Teza de bază a cercetării se bazează pe rolul pe care educația religioasă îl are în viața beneficiarilor sistemului de protecție specială a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului județul Iași. Experiența religioasă asociată copilului în sistemul de protecție specială îl invită la reflectare, îl încurajează să înțeleagă și să depășească momentele grele care i-au marcat viața. Lucrarea Impactul educației religioase asupra beneficiarilor sistemului de protecție specială la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Județul Iași reprezintă un studiu sociologic realizat în domeniul asistenței sociale.
La implementarea unui demers sociologic am întreprins o cercetare comparativă mixtă de ordin cantitativ și calitativ, bazată pe importanța educației religioase și impactul acesteia asupra vieții copiilor datorită măsurilor speciale de protecție în raionul Iași. Daca frecventa practicilor religioase in randul beneficiarilor sistemului de ingrijire speciala (sistem rezidential si plasament matern in Iasi) este mare, creste si frecventa comportamentelor prosociale. 2. Nivelul practicii religioase este semnificativ diferit în funcție de mediul de dezvoltare și mediul de viață al beneficiarilor sistemului de asistență socială.
4. Implicarea preotului în deciziile personale ale beneficiarilor sistemului de protecție specială - sistem rezidențial și azil de bătrâni - din Iași este semnificativ diferită în funcție de nivelul și intensitatea practicii religioase, de genul subiecților, de mediul dezvoltare și mediu rezidențial. Contribuția religiei la reziliența personală a destinatarilor este percepută ca fiind semnificativ diferită în funcție de vechimea în sistemul de protecție și în funcție de sexul respondenților. Pentru a clarifica fenomenele abordate în studiul nostru și pentru a crea o imagine mai clară a nevoilor, cerințelor și opiniilor beneficiarilor sistemului de protecție specială la nivelul județului Iași, cu privire la influența educației religioase asupra copiilor, am recurs la o metodă mixtă, de tip cantitativ și calitativ.
Populația țintă investigată este formată din 320 de beneficiari ai sistemului de protecție specială protejați în Centrele de Asistență Maternală și Servicii Sociale Rezidențiale din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Județul Iași, cu vârste cuprinse între 14 - 18 ani.
Lucrarea este structurată în două componente: prima componentă cuprinde o abordare sociologică teoretică a religiei, a educației religioase și a sistemului de servicii sociale și de protecție a copilului, iar a doua parte reprezintă studiul empiric comparativ realizat în centre rezidențiale din subordinea D.G.A.S.P.C. Mai mult, după amintirea teoriilor care explică etiologia cuvântului religie (teorii evoluționiste, teorii raționaliste și teorii nativiste), abordarea religiei din perspectiva sociologilor clasici: Auguste Comte, Karl Marx, Emile Durkheim și Max Weber, precum și evoluția ei, este prezentată în România, amintind de Brătianu, A.D. Primul capitol se încheie cu definițiile religiozității, concept introdus și în contextul unui sondaj realizat în România asupra religiozității românilor.
În ceea ce privește importanța educației religioase în procesul de formare a copiilor, ea ocupă un loc aparte, mai ales când educația se realizează în funcție de nevoile fiecărei vârste. De asemenea, sunt prezentate opt perspective (culturale, psihologice, etice, sociologice, istorice, ecumenice, teologice și pedagogice), care argumentează necesitatea și importanța educației religioase. În ceea ce privește analiza studiilor efectuate în România pe această temă, sunt prezentate date relevante în: studiu Educația moral-religioasă în sistemul educațional din România11, Biserica și rolul ei în viața elevilor de liceu12, Educație - apostoli religioși ora - cunoaștere și dezvoltare spirituală13, Religie și școală.
După analiza paradigmelor educației religioase (paradigma creștină, paradigma spiritualistă și paradigma de predare), se pune accent pe statutul educației religioase în școala românească, rolul parteneriatului dintre școală, familie și biserică în procesul de educație religioasă și rolurile pe care le joacă îndeplinesc și acceptă fiecare factor dintre cei amintiți anterior. Partea teoretică a lucrării se încheie cu al treilea capitol - Servicii sociale și protecția copilului, capitol care face trecerea între partea teoretică și cea practică a cercetării sociologice. În descrierea acestui capitol găsim informații despre sistemul de protecție socială în context european, sunt analizate constructele: protecție socială, asistență socială, asigurări sociale și sunt denumite și descrise cinci modele ale sistemului de asistență socială din Europa:.
Pentru a crea o imagine adecvată a sistemului de protecție socială din România, au fost dezvoltate aspecte care reflectă realitatea acestui sistem din anii 90 și evoluția lui până în prezent. O analiză comparativă”, în Opriș, Monica (coordonator.), Abordare investigativă în educația religioasă, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2010, p. 11 Cuciureanu, Monica (coordonator), Vele, Simona, Educația moral-religioasă în sistemul educațional românesc, Institutul de Științe ale Educației, București, 2008.
12Mogonea, Florentin, Remus, Mogonea, Florentina, „Valori formative ale educației religioase pentru modelarea personalității”, în Altarul Reintregirii. Spre sfârșitul capitolului sunt descrise noțiuni de comportament prosocial, particularități comportamentale ale copiilor și tinerilor protejați în sistemul de protecție specială. Această secțiune se încheie cu câteva informații despre reziliența copiilor în protecție specială, abordând cele trei teorii: teoria atașamentului, teoriile ecologice ale rezilienței, teoriile construcționiste și factorii de risc/protecție ale rezistenței.
