Istoria statului pi dreptului

Dan lop ^{Olivian Mastacan}

Istoria statului ^pi dreptului

romffnesc

Editura

C.H.

Beck

.

Bucuregti 2009

I

Cuprins

Abrevieri

Introducere

$1. $tiinfele juridice

istorice...

...1

$2. Obiectul gi metoda istoriei statului _9i dreptului. ...2

$3. Periodizarea istoriei dreptului

romAnesc

...3

Capitolul I. Dreptul in perioada veche. Aparifia statului qi dreptului...5

$ I . Condiliile

istorico-sociale...

...5

$2. Formele de comunitate umand. Reglementarea relaliilor

sociale...

...6

$3. Izvoarele dreptului in ^perioada

veche...

...8

Capitolul

II.

Dreptul ^gi statut dac de la Burebista la cucerirea romani... $1. Originea qi denumirea

dacilor...

...10

$2. Organizarea puterii de

stat...

^...12

$3. Formarea gi caracteristicile normelor juridice la geto-daci ...14

$4. Institulii juridice la

geto-daci.

...16

Capitolul

III.

Dreptul ^gi statul in Dacia

romanl

...19

$1. Organizarea de stat a Daciei ca provincie roman6.:...19

$2. Instituliile de drept in Dacia

-

^provincie romani...25

$3. Organizarea social-politicl 9i juridicd in cetilile ponlice...33

$4. Romanitatea carpato-danubiani dupa retragerea aurelianb ... 3 5

IX

VI

^[storia statului _Si dreptului romdnesc

CapitolulIV.Dreptulqistatulfeudal...

...39

$

l.

Organizarea sociald qi politica a popula{iei autohtone.... ...39

$2. Sistemul normativ social al obgtilor

sdteqti

...41

93. Uniunile de obqti, cnezatele gi voievodate1e...44

84. Institulii feudal-bizantine la Dundrea de

Jos

^...48

Capitolul ^V. Izvoarele dreptului feudal ,,Ius Valachicum"...50

$1. Evolufia normelor gi institutiilor

juridice

...50

$2. Vechile structuri juridice in dreptul cututniar

-

^Legea ldrii...51

$3. Conlinutul gi natura lui,,Ius

Valachicum'

...54

Capitolul

VI.

Geneza statului in Evul Mediu romdnesc...59

$

l.

Elemente constitutive ale statului feudal ...59

$2. Formarea statului feudal centralizat al Jdrii RomAneqti...60

$3. intemeierea Jdrii ^{RomAneqti pi a} Mo1dovei... ...62

$4. Organisme politico-statale in Transilvania...63

Capitolul

VII.

Dreptul ^qi statul in perioada feudalismului

dezvoltat.... ...

...65

$

l.

Voievodatul qi

domnia

...65

$2. Dregatoriile centrale gi

locale

...73

$ 3. Sfatul domnesc. Or ganizar ea admini strativ-teritoriala _I i fiscal5 a Jarii ^{RomAnegti pi a} Mo1dovei...80

$4. Organizarea ^de stat a Principatului Transilvaniei ...88

$5. Institu{ii juridice

feudale...

...90

$6. Infracliuni pi pedepse. Procedura de judecatd... 100

Capitolul

VIII. fara

Romdneasci ^gi Moldova sub regimul

turco-fanariot...

^{... 115}

$

l.

Organizarea

social-po|iticd...

... I l5 $2. Organizarea administrativ-teritoriald gi fiscal5...120

$3. Reformele lui Constantin Mavrocordat. Principalele momente legislative ale perioadei

fanariote....

...123 94. Principale institu{ii juridice in regimul turco-fanariot...I28

Cuprins ^VII

Capitolul

IX.

Organizarea

politicl

qi dreptul Tiansilvaniei

in

perioada

1691-1848...

...140

$1. Organele centrale ale

statului

...140

$2. Organizarea teritorial-administrativd gi financiara...141

$3. Principalele luudri legislative. Procedura de judecatS . ... 1 42

$4. Principalele institufii

juridice

...144 Capitolul X. Acte legislative fundamentale elaborate

in

lIrile

Romine. Dreptul ^qi statul

burghez

...148

$ I . Proclamafiile miqcdrii sociale din ^{1 82 1} _{in Jara} RomAneascd... 1 48

$2. tnceputul modernizdrii dreptului. Regulamentele organice .... I 49

$3. Premise ale sistemului constitufional in Jdrile ^Romdne.

Revolufia de la

1848...

...,... 151

$4. Formarea statului nafional. Unirea Principatelor...154

$5. Legislafia cu caracter reformator a luiAlexandru Ioan Cu2a....158 Capitolul

XI.

Dreptul ^qi statul Rominiei in perioada 1866-1918....165

$ 1. Organizarea de stat. Partidele

politice

... 165

$2. Semnificalia politicd qi juridicd _a dobAndirii Independenfei

Romdniei

... 168

$3. Organizarea administrativ-teritoriald...169

$4. Evolufia instituliilor gi ramurilor

dreptului...

^....171

Capitolul

XIL

Dreptul gi statul Transilvaniei in perioada 1848-1918

$1. Mdsuri politice gi legislative in ^perioada 1848-1860...176

$2. Transilvania in perioada liberalismului ...178

$3. Institufiile politice ^gi juridice in ^perioada dualismului

austro-ungar ;...

...,... 180

$4. Lupta romdnilor din Transilvania pentru afirmarea

idealului

na!iona1...

...185 Capitolul

XIII.

Dreptul gi statul Rom6niei in perioada interbelic5....188

$

l.

Fdurirea statului nalional unitar romAn

$2.Vialasocial-politicd.Unificarealegislativd...

^...189

$3. Organizarea ^{de stat.} Dreptul

constitufional

...192

$ 4. Or ganizarea adm in istrativ-teritorialS. Dreptul administrativ ^.... I 94 176

VIII

^{Istoria statului} Si dreptului romdnesc

$5. Evolulia dreptului civil qi a procedurii civile ... 196

$6. Dreptul penal _$i procedura

penald

...202 Capitolul XfV. Dreptul gi statul R.om6niei in perioada 1938-1944....205

$ 1. Situalia economico-sociald _9i

politicd

...205

$2. Sistemul constitufional gi organizarea de stat...207

$3. Organizarea ^{adm ini} strativ-teritoriala. Dreptul adm inistrativ .... 209

$4. Dreptul

civil

qi procedura civild...,..--i,... ...211

$5. Dreptul penal gi dreptul procesual penal ...213 Capitolul XV. Dreptul contemporan. Dreptul ^gi statul

in

perioada

restauririi

regimului

parIamentar...

... 215

$ ¹ . Organizarea de stat in perioada

1944-1947

...215

$2. Instituliile

juridice

... ...218 Capitolul

XVL

Dreptul

in

perioada democra{iei populare gi

a

dictaturii proletariatului...

...223

$ I . Organizarea de

stat

...223

$2. Organizarea administrativa gi judecdtoreascd a Romdniei

ca Republicd

populard...

...224

$3. Institutii juridice. Modificari ale principalelor

ramuri de drept...:... .

..

^..

....

...226 Glosar...

Bibliografie selectivