Implica{iile care au apirut din aceasti teorie - un Cosmos firl cauzalitate stricti sau certitudine - aveau si-l bintuie pentru tot restul viefii. ,,cea de-a doua lucrare determini dimensiunea reali a atomilor."

z o _a

U

a _t-{

n frl

t-{ tl

Traducere din englezi de Louis Ulrich

EINSTEIN

VIATA

_tt

SI UNIVERSUL SAU

CUPRINS

CuvAnt-inainte

Mullumiri

Personaje principale CAPITOLUL ¹ CAPITOLUL ² CAPITOLUL ³ CAPIT'OLUL ⁴ CAPITOLUL ⁵ CAI'ITOLUL ⁶ CAPITOLUL ⁷ CAPITOLUI,8 CAPITOLUL 9

CAPITOLUL ^1O CAPITOLUT, 11

CAPITOLUL 12

CAPITOI,UL ¹³ CAPITOLUL ¹⁴ CAPITOLUL ¹⁵ CAPITOLUL ¹⁶ CAPITOLUT, ¹⁷

Cil[rind

^{pe -o} razide

lumini Copil[ria

Politehnica din Ztirich

Iubilii

Anulmiraculos

Relativitatea speciali

Cea mai

fericit[

idee Profesorul

riticitor

Relativitatea generald

Divorlul

Universul lui Einstein Faima

Sionistul

rlt[citor

Laureatul Nobel

Teoriile unificate ale cAmpului

implinind5o

de ani

Dumnezeul lui Einstein

9 10

15

20 z8 54 73

lL4

L32

:.66

185 2L7 254 278 292 311 339 16z 389 4L7

CAPITOLUL ¹⁸ CAPITOLUL ¹⁹ CAPITOLUL ^2O CAPITOLUL ²¹ CA['ITOLUL 22

CAPITOLUL 23

CAPITOLUL ²⁴ CAPITOLUL ²⁵ EPILOG

Surse Note

Refugiatul America

Inseparabilitatea

cuantici

Bomba

Cetilean al

lumii

Reperul

Panica rogie Sfhrgitul

Creierul lui Einstein 9i mintea lui Einstein 428 460 483 507 523 545 562 574 583

591 6o7

CU\

Walter ^Isaacson, unul

i

al Time ^gi CEO al

C\l

O viayd americana

t:oc

lucrdrile lui Einstein. ⁱ Isaacson ^a transPus ^t:.-r,

Biografia lui Einst:

lecturd surPrinzAtor ^J aproape fiecare Pagrn

omului Einstein

^era"

revolulionar, ^{care si-a} un pacifist ^{care a} incu ligios, dar disPrequrt.':

definiti

tocmai de ac:

ritate, care i-a dererr:

referinfe, ficAndu-l ^s

i

vete,

in

locul Acade:

ficut,

^de asemenea.'Jj liale fiind mereu sut'c

Einstein a fost ce

Curiozitatea ^gi Perm:

una dintre ^cele mai r':'

biografie oricui ^este ; teoriei relativitd1ii.

Euro:

Caplror.ul

^l-

Cil[rind ^{pe -o razA}

de luminl

,,Ji-arn promis patru

lucr[ri", ii

scria

tinirul

examinator ^de brevete pri- etenului s[u. Scrisoarea se va dovedi ^a fi purtitoafea unora dintre ^cele mai importante gtiri din istoria gtiinfei,

insl

semnificafia sa cruciall era mascat[ ^de tonul ghidug, tipic autorului ^ei. in definitiv, doar ce-l ficuse

pe prietenul siu _,,balen[ congelati" ^gi igi cerea iertare pentru

ci

i-a scris o scrisoare pe care o considera ,,o

bilmiieall

irelevanti". Abia cand ^a ajuns la descrierea

lucririlor,

pe care le produsese in timpul siu liber, a

llsat si

se intrevadi

ci

^igi didea seama de importanla ^lor'1

,,prima ^se ocup[: de radiafie ^{gi de} propriete!ile energetice ^ale

luminii

gi este foarte revolulionarS", ^{explica el. Da, era,} intr-adevir, revolulionarl.

suslinea

ci

lumina putea fi

priviti

^{nu doar ca o}

^undi,

^{ci gi ca un flux de} mici particule, numite cuante. Implica{iile care au

apirut

din aceasti teorie

-

un Cosmos

firl

cauzalitate

stricti

^sau certitudine

-

^aveau

si-l bintuie

pentru tot restul viefii.

,,cea de-a doua lucrare

determini

dimensiunea

reali

a atomilor."

Chiar

daci-insigi

existenla atomilor flcea

incl

obiectul unei dispute, aceasta era cea mai simplfl dintre

lucriri,

motiv pentru care ^{a gi ales-o} ca subiect sigur ^al ultimei ^sale tentative ^{de a scrie o}

tezi

de doctorat. Era pe cale

si

^revoluEio neze fizica, dar i9i vizuse in mod repetat

zidlrnicite

eforturile de a obline un post academic ^sau mdcar o diplomfl doctorall

care) spera ei, i-ar pute la cea de examinator . A treia lucrare

erli

intr-un lichid, folosii-. - acest proces. ea stal'.., .,A patra lucrare

:.

refera ^1a electrodin:::

modificatd a spatiu.*.

mai mult decat o

bl-::

mente de gandire

-:..

ror -, el decisese sa

:.