Metodologia cercetării reprezintă cadrul metodologic aplicat în vederea investigării influenței educației religioase asupra beneficiarilor din sistemul de protecție
- Familia 16 , (asistenții maternali și angajații centrelor rezidențiale), biserica și școala reprezintă o sursă foarte importantă în ceea ce privește educația religioasă a beneficiarilor
- Educația religioasă este apreciată ca fiind foarte importantă și importantă în viața copiilor, cu o diferență nesemnificativă între cele două loturi de subiecți, motivând că prin
- Comparativ cu beneficiarii in mediul rezidențial, copiii din AMP consideră că temele religioase contribuie la obținerea informațiilor despre religie și divinitate
- Lecțiile de religie contribuie foarte mult și mult la dezvoltarea uni conduite morale, așa cum transmit ambele loturi de subiecți
- Beneficiarii din sistem rezidențial ar dori să abordeze și alte teme la orele de religie, comparativ cu cei din AMP, care se declară mulțumiți cu informațiile pe care li se oferă deja
- Indiferent de mediul în care se dezvoltă, fie în mediul familial, fie în mediul instituționalizat, beneficiarii sunt influențați de mesajele pe care le transmite prin natura sa,
- Ambele grupuri de beneficiari asociază religia cu rezolvarea problemelor, indiferent de natura lor, confirmând că religia rezolvă problemele în foarte mare și mare măsură
- Interesul manifestat de cititul cărților pe temă religioasă este scăzut în ambele medii de dezvoltare ale beneficiarilor din plasament;
- Imaginea pozitivă a copilului din plasament este creionată de răspunsurile afirmative ale respondenților, indiferent de mediu sau de gen, ceea ce denotă că beneficiarii serviciilor
- Copiii din centrele rezidențiale apelează, în ordine la următorii factori protectivi ai rezilienței, în ordinea stabilită de răspunsurile cele mai multe: angajați ai centrelor, grupul de
- Comparativ cu beneficiarii din serviciile de tip rezidențial, copiii din plasament familial cer ajutorul: asistenților maternali sau angajaților centrelor, bisericii (prin rugăciune și
- În ceea ce privește ipotezele de cercetare au fost validate prin intermediul analizei corelaționale,
Familia16, (îngrijitori și angajați ai centrelor rezidențiale), biserica și școala reprezintă o sursă foarte importantă în ceea ce privește educația religioasă a beneficiarilor, reprezintă o sursă foarte importantă pentru educația religioasă a beneficiarilor din sistemul de protecție specială. . Analiza teoretică și practică a celor trei factori implicați în educația religioasă a beneficiarilor sistemului de protecție specială a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași reprezintă unul dintre obiectivele cercetării noastre, care a fost atins. Rezultatele prezentate mai jos presupun realizarea obiectivului de identificare a percepției specialiștilor asupra modului în care educația religioasă afectează viața beneficiarilor sistemului de protecție specială din județul Iași.
Copiii aflați în măsuri speciale de protecție, atât în AMP, cât și în sistemul de tip rezidențial, participă la evenimente și celebrează mari sărbători religioase. Este religia un factor influent în luarea deciziilor și comportamentele pro-sociale ale beneficiarilor sistemului de protecție specială. 2. Nivelul practicii religioase este semnificativ diferit în funcție de mediul de dezvoltare și mediul de viață al beneficiarilor sistemului de protecție specială.
Francois de Singly, Blanchet, Alain, Gotman, Anne, Kaufmann, Jean-Claude, Sondajul și metodele sale: chestionar, interviu pentru producerea datelor, interviu extensiv, Editura Polirom, Iași, 1998. Gheorghe, Manuela, „Începuturile sociologiei al Religiilor din România” în Revista Română de Sociologie, Seria Nouă, Anul X, Nr. Iluț, Petru, Nistor, Laura, Valorile Umane de bază și Religiozitatea ca valoare, în Rotario, Traian, Voineag, Virgil (eds.) , „Inerția și schimbarea - Dimensiunile sociale ale tranziției în România”, Založba Polirom, Iași.
Jeffries, Alexander și Müller, Walter, „Implementing Social Welfare Policy in Europe”, în Spybey, Tony, An Introduction to Sociology, Editura Britain in Europe, 1997. Magheru, Mihai, „How effective and efficient is social protection for children in Romania. ?", în Social Innovation Magazine, nr.Marx, Karl, „Contribuția la critica filosofiei hegeliene a drepturilor”, în Marx, Karl și Engels, Friedrich, Opere, voi.
Marx, Karl, în introducerea la „O critică a filosofiei religiei a lui Hegel”, în Marx și Engels, Despre religie, progres, Moscova, 1957. Mărginean, Ioan, „Calitatea vieții observată în România”, în Mărginean, Ioan , Bălaşa, Ana, Calitatea vieţii în România, Editura Expert, Bucureşti, 2002. Mogonea, Florentin, Remus, Mogonea, Florentina, „Valori formative ale educaţiei religioase în formarea personalităţii” în Altarul Reîntregirii.
Petre, Nina, "Moderassistent", i Pop, Luana, Miruna. coord.), Dicţionar de politici sociale, Editura Expert, Bukarest, 2002. Şoitu, Laurenți, Conțiu, Copilul instituționalizat – perspective psihosociale, în Neamțu, George, Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Valadier, Paul, „Societatea modernă și religia creștină”, i Legrand, Hervé, Episcopii Europei și noua evanghelizare, Les Editions du Cerf, Paris, 1991, pp.
Săplăcan, Călin, „Secularizare și religie”, i Revista pentru Studiul Religiilor și Ideologiilor, JSRI, nr. 5, Runner 2003.
