Introducere pag.4-7

Cuprins

Introducere pag.4-7

[oioase cu alte tipuri d€

inflorescente p^9.52-81

rfffl.$il"' B

^Oftopt€re

BIatodee, urechelnile, cicade

p^g.296'297

M;il:;il,,'

ffi

$i

s*

*

?!r

*

6

Flori galbene cu simetrie

tadiall

pag. 88-111

Flori galbene cu simetrie bilaterald

p g.ll2-1,21

Flori albe cu simetrie radialit

pag.122 t51

Flori albe cu simetrie

bilaterali

pag.152-155

#h ^ffi;'ru;;

t iliifffjjnrami'a

161-o

^{Ciuperci lamelare din}

ff

clasaAgaricomycetes

I

^{si altele}

pag. 12'21

&

Ciuperci:alteforme -l Y"6 """'

Licheni p^9.26-21

Mus,chi pag.28-2)

reflgr

(clasa Polypodiopsida) p^c.30-35

"$ i:{::;tx"

ffi ^r:;:;u,';

7

:

Plecoplere. efemeroplere.

fi"'#!:v:::,

] /l

^Neuroptere

ff

^vaesz+szs

Diptere pas.325-333

Himenoptere p^s,.334'339

@ ffiHi:,"

Gasteropode p':"9.258-265

vlefml

pag.256-267

Crustacee/miriapode p'dg.272-273

Arahnide pag.27 5-279

'W',-*l:

Foioase cu mAtisori

pag.42'51.

fi i1;1;;.i;1""""

Ciuperci din familia Boletaceae

Boletus edulis

Hribul

cenu6r,u

c

Piilziria scnrisle ricrL rlc lrL ntaro-deschis pind la maro-inchis ( 0 pAni la 30 cm);

tubLrrilc sLrrrt

llh,

Lrltcriur giLlbui

pinl

la verde-oliv. piciorul _de

plnd

la 15 cm,

in lornli

tlc ntirciLrclr slLLr bLrlboasii, are

in

treimea supenoarl o

structuri

de re1ea.

(larnclL lLlbi, ruLnrlic sLrh

pillrie:

in caz de rdnire, neschimbati.

It l)ir

iirlic

pini il

noicmbrie,

in piduri

de foioase pt conifere, de preferinld pe solrrli lrt irh'. lrt rrrrii lrri.

aplrc

rnasir.

t'

(lirrpcrcli crirncstibili exceplionali, cu

aromi

de nucd, care este specilici

;i

rtllor ciLrlrcrci rlin llatnilia Boletu.r Este

posibill

confundarea sa cu Fierea

pldurii

( '1,'),lrltilrrs

lllfunJ,

^{carc este} necomestibili!

Neoboletus luridiformis

Itl t ) t t r t I arc ri ligiin ^{e a s c} ti, b urete le ur dj i to are

i

c

I']r"rlirria ca

o

pernii, catifelatl, maro-inchis ^(.a

p,indla20

cm): tuburile

gilbui

cLt urtpetc rosii, iar in caz de leziune devin albastre. piciorul _{are o lungime de}

pAni

lrt

l2cnr,claviformlpAnilabulboasl,firimodeledere{ea;acoperitlcufulgirogii

pc ILnrlal galben. Carnea galbeni, in

tdieturi

de culoare albastru-inchis,

l(

l)in nar

plini

in octombrie. in

piduri

de foioase si conifere.

I'

(liuperci comestibili foarte gustoasi, dar otrzivitoare in stare

crudi!

Tflopilus felleus

Fierea pdduri,i,

c

Paliria, semrsfericd, cu margine ondulatla, maro-deschis

(0

pAnl

la

15 cm);

tubLrrile albe,

maitirziu

roz

(diferenli

fa@ de

hribl).

piciorul aie o lungime de

plini

_la 15 cm, maro-deschis, claviformd, cu o relea de vrnigoare

maronl.

Carnea este albi.

n

Din iunie

plinl

in octornbrie. in

piduri

de conifere cu soluri actde, sub molizi

;i

^puti.

P

Este necomestibild din cauza gustului

siu

amar, caf,erca.