:bsolut. Lucrarea a'.:

Speciali ^a Relatir ita::

Ceea ce nu-i sp;:.=

.ap, era ca in _{anui =-.}

apendice al celei

ie-a

Din ^{ea avea} sa af

J:j

-

Privind in

urmi .:

:-:re legarurile cla.-. ₌ :reativitatea de

car:

^. simbol suprem ^al ep:

r::i, biner oitor, ^al ca:- bunatate

extraori,:.

:ntr-un simbol si nu.;::

: to)t

un mester bi:.- a::lofl io lucrArii

:.::-

:-ntre

creativitate

:.

^.

::.intiri

^aie epo;i: ^n--, -{cum. ^ca arhii'e-e

:"m

modul in ca:e

.::

- -.n rormista. in:tir.. :=

s

j -

>-a implerit

;*

-:

-.nuiui

^{ne aluta}

si

-::

::raginatia si eer.:-. -

:.:tr-un

camp u;-.i :.- :

WALTER ISAACSON

care, spera el, i-ar putea aduce promovarea de la examinator ^clasa a III-a la cea de examinator ^{clasa a} II-a la biroul de brevete unde lucra.

A treia lucrare explica migcarea aleatorie ^a particulelor microscopice intr-un lichid, folosind analizastatistici a coliziunilor intimpliltoare.

in

acest proces, ea stabilea

ci

atomii ^gi moleculele existi efectiv.

,,A patra lucrare este in clipa de

fali

doar o schild neprelucrati gi se

referf, la electrodinamica corpurilor in migcare, avAnd labazd' o teorie

modificati

a spaliului ^gi

timpului."

Ei bine, asta insemna cu siguranfi mai mult decit o

b{lm[jeati

irelevanti. Bazindu-se exclusiv ^pe experi- mente de gAndire

-

^realizate mai degrabi in minte decit intr-un labora- tor -, el decisese

si

re_nunfe la conceptele newtoniene de spaliu ^gi timp absolut. Lucrarea avea

si devini

cunoscutl sub denumirea de Teoria Speciali ^a

Relativitilii.

Ceea ce nu-i spunea prietenului siu, pentru

ci

nu

ii

trecuse

inci

prin cap, era cil in anul acela avea

si

producl gi o a cincea lucrare, un scurt apendice al celei de-a patra, care stabilea o relafie intre energie ^gi masi.

Din ea avea s[ apari ^cea mai cunoscuti ecualie din

fizici:

E=tllcl.

Privind ln

urmi

la secolul ce va fi

linut

minte pentru dorinfa sa de a rupe

legiturile

clasice gi privind inainte spre o

eri

^care

cauti si

cultive creativitatea de care ^are nevoie inovagia gtiinfificil, se detaqeaz[ ca un simbol suprem al epocii noastre un birbat: refugiatul din ^calea opresiu- nii, binevoitor, al

clrui pir

vAlvoi, sugerind un halou, ochi scinteietori,

bunitate extraordinarl

gi

minte

sclipitoare i-au transformat chipul intr-un simbol ^gi numele intr-un sinonim pentru geniu. Albert Einstein a fost un megter binecuvAntat cu imaginalie ^gi

c[liuzit

de credinla

in

armonia

lucririi

naturii. Fascinanta

lui

poveste, o

mirturie

^a

legiturii

dintre creativitate ^gi libertate,

reflecti

deopotrivi marile victorii gi

frI- mintiri

ale epocii moderne.

Acum,

ci

arhivele sale au fost complet deschise, este posibil sI explo-

rim

modul in care latura

privati

a lui Einstein - personalitatea sa non- conformisti, instinctele sale de rebel, curiozitatearpasiunile ^{gi detagarea} sa

-

s-a

impletit

cu latura sa

politicl

gi cu cea

gtiin{ifici.

Cunoagterea omului ne

ajuti si

ingelegem sursele gtiinlei _{sale 9i} invers. Caracterul, imaginafia ^gi geniul creativ au fost toate legate, ^ca _9i cum f[ceau parte dintr-un cAmp unificat.

EINSTEIN ^2L

in

ciuda reputa,tiei sale de ins distant, a fost de fapt plin de pasiune, atAt

in clutirile lui

personale, cAt qi

ln

cele gtiinlifice. La colegiu s-a indrlgostit nebunegte de singura femeie de la cursul siu de

fizici,

o sAr-

boaic[

bruneti

^gi

hot[rAti

pe nume Mileva

Marii.

Au avut o

fiic[

nele- gitimfl, apoi s-au

c[sitorit

qi au avut doi

fii.

^{Ea a} servit drept cutie de rezonanfi pentru ideile sale qtiinfifice ^qi l-a ajutat la calculele matema- tice din

lucririle lui, ins[, in

cele din

urm[,

rela]ia

lor

s-a destrdmat.

Einstein i-a

ficut

o propunere.

intr-o buni

zi avea

si

cAgtige Premiul Nobel, ^a spus el;

daci-i

acorda divorful,

li

va da ei banii

primifi.

