat

intotdeauna frumusetea mamei

Selal Badani

mele.

in

comunitatea noastr5 restranss, ^era admirate

fdfi;

pentru cum ar5ta. ^Ea nu lua

niciodatl in

seaml compli- mentele ^gi

purta

intotdeauna

numai finute

^{cAt se poate} de simple

;i ^nu

^se machia deloc.

imi ridic

^{po;eta imensf,.}

-

Doar o noapte. Mi-am pus aici nigte haine.

DornicX sd schimb subiectul,

ridic

capacul de pe ^o oal5 ^si

inspir

ad6nc.

-

Miroase gtozav.

Tace, apoi coboarl vocea, incdt de-abia o ^aud:

-

^Trebuie

^{si fii}

^cu

^familia

^ta

ⁱⁿ

^{aceste momente. Mai}

ales acum,

ci

Patrick ^a _Plecat...

-

^Patrick

^nu

m-a pdr5sit, spun pe

un ton mai

aspru decdt

intenlionam.

^{Am decis de comun acord cd trebuie}

si

ne despXrlim.

Mint.

N-a fost nicio decizie.

in

schimb, ^au fost ani

in

care eu am pldns, iar el ^s-a

indepirtat pulin

^cdte

^pulin, tot

mai

mult, pAnI

^{ce nu} m-a

mai

auzit.

- ^{FiindcX nu pofi}

^sX

^{faci copii? intreabd}

^mama,

ludndu-md

prin

surPrindere.

i;i

frAnge mAinile.

Pdrinlli

^{mei au}

venit din

India imediat dupd ce s-au

clsitorit.

M-au fdcut pe mine, singurul lor copil,

dupi

^ce tata a

terminat

Facultatea de

Medicinl ;i

;i-a ^consolidat cariera. ,,Am fost

incredibil

^de binecuvdntali sI te avem pe tine",

imi

^{spunea tata}

ⁱⁿ

copilSrie, de cdte ori intrebam de ce

nu

am

frafi

sau surori. _,,N-ar

fi

fost corect

fa![

de alte

familii

^{sd avem mai}

^mult

^decAt ne era dat."

Dar am

simfit

^{rateori cd} eram o binecuvAntare pen-

tru

mama. Pentru ^ea, eram mai degrabi o dezamdgire

-

amvdzlt

^asta

in

felul

in

care ;i-a strdns buzele cdnd am pierdut

finala

concursului de silabisit

din

^{clasa a cincea;}

26

Toino povestitoarei

lrr lclul in

care

chipul

ei parcd a

inghefat

cdnd

mi

s-a

rrrpl

un

giret

in timpul

probelor

pentru

majorete

;i

^nu

$nr lntrat

in

echipS; sau

in

privirea ei absentd

din

^acest

rrrolrrcnt, cAnd se gdnde;te la incapacitatea mea de a duce u

rirrt'inI

la termen.

I)a.

Itllspunsul meu o face sX tresari, dar nu spune nimic.

lnrl irrghit nodul din gdt, dorindu-mi cu disperare

si

simt

r iI t'lrrcva e

alXturi

de

mine ;i mi

susfine, dar perfect

r orrqt icntd cX nu e cazul sd

mi

bazez pe ea.

lriindci

nu fac copii.

l,t'rta!

'llta

_{md bate}

_u;or

_{pe spate,}

aruncdndu-i

mamei o

pr ivlrc.

f aya abia a ajuns, spune el. Hai sI ne a;ezXm la ^masd 1l r-o ltrsdm s5-;i

trag[

sufletul!

ll farfurii ;i ^linguri ;i

^{pune masa}

^{pentru trei}

^per-

roilr('. liu ;i

^{mama ne}

^uit5m

^{la el, ca}

^doul

^{statui. Tata}

arlrrt: vasele cu mdncare, apoi trage doud scaune. Mama rc irlazX la

locul

ei,

in

^capul mesei,

iar

eu

;i ^tata

^de-o

p,rlit. gi de alta a ei.

( lrrm te simli? intreabd tata, ca

un

doctor ce este.

lline,

mint

eu.

MI

vindec.

Avlind

in

vedere cd nu m-am confesat lor niciodatd, rrrr lc spun

nici

acum adev5rul

-

^{cX momentele cAnd}

rrril rrrg,hite neantul inc5

mI

mai urm5resc

pretutindeni

1l r

I

tlurcrea provocatX de chiuretaj

imi

aminte;te

zilnic

rlt, pit,rtlcrea suferitd.

I llrtlc o

si

stai?

Mlrna nu

se atinge de mAncarea

din farfurie. fi-a

nrrprt'rrrrat

mdinile in

fa!5

;i

are capul plecat, ca la

pri-

1't'yl11.