Irnleria badia

llribul murg

c

Pilariaplat-bornbati, maronie, de culoareacastanelor(0 pindla 15 cm); tuburile sunt albe, apoi galben-verzlu, _la presiune devin usor alblstrui. ^piciorul are o lungime tltr pAnila 14 cm, galben-maroniu, deseori libroasi, stnatl, niciodati cu structuri de tctca. Carnea este fermi, ulterior buretoasi, alb-gilbuie, devine albastriin sectiune.

n

Din iulie pAnd

in

noiembrie. De cele mai multe ori in

pitluri

de conifere,

in

soluri acide.

p

_{La fel ca}

fi hribul ^este foarte gustos, dar de la accidentul nuclear de la Cernobil csle inclrcat cu cesiu radioactiv Poate fi confundat cu hribul sau cu flerea

pidurii.

t-i ll

^l

ffi

Ciuperci din familia Boletaceae

Leccinum scabfum

Pitarca asprd,

c Pillria in

formd de

perni,

de la maro-deschis

pdni

la maro-inchis (.A pdni"

la 12 cm); tuburile alb-gri ies

in

afard de sub marginea

piliriei.

^piciorul este alb, cu solzisori maro-negri,

pdni

la 15 cm, in

formi

de

mictuci

alungrti. Carnea este albi,, fermd,, dar devine usor buretoaszi.

n

Din iunie

plni

in octombrie. De cele mai rnulte ori sub mesteceni, in

piduri,

parcuri.

P

Ciupercile tinere sunt ciuperci comestibile foarte bune. Sunt usor de confundat cu alte

speciileccinum,

carc suntsi ele comestibile.

Leccinum versipelle

Pitrircula

c Pillria

este semisfericd

plnd laplat-bombaf(A

pltndIaZ0 cm), de culoare portocalie

pdnila

roqu-cdrdmiziu. Cuttcula este uqor rlsfrdntd. la margine; tuburrle sunt gri-alb. Piciorul

plni

la 22 cm, alb cu solzi negri. Carnea albd,,

dupi tiiere

devi ne gri-violet

i

p Ana la neagrA.

n

Din iunie pAni in octombrie. intotdeauna sub mesteceni (simbiont m tcorizal).

p

Ciupercl comestibill. Potapfuea confuzii cu piiarcaaspradescrisl mai sus sau cu alte specii aproape inrudite, care sunt strlns legate de alte specii de copaci (plop, carpen, stejar, pin q,a.).

Suillus luteus

Turta uaci.i

c Piliria

este bombatl, naro-inchis, la umeze

all

devine clar lipicioa siL(A p2LniL

\a 12 cm'); tuburile sunt de un galben strllucitor, ca qi gilbenusul de ou. piciorul plLntala6 cm,'ib-gllbui cu un inelmembranos alb-violet. Carnea alb-gilbuie, devine fbarte repede moale.

R

Din iulie pdni in noiembrie. intotdeauna sub ptni.

F

Cruperci comestibili; cuticula trebuie

indepaitati

inainte de consum, poate provoca intolerante la persoanele sensibile. poate 1l confundali,

cu

alte specii de Suillus, de asemenea comestibile!

Suillus grevillei

Untoasa cu inel,

hribul zadei

c Pillria

bombatl, lipicioasi. maro-aurie

(0

_{pdni la} 10 cm); tuburile sunt mai

intli

galben-aurii, apoi se irchid la culoare. Piciorul pdnl la 10 cm, galben-maroniu, cu o

zoni

inelarl ingusti, lipicioasd. Carnea gdlbuie, foarte fragedi.

n

Din iunie pAni in noiembrie. intotdeauna sub zade.

rp

Ciuperci comestibili. Poate fi usor confundatd cu alte specii de ciuperci care cresc in apropiereazadelor sau culurta vacii, descrisi mai sus.

t't r_]

ffi_.1

P ^{Ciuperci lamelare din clasa} Agaricomyceres gi alrele

T

Agaricus campestfis

Ciuperca de bdlegar

c

Phldria semisfericl pAni la convexd,

albl

cu

cuticuli u;or

solzoasi, care se poate

indepirta

(.A p2Lndla 10 cm), lamele

rozall,

ulterior maronii ca ciocolata.

Piciorul pdnl la 8 cm, alb, cu un inel membranos, slab format. Carnea albi. devine u;or rosiatici

dupi

tiiere. Mirosul gi gustul sunt pllcutc.