Ea s-a

gindit

o

slptimAni

^{qi a acceptat. Fiindci} teoriile lui erau atAt de radica- le, a trebuit

si

mai treaci

t7

anide ^Ia miraculoasa avalangi de idei por-

niti

din biroul de brevete

pinl

^cAnd el

si

prirneasci premiul, iar ea

si

incaseze banii.

Viala gi opera lui Einstein au reflectat disolugia certitudinilor sociale gi a absoluturilor morale in atmosfera modernisti de la lnceputul seco-

lului

XX. Nonconformismul imaginativ plutea

in

aer: Picasso, _Joyce, Freud, Stravinsky, Schoenberg gi

allii

rupeau

legiturile

conventionale.

Aceasti atmosferi era

inclrcat[

de o concepfie despre Univers in care spaliul, timpul gi proprietillile particulelor plreau s[ se bazeze pe

capri

ciile observafiilor.

Einstein insd nu a fost cu adevirat un relativist, chiar dacl a fost con- siderat aga de mul1i, inclusiv de unii in al cilror dispre! se vldea antise- mitismul.

in

spatele tuturor teoriilor sale, inclusiv cea a

relativitilii,

a stat ciutarea statorniciei, a certitudinilor,si absoluturilor. Simlea

c[

la tennelia legilor Universului exista o realitate armonioasi,

iar

scopul gtiinlei era

si

o descopere

Ciutarea sa a inceput in 1895, cAnd la vArsta de 16 ani si-a imaginat cum ar fi

si

alergi pe lAngi o razdde

luminl.

Un deceniu mai tArziu avea

si vini

anul

slu

miraculos, descris tn scrisoarea de mai sus, cel care a pus bazele celor doui mari progrese ale fizicii secolului XX: relativitatea

gi teoria cuantic[.

Dupi

a$i zece anirin r9r5, i-a smuls naturii cununa de lauri a gloriei sale, una dintre ^cele mai frumoase teorii din lntreaga gtiinlI, teoria gene-

rall

a relativitlgii. Ca gi

in

cazul teoriei speciale, gindirea sa evoluase

prin

experimente mintale.

Imaginafi-vi c[

^suntefi

intr-un

ascensor inchis care accelercazd.

prin

spafiu, presupunea

el intr-un

astfel de

WALTER ISAACSON

experiment. Efectele p

experienla gravitagiei.

$ia

^{inchipuit cI grav} r-enit cu ecualii ce desc naqte din interactiunea

descrisl

folosind

un

a]

rostogolili ^o

bili

de bor*l line. Rostogoli$ apoi

citt

nu pentru

ci

^{aceasta exe}

lui in

care ea curbeazi

acest lucru se

intimpli

i pului. Sigur, nu-i usor, d Un deceniu mai

tirz

de mijloc, iar acesta a

fo

lansare contribuise, se tr

tirudini

gi probabilitigi contribulii la mecanica c

Avea si-gi petreaci urrn mdzgilite, ^pe patul de n socotea drept incomple

dati si

o subsumeze un Atet in cei treizeci de

torii

al$ treizeci petrec tendintei ^{sale de a fi} un s

conformismul lui. Mintr nat'e eliberati de const

ciudati,

un rebel rever€

purta

in

suflet uqor ^gi cr

irca ^zarwi,

nel[sind,

as

Gena nonconformist

cit

^gi in orientarea sa pr prea individualist ca

si tului

sau

cu

autoritatt insolenll, care l-au ajut aiergic la nationa-lism,

n

gi

pini

cAnd

Hitler

nu

22

experiment. Efectele pe care

le-ati

resimgi

ar fi

^{grer'r de Crstins de}

experien ta gravitatiei.

$i-a inchipuit c[ gravitafia era o deformare a spaliului _9i timpului gi a

venit cu ecualii ce descriu modul

in

care dinamica acestei curburi se r-ragte din interacliunea dintre materie, miscare ^qi energie. Ea poate fi descrisi fblosind

un alt

experiment

mintal.

GAndiqi-vi cum ar

Ii si

rostogolili o bil6 ^de bowling ^{pe suprafafa} bidimensionala ^a unei trarnbu- line. Rostogoliti apoi citeva bile de biliard. ^{Ele se duc spre} biia de bowiing nu pentru ca aceasta exerciti vreo atraclie miraculoasS, ^ci datori.tS. f'elu- iui in care ea curbeazd materialul trarnbulinei. Acurn irnaginafi-vi ^ca

.lcest lucru se intArnpli in textura cvadridirnensionali ^a spatiului si tim-

:ului.

Sigur, nu-i u$or, dar de-asta noi nu suntem Einstein, iar ^el, da'

Un deceniu mai tArziu,

in

^1925, cariera

lui

aiungea exact in punctul :e ^n-rijloc, iar acesta a fost unul de

cotituri.

Revoiulia cuantica, ^{la a}

cirei

-rnsare contribuise, se transforma intr-o nciui mecanici bazati ^pe itrcer-

..iudini

_Ei

probabilitiii. in anui

acela gi-a aclus

ultirnele

sale rirari :.,r-rtribulii la mecanica cuantici, dar, sirnultan, a inceput s[ ⁱ _{se 9i} opuni.

rr ea si-gi petreaci urmitoarele trei decenii, incheiate ^{cu cAteva} ecualii ::rezgilite, ^pe patul de moarte, in 1955, criticAnd ^cu indbr5tnicie ^{ceea ce} :-rcot€& drept incompletitudinea mecanicii cuantice ^gi iircercAnd toto- --:r:i ^{sd o subsumeze} unei teorii unificate a c6mpului.

-{tAt in cei treizeci ^de ani in care a fost un revolufionar, ^{cAt gi} in

urmi- .:Lii alli

treizeci pretrecufi ca adversar, Einstein a

rimas

consecvent

.=riintei

^{saie de a fi} un solitar amuzat, ^{care se} simlea confortabitr in non- , , rlbrnrisrnul lui. Minte independent6, el ^s-a lasat condus de o imagi-

,

.:re eiiberatl de constringerile gAnrlirii conventionale' A fost ^{o specie} -:rdata, un rebei reverenlios ^{gi a} fost

c[lduzit

de o

credinti,

_{Pe care} ^o

. -.rra in suflet usor ^qi cu o sclipire in ochi,

intr-un

Dumnezeu care nu

- -a zaruri, ^nelasAnd, astfel, lucrurile s[ se petreacl ^ia intAmplare.

Gena nonconformista ^a

lui

Einstein s-a

vidit

^atAt in personaiitatea, -..: si ir-r orientarea sa

politic[.

Desi a sprijinit ideile socialiste, ^era rnult -'

;:

individuaiist ca

si

^se

simti

confortabil cu controlul excesiv al ^sta-

- --rr sau

cu

autoritatea

centrali. inclinaliile

^sale

inniscute citre

. -'ienqa, care l-au ajutat atAt de mult ca

tAnir

orn de

qtiinfi,

l-au

f[cut . ::{i.-

^1a nafionalismr, rniiitarism si orice aducea a mentaiitate ^de turmd.

:

:...na cand

Hitler

nu l-a determinat s[-$i revizuiasci ecuafiile ^sale

EINSTEIN ^L5

geopolitice, a fost un pacifist instinctiv, care a glorificat opozilia

fali

de

rlzboi.

Povestea lui cuprinde in ea intreaga

gtiin![

modern5., de la infinitezi- mal Ia

infinit,

de la emisia de fotoni la expansiunea Cosmosului. La un secol dup[ marile sale triumfuri,

trlim

tncl ln universul lui Einstein, unul definit la scara macro de teoria relativit[1ii gi la scara micro de o mecanicl

cuantici, teorie

care s-a dovedit gi ea

durabill,

chiar

dacl

rimAne deconcertant[.

Amprentele

lui

se regisesc peste tot in tehnologiile actuale. Celule fotoelectrice gi lasere, energie nucleari gi

fibr[ optici, cillitorie spaliali

si chiar semiconductori, toate pornesc de la teoriile sale. A semnat scri- soarea

citre

Franklin Roosevelt in care avertizaci ar fi posibil

si

se con- struiasci o

bombi

atomici, iar literele faimoasei sale ecualii care

leagi

energia de masi st[ruie in mintile noastre cAnd ne

iniaginlm

ciuperca atomici rezultati.

Primul pas al lui Einstein pe drumul spre glorie,

ficut

cAnd misur5- torile efectuate in timpul unei eclipse din

r9r9

i-au confirmat prediclia

cu privire la gradul ln care gravitalia curba lumina, a contribuit la nagterea unei noi ere a celebritillii. Al a devenit o supernov[

gtiinlifici

gi un uma- nist emblematic, chipul

siu

fiind unul dintre cele mai faimoase de pe planetd. Publicul a fost serios intrigat de teoriile sale, l-a ridicat la statutul de geniu gi l-a canonizat drept un sf1nt laic.

Oare, daci n-ar fi avut acel halou capilar care plrea electrificat si acei ochi

pitrunziltori,

ar mai fi devenit el simbolul

numirul

unu al gtiinfei?

SI presupunem, ca un experiment mintal,

ci

ar fi

aritat

ca Max Planck sau ca Niels Bohr. Ar fi rimas la acelagi nivel de reputatie ca gi ei, cel al unui simplu geniu,stiin;ific? Sau ar fi

ficut

totugi saltul in panteonul locuit

de Aristotel, Galileo gi Newton?2

Cred

cI

avem a doua situalie. Opera sa a avut un caracter foarte per- sonal, cu o tugi care a

flcut-o

ugor recognoscibili, la fel cum un Picasso este recognoscibil ca fiind un Picasso. El a

f[cut

salturi de imaginalie ^qi

a identificat principii importante mai degrabi prin experimente mintale decit prin inducfii metodice bazate pe date experimentale. Teoriile

reztl-

tate au fost uneori uluitoare, misterioase gi contraintuitive, dar, cu toate astea, ele au inclus

noliuni

care puteau captiva imaginafia popularil:

WALTER ISAACSON

relativitatea spagiului g

gi curbarea spagiului.