R

Dinmaipindinoctombrie.Cre;tedeseorimasivpepajigtifertilizate,clrrpuri, la margini luminoase de

piduri;

deseori in asa-numite hore ale vrijitoarelor.

P

Ciupercicomestibiligustoasi, poate fi confundaticu alte specii de sampinion, mai ales cu ciuperca de pddure, descnsi in continuare.

Agaricus silvaticus

Ciuperca rle pddure,

tampilnionul

^de

^pridure

c Piliria

la inceput bombati, apoi incepe sd se aplatizeze, marome, de culoarea scorliloarel pAni la maro-inchis, acoperiti cu solzisori fibrogi

(0 pdnl

la g cm);

lamelele sunt la inceput roz, apoi maronii. Piciorul este

librilal

albicios, cu inel, ugor ingro;at 1a bazd. Carneaalbi,

ro;iatici

dupi tiiere. Miros neutru.

n

Din iulie

plini

in octombne. in

piduri,

mai ales sub molizi, fagi.

P

Ciupercdcomestibill. Pericol s?ise confunde cu specti otrivitoare de gampinion, cu

pildrie

de culoare maro, gi carnea galbeni la tdieturi.

Arnanita phalloides

Buretele uiperei

c Piidria

este mai

intdi

sferici, apoi

plati,

verde-gdlbui

pdni

la verde-oliv

(0 pini

la 15 cm); lamelele sunt albe. Piciorul

pini

la 15 cm, alb, cu model de culoare verde-pal (model transversal in zig-zag), baza bulboasi (lipse;te in cazul qampini-

onilor!)

este mereu intr-o

volvi

albI, menbranoasii, deseori sub pim2nt. Carnea albI, miroase neplicut dulceag,

aseminitor

mierii.

R

Din iulie p1ni in octombrie. in

piduri,

parcuri _9i

gridini,

preferi sub stejari

;i

fagi, aluni gi castani.

p

Otrdvitoare,

letali!

Este mereu confundatl cu specti de;ampinion, care insd nu

prezinti

niciod at\, lamele albe.

Atnanita phalloides _var. ver tta

B ure te I e p rimd.u drati c

ifr

I

ffi

e

Pdlilria sferici

pind la

plati", albd, slinoasi

in

caz de umezeali,

(A

pnnit Ia 10 cm); lamele albe. Piciorul pAnlala 15 cm, alb, cu model, provine dintr-un bulb inflgurat de o volvi membranoasd alba. CaneaalblL, miroase insistent dulceag.

R

Din iunie

pdni

in septembrie. in

piduri

de foioase si mixte.

F

La fel ca qi buretele viperei descris mai sus, otrdvitoare,

letali!

^'

@ ^Ciuperci lamelare clin clasa Agaricomycetes gi altele

-

Macrolepiotaptoceta

Piciorul

criprioarei,

pdlaria _{arpelui

{' Pdl|ti^m

to-pal, cu mulfi solzi;ori de culoare

inchisd,l^m tttilate

ate aspectul unei umbrele desfduraft (A pintala30 cm), ciupercile tinere au

formi

de bele de

tobi;

Lamelele sunt albe, libere, separate de

picior

printr-un inel, care aluneci

in

^jos odati cu vdrsta. Piciorul are

p2ndlal0

cm, cu model maroniu, gol

in

interior, la maturitate gumos;

mirosul;igustul

au

aromi

de nuc'i.

n

Din lulie pdnl in noiembrie, Piduri luminoase, margini de drumuri, parcuri,

gridini.

F

Ciuperci comestibild, foarte gustoasi, carnea

piliriei fiind

foarte

potrivitl pentruuscat,pumndflconsumatlsiptiiilas^rp^rc,c

gnilel.Existipericolulde confundare cu alte ciuperci, mai mici, parlial otrivitoare, din genul Lepiota, cdrora le lipseqte

insi

inelul deplasabil de pe

picior

Arnanita fubescens

Cucul

c

Pdliria are culoarea

cirnii pdni

la maronie, cu resturi de cuticuld de culoare alb-murdar, ugor de;ters (0

pinlla

15 cm); marginea

piliriei

este netedl, lamelele albe, lamaturitate pitate cu rosu. Piciorul

pinl

la 15 cm, alb pdnd la culoareapielii cu o bazi bulboasl

fdri umfliturd

inelarii, mangeta este clar dungati. Carnea este alba, dar devine ro;tatici la presiune sau in

tlieturi.

tr

Din iunie

piniin

octombrie. in

piduri

de foioase gi conifere,

P

Comestibili, se recomandi insd consumul numai

in

stare

gltiti.