Aurei sale i s-a adir

a fosttemperati de mr fi detagat sau rece cu manifestat o bunitate Dar, cu toatd popuJ riuns sa simbolizeze $ de

rind

nu puteau prir dr"rpicumspuneDudle

Irrcmrile

nu au stat ^ir genii,

insi

explicaEia

n

era ceva ce majoritatr aI XVIII-lea, secolul

h

al lui Thomas Edison, crr gtiinEa gi chiar se pu

Tinand cont

^{de nr} dernersurile

qtiinfficr

inseamni

ci

orice absr de fizic5 sau

cI ur

avo

nicacuantici. ?nseam:

reprezinti un

ava-ntai invagd gtiinla, foafie s si teoriile generale, un

Maimult

decAt

atit

societi$bune. ^{Ea ne} aj

anemirade lucmriob

lor, care ii caracterizea De asta studierea ^h toare gi

nobili,

iar

ciu

mintesc epopeile eroil, de citre NewYork Stat gcolile. _,,Pe predarea

i

larg

despre persona

24

' Departament,,rl -:e:,::- : _-

relativitatea spafiului gi tirnpului, ^E=ntc2t indoirea fasciculelor de lumind si curbarea spafiului.

Aurei ^sale i s-a adiugat umanitatea lui simpl[. Siguranla sa

liuntrici

a fost temperati de modestia care vine din uimirea in fafa naturii. Putea fi detagat sau rece cu cei apropiafi, insd fa;5 de omenire, in general, a

manifestat o bunitate real[ qi o compasiune blAnd[.

Dar, cu

toati

popularitatea ^gi accesibilitatea sa aparentd, Einstein a ajuns

si

simbolizeze gi percepfia cd,fizicamodern5:era ceva ce

muritorii

de r6nd nu puteau pricepe, ,,domeniul foarte specializat al experfilor", dupi cum spune Dudley Herschbach, profesor la Universitatea Haruard.3 Lucrurile nu au stat intotdeauna aqa. Galileo gi Newton au fost mari genii,

insi

explicalia mecanici ^de tip cauz5-ef'ect pe care au dat-o

lumii

era ceva ce majoritatea oamenilor serioqi puteau pricepe.

in

secolul

a1 XVIII-lea, secolul

lui

Benjamin Franklin, ^qi in secolul al XIX-lea, cel al lui Thomas Edison, un om educat putea sim(i o oarecare familiaritate

;u gtiinfa _9i chiar se putea ocupa de ea ca antator.

TinAnd

cont

de nevoile secolului

XXI,

interesul popular pentru

iemersurile gtiinfifice

ar

trebui, daci

se poate, revitalizat. Asta nu -rseamni

cI

orice absolvent de Litere ar trebui

si

urmeze un curs scurt

:e fizici

sau

ci

un avocat corporatist ar trebui

si

fie la curent cu meca- ::ica cuantici. inseamni, mai degrabi,

ci

inlelegerea metodelor gtiinfei

::nrezinti un

avantaj pentru nigte

cetifeni

resporrsabili. Ceea ce ne :', ata gtiin{a, foarte semnificativ, este corelalia intre dovezile factuale ,: :eoriile generale, un lucru bine iiustrat in viala lui Einstein.

].Iai mult decAt atAt, preluirea gloriilor qtiinlei este o

trisituri

^a unei ' ^{- ::era1i} bune. Ea ne ajutd si nu pierdem acea capacitate copilireasci de

. :.:

mira de lucruri obiqnuite, precum ciderea merelor ^{si a} ascensoare-

. - :. .are ii caracteriz eazdpe Einstein si pe alqi mari fizicieni teoreticieni.a De asta studierea lui Einstein

meriti

osteneali. $tiinfa ^{este inspira-}

,..:-

^si

nobili,

iar ciutarea ei, o misiune incintdtoare, asa cum ne rea- -,,.=.:.sc epopeile eroilor

sii.

Spre sfArgitul viefii, Einstein a fost intrebat :

. :.:re

\erv York State Education Department'pe ce ar trebui si insiste

, -

-.--i.

^..Pe predarea istoriei", a rispuns el. ,,Ar trebui

si

se discute pe

.:.

^Jespre

personalitifile care au

adus

beneficii omenirii prin

:: .-1:::.enrul pentru Educafie al Statului New York (n.r.).

EINSTEIN 25

inclepencienla caracterului 9i prin judecat[."s Fiinstein intrd

in

aceasti categorie.

intr-un

rxoment c&ird, in ta{a competiliei gloi:ale, ^se pune din nou accentul pe educaqia gtiiratifici

;i

^pe matematici, ^ar trebui

si

remarcim

si cealaltS parie a rispunsului lui Einstein" ,,Colnentariile critice ^{ale eie-} vilor trebuie luate

intr-un

spirit prietenos", ^{a spus} el. ,,Actlmularea ^de cunogtinte nu ar trebui sil inibuge independenfa elevului." Avantajul competitiv ^al unei societ5fi ^va veni nu din cAt cle bine predau scolile ^sale inmulgirea gi tabelele periodice,

ci din cit

de

bine

stiniuneazi ele irnaginalia _9i creativitatea'

Aici se afl6, cred eu, cheia geniului lui Eiflstein ^{si a} invfuarnintelnr ^pe care ie tragem din viala ^sa.

in

studernlie ftu s-a d.escurcat niclcdat[ bine cu invitarea pe de rost. Iar mai t6rrziu, ca teoretician, ^succesul lui a venit

nu

clin

fr:rla

brutS

a capacitl1ii

^{saie de procesare}

mintai6, ci

din imaginagia gi creativitatea ^sa. Putea

s[

construiasc[ ecuafii complexe, dar, mai irnportant, gtia c5 m:ltematica este

limb*ilrl

pe care natura

il

fblosegte pentrtl a-gi clescrie mini,rnile. Aqa a putut vizualiza modui in care ecr-lafiile se reflectau in realit[1i - cte

piirli,

ctim i-ar

fi

apirut unui traiat care ^alerga pe

lingi

^o

razl

de lumirrfi ecllatiile cAmpului electro- rnagnetic, descoperit de james Clerk lvtaxwell.

Dupi

ctlm a declarat el cAndva, ,,inraginalia ^este mai

importanti

decit cnnoa$teren"'.6

Aceasta abor<lare

i-a iillpus

s6

imbrlliseze

nonconfarmisr-nul.

,,Triiasc[ obr[znicial",

ii

spunea el plin de hucr.erie iubitei care avea sd"-i

devin[ ttltericlr sotie. ,,Ea e tngerul tneu

pizitor

in aceastd lume." ^]\'trul$

ani mai tfrrziu, cAnd a1lii au crezut cd reticenla sa in a irnbrSliqa mecanica cuantica doveclea ci-gi pierduse agerimea

rninlii,

e] se lamenta: ,,Ca

si mi

pedepseasci pentru disprepl meu f,ala de autoritate, soarta ^a fdcut din nrine ^o autoritate."-"7

Succesui s[u ^a venit din punerea ^sub semnui intrebdrii ^a inqelepciunii conventionale, contestarea

autorititii

^gi puterea de a se minuna in fafa unor mistere care altora li se pareau banale. Asta l-a facut sd ilnbriliqeze

o moraiitate _{9i o} viziune

poiiticl

Lrazate _L'!e respect i]entru minfile libere'

* _Albert Einste in, Cuvinte mernorabik, culese gi adnotate de Alice Calaprice, traducere din englezi de Sabina Dorneanu, Editura Humanitas, Bucureqti, 2cr.z.,p' 4o (n't)'

** _{Ibidem. (n.t.).}

IAiALTF]R ISAACSON 26

::-;irele

libere _9i

indivizii liberi.

Tirania i-a repugnat si a considerat

,

^. eranla nu doar ca pe o virtute, ci gi ca pe o conditie necesari pentru ^o

: _- Jietate creativi. ,,Este important si cultiv[m individualitatea", spunea -.. ..pentru

ci

doar individul poate produce idei noi."8

-{ceasti perspectivi l-a fdcut ^pe Einstein un retrel cu un profirnd res-

::.I

pentru armonia naturii, unul ^care poseda amestectll corect dozat

:. imaginalie qi inlelepciune pentru a ne

transforma intelegerea --:iversului. ^Aceste

trisituri

sunt

tot

atAt de importante pentru &cest :-..:u secol al globalizirii, in care succesul nostm va depinde de

creativi

-,.:ea noastrii, cAt au fost pentru inceputul secolului XX, cAnd Einstein a

-,.ntribuit ^ia inaugurarea epocii moderne"

EINSTEIN ²⁷

Ceprror,ur,

²

cop

t87g-t896

$vabul

A invfl1at greu

si

vorbeasci.

,,P[rin!ii

^{mei erau}

atit

de

ingriiorali",

i9i amintea el mai

titzie.r,,incit

^au chemat un medic." Tocmai ^cAnd ince- puse s[ foloseasc[ cuvinte, cindva dupil varsta ^{de z} ani, ^a dezvoltat un tic care a flcut-o ^pe servitoarea familiei si-l porecleascil ,,der Depperte", ,,Mutulic[,,, iar ^pe

ceilalli

membri ai

familiei

^{s[-1 considere} "aproape inapoiat". De fiecare

dati cind

voia

s[

spuni ^{ceva, igi goptea mai}

intii

fiecare cuvflnt,

pini cind

acesta suna suficient de

bine incit s[-l

pronunle cuvoce tare. ,,Fiecare propozi,tie pe care ^o rostea", igi amintea idorata sa sori mai

mici,

,,oricit ^de banali, o repeta pentru sine cu voce

scizut[,

miEcAndu-gi buzele." Era foarte

ingriiorltor,

^{spunea ea. ,,Avea}

atAtea probleme cu vorbitul, incflt ceilalli ^credeau

ci

n-o s[ aiungi nici- odat[ s[ vorbeascl."t

Dezvoltarea ^sa

lenti

s-a combinat cu un spirit de

revolti sfidltor

impotriva

autoritifii,

^{ceea ce} l-a determinat ^pe un

invl1itor si-l trimit[

la plimbare, iar ^pe altul

si

amuze istoria declarflnd

ci

elevul in cauzi nu va

fi niciodat[ in

stare de nimic. Aceste

trislturi

^au

^ficut

^{din Albert}

Einstein

ocrotitorul

gcolarilor

distrali din toati

lumea.2 Dar

l-au

_9i

ilaria

WALTER ISAACSON

- _:. riri Einstein. C:,-'. ..;-: ^:

':,i--.:? Je \1. t..:.:-. - ^. - --=:.::".. ^{BLeure':: --} -- ^-'

: :-:a1 Einstein ^:.:.