Pericol de confundare cu buretelepanterei (Amanita

pantherina),

aseminitor dar otrivitor, marginea

piliriei

sale firnd clar dungatd, man;eta

insi

netedd; carnea sa

albi

nu se inroqegte

;i

^{muoase a ridiche.}

Arnanita muscafia

B urete I e muS te I o r, mus

caril

a

c Piliria

de culoare rosu-aprins cu negi albr, care pot fl desprinqi de ploaie

(0

pdndIa20 cm);lamelele albe.

Piciorulpindla25

cm, alb cu mangetii suspendati, bazabulbouiL, cuvolva

transformatlln

negr. Carneaalbd, sub cuticuli intotrieauna galbenl.

n

Din augustpaniinnoiembrie. in toate tipurile de piduri, deseori sub mesteceni

;i

^molizi; peste tot frecvent.

P'

Otrivitoarel Muscirila nu prea poate fi confundati cu alte ciuperci;

contine neurotoxine, care duclatulburdri de

con;tiinli,

intoxicalii,

parahzri,iarin

dozi,foarte mue chiar _$i la moarte.

l',1 ffi

@ ^{ciuperci lamelare din clasa} Agaricomycetes

s,i

altele U

Clitocybe nebularis

CenuS dreas a, ciuperca celuri

lor

c Piitanagripdni

la gri-maronru,

cirnoasi,

rareori in

fbrml

de pAlnie (.0 pdnd.

la i5 cm); lamelele alburii, coboard mult pe picior. Piciorul

pdnl

la 10 cm, alb-gri, bulbos, gol pe interior la maturitate. Carnea este albi cu un miros gi gust neplacut, dulceagJiinos.

R

Din septembrie

p/inl

in noiembrie. in

plduri

de foioase qi conifere, amplasate deseori in rdndurr sau cercuri.

P

Comestibilinumaiin stare

gititi!

Pericol de confuzie cu ciupercapieptdnugului (Entolonta

sinuatum),

care esle olrdvitoare (lamelele sunt rosiaticel).

Clitocybe nuda

Nicorete uiolet, nicorete ud,nat

c

Pala, ra maronie-violetI pAni la mov,

plati pini

la

formi

de

pilnie (0 pini la

10 cm), marginea risucitd spre interior; lamelele violet, foarte dese, mai mult sau mai pu{in decurente la picior Piciorul pAni la 10 cm, de culoare violeldeschis, cilindric, baza cu miceliu violet. Carnea vroleti, fragedi, cu miros aromat.

k

Din septembrie

plniin

noiembrie, uneoriqidin aprilie pdnd in mai. in

plduri,

parcuri gi

gridrni,

precum qi

in

instalalii de producere a compostului; deseori

in

hore ale vrijitoarelor.

P

Comestibile; foarte gustoase dupd opdrire.

Calocybe gambosa

Buretele d.e ma|,

c

Pilaria in

formi

de copiti, bombat1,pin:alaaplatlzalia(A

pinala

10 cm), de culoare alb pdni la crem; lamelele sunt alb-crem, foarte dese. Piciorul ajunge

pdnl

la B cm, alb. Carnea de asemenea albi, mirosul este de

fiini

rdncedl.

n

Din aprilie pdnd in iunie. Pdduri luminoase, parcuri,

gridini.

P

Ciuperca este comestibili, foarte

bunl,

dar poate fi confundati cu specimene tinere de burete chritmiziu (lnocybe erubescens), care este

otrivitor.

Tricholomopsis nrtilans

Ciuperca roSie de brad.

c Plliria

rotiatic-violetd, bombati, tomentoasl ((l

pAnila

15 cm);lamelele sunt galbene. Piciorul pAnIla 12 cm, cilindric, violet, catifelat, gol pe interior lamaturitate.

Carnea de culoare

galbeni*trilucitoare,

cu miros pi gust de mucegai.

&

Din iunie p2nii in noiembrie. Pe trunchiuri moarte de conifere.

P

Comestibili condi!i0nat; greu digerabill.

.-] #'l

T