' -:::-1. ( t,t'i'tte t':'": '|.' ' _.-

ajutat

-

^{sau cel}

^pulin

^{aga a presupus el mai tirzhs'}

- s[ devini

cel mai creativ geniu qtiinlific al timpurilor moderne.

Disprelul slu suveran

fali

de autoritate l-a

ficut

s[

puni

sub semnul

intreblrii

inlelepciunea

primiti, intr-o

manierd: la care confragi bine pregS.tili din mediul academic nu ^s-au

gindit

niciodati. Iar cAt privegte dezvoltarea ^sa verbali

lenti,

a ajuns

si

creadl

ci

ea i-a permis

si

obser- ve, cu

uimire,

fenomenele cotidiene pe care algii

le

luau de

la

sine inlelese. ,,Dac[ m5 intreb cum se face

ci

tocmai eu am stabilit teoria relativit[1ii, mi ^{se pare}

ci

^acest fapt este legat ^de urmitoarea imprejura- re: omul normal ^nu mai gindeqte asupra problemei spaliului ^gi timpului.

Aceasta a f[cut-o,

dupi

pirerea sa, deja cAnd era copil. ^Eu,

dimpotrivi,

m-am dezvoltat din punct ^de vedere intelectual atAt de incet, incAt abia ca om matur am inceput

si mi

intreb despre spaliu gi timp.

in

mod firesc, am pitruns mai adAnc in problemi decit copiii normal inzestrali",

a explicat, odati, Einstein..3

Problemele de dezvoltare ale lui Einstein ^au fost probabil exagerate, poate chiar de el, pentm

ci

avem cAteva scrisori ^de la iubigii

s[i

bunici, care spun

c[

era la fel de inteligent gi de adorabil ca orice nepot.

insl

de-a lungul viefii, Einstein a manifestat o

formi

ugoarl de ecolalie, care il ficea

si

repete pentru sine frazele, de

doul

sau chiar ^de trei ori, mai

a-ies dac[

il

amuzau. $i, in general, a preferat

s[

gAndeasci in imagini, mai ales

in

experimente mintale celebre, precum cel in care se imagi- rreazi

privind

fulgerele

dintr-un

tren

in

migcare sau experimentAnd rravitalia ^aflat intr-un ascensor in cidere. ,,Gindesc foarte rar in cuvin- re", i-a spus el mai tArziu unui psiholog. ,,imi ^trece prin minte cAte un gand gi abia

dupi

^{aceea caut poate}

si-l

exprim in cuvinte..."4

Einstein descindea, atAt pe

linie materni,

cAt qi

paterni,

din mici

comercianli gi

negustori

evrei

care,

de cel pufin doui

secole, iqi cagtigaseri traiul modest prin satele din Suabia, in sud-vestul Germaniei.

Cu fiecare generalie, deveniserS:, sau cel

pulin

aqa credeau ei, tot mai asimilafi in cultura germani, pe care o iubeau. Deqi ewei prin apartenenli - _rlbert Einstein, Cumvdd eu lumea, O antologie, seleclia textelor de M. Flonta, I. PArvu;

.:"jucere de M. Flonta, i. Pirvu, D. Stoianovici; note qi postfafi de M. Flonta, Editura - r:ranitas, Bucuregti, !992, P.3oo, nota 6 (,,Postfa!i. Idealul cunoaqterii gi idealul umanist

: .Lbert Einstein") ^(n.t.).

'-

_{Liem, Cuvinte} memorabile,p.49 ^(n.t.).

EINSTEIN ²⁹

cultrlrale _Ei etnic[, ei au manif'estat un interes scizut

fali

^de religie sau de rituaiurile ei.

Einstein ^a respins

in

mod regulat rolul pe care descendenfa sa l-a jucat

in

formarea celui care avea

si devini.

,,Explorarea strirnogilor mei", i-a spus el unui prieten, spre sf?rsitul vieqii, ,,nu duce nic[ieri."s Afirmafia nu este

intru totul adevirat[.

Ei a avut norocul

s[

^{se nasci}

intr-o fainilie liberai[

_9i inteligentS, care punea pre! pe educafie, iar viala i-a fost in rnod cert af,ectati, intr-o manieri deopotrivi frumoasi

gi tragici, de faptul

ci

apar{inea unei reiigii ^{care avea o} tradilie intelec- tual[ elistincti ^{gi o} istorie marcati ^de marginalizare ^qi pribegie" Evident, faptul

cI

^s-a intAmplat ca el

si

fie evreu. in Germania ^la inceputul seco- luiui XX i-a rnarginalizat ^gi mai rrrult _9i l-a

f[cut

_9i rnai

rlticitor

decAt gi-ar fi dorit - dar ^gi asta a devenit parte integrant[ a

personalitilii

sale qi a rolului pe care avea

si-l

^joace in istoria lurr:ii.

Tatil

tui Einstein, Heru"Iann, s-a nhscut int847, in satul lluchau din Suabia, a

cirui

infloritoare comunitate evreiascfl abia incepea

si

se

bucure de dreptul de a practica orice rneserie. Hermann a dovedit ,,inclinalii ^{deosebite spre} matematici."* ^gi familia ^a reusit s[-l

trimiti

la liceu la Stuttgart, oras aflat la rzo ^cte kilometri cdtre nord.6 Dar nu si-a putut permite

si-l trimiti

^{gi |a o} universitate, ^care, in marea lor majori- tatea oricum nu primeau evrei, ^{aga cd s-a} intors la Buchau, pentru ^{a se} apuca de comert.

Caliva ^ani mai tArziu,'in contextut rnigrafiei generale ^a evreilor ger- rnani din mediul rural

in

centrele industriale de la

sfirgitul

secolului al XIX-lea, Hermann qi

pdrintii sii

s-atl mutat la Ulm, _{la 56 de}

kilo-

metri distanfd, un oras

mult

mai prosper, ^a

cirui

devizd' era,

in

mod

profetic:

,,Ulmenses sunt mathematici"

-

,,Locuitorii

din Ulm

sunt matematici eni."7

Acolo, el a devenit partener la compania de plflpumi din

fulgi

de pasire a unui

vir.

Era ,,deosebit ^de prietenos, blAnd ^gi ingelept", igi va

aminti

rnai

tflrziu fiul

siu.S De

o

delicatefe

vecini cu

docilitatea, Hermann avea sd se dovedeascl un om ^de afaceri inept ^qi total lipsit de sim! practic in chestiuni financiare. insd docilitatea ^sa l-a

flcut

foarte

Frangoise Balibar, Einstein. Bucuria gdndirij, Editura Univers, Bucuresti, 2oo7,p.18 (n.t').

WALTER ISAACSON

potrivit pentru a deve femei voluntare. ^{La r-r}

u

ani mai

tdniri

dec:

Tatil

lui Pauline.

I

tor de grAne gi

furnt

moqtenit simgul lui pr iuciug 9i ugor sarcasti

pi dureros

(trlsituri p

pare, potrivirea intre tatea ei

puternici

im solului sdu.r

Primul lor copil s-:

orag care se

alituras

Reich gerrnan. IniIiaI

biiat

Abraham,

dupi

erreieqte", spunea el numele de Albert Ein

in r88o,la doar un ar

fulgi

a

lui

Hermann lli.inchen ^de citre fra se ocupa cu produce Hermann, |akob, cel facultatea gi devenise de furnizare ^{a general} Germaniei, _]akob ^{se c} consta in cele citeva ugau, poate chiar m sotiei sale.11

in

noiembrie r88r

fiici,

^{care a} primit nr.lr

\Iaja.

CAnd

ia

fost ^a

si

creadi

ci

era o juc

potrivit pentru a deveni un

tati

de familie minunat ^qi un bun so! al unei femei voluntare. La virsta de z9 de ani s-a

clsltorit

^cu Pauline Koch, cu

rr

ani mai

tAniri

decAt el.

Tatil

lui Pauline, ]ulius Koch, ficuse ^{o avere} considerabilfl ca negus- tor de grAne qi furnizor al

Curlii

Regale din Wiirttemberg. Pauline a mogtenit simlul lui practic, dar firea eidfuz6, a fost

indulciti

de un spirit iuciug ^gi ugor sarcastic qi de un rAs ce putea fi, in acelaqi timp, molipsitor

gi dureros

(tr[s[turi

pe care avea s[ ^le transrniti fiului siu). Dupd cAte se pare, potrivirea intre Hermann ^gi Pauline a fost una

fericiti,

personali- tatea ei

puternic[

impletindu-se ,,in

deplin[

armonie" cu pasivitatea sofului siu.e

Primul lor copil ^s-a nlscut vineri, r4 rnartie r879,la ^ora rr:3o, la Ulm, orag care se aliturase de curAnd,

impreuni

cu restul Suabiei, noului Reich german.

Inilial,

Pauline gi Hermann

plinuiserl

s[-l numeasch pe bdiat Abraham, dupd bunicul siu patern. Dar

li

s-a

pirut cI sunl

,,prea er-reiegte", spunea el rnai tArziu.lo Aga

ci

^{au pflstrat iniliala A gi i-au dat}

numele de Albert Einstein"

Mi.inchen

in r88o,la doar un an

dupi

nagterea lui Albert, afacerea cu

plipumi

din rulgi

" ^lui

^Hermann s-a prflbugit,

iar

el a fost convins

si

se mute la l[trnchen de c[tre fratele silu ]akob, care deschisese acolo o societate ce se ocupa cu producerea de echipamente electrice. Spre deosebire de Hermann, |akob, cel mai mic dintre cei cinci fra1i, reugise

s[

urmeze rasultatea qi devenise inginer. in timp ce se strflduia

si oblin[

contracte

de fumizare ^a generatoarelor gi iluminatului electric in oragele din sudul Gerrraniei, _Jakob se ocupa de latura tehnici, iar contribulia lui Hermann ionsta in cele cAteva

abilitef

de vinzare pe care le avea, la care se ad[- irgau. poate chiar mai important,

imprumuturile

din partea

familiei

rmiei sale."

[n noiembrie r88r, Pauline gi Hermann au avut un al doilea copil, ^o

fr,.i.

care a primit numele Maria, dar care toati viafa ^a folosit diminutivul Maia. CAnd i-a fost

aritati

prima

dati

noua sa sori, Albert a fost

lisat

*i

creadi

ci

era o

jucirie minunati

cu care

si

se joace. R[spunsul lui a

EINSTEIN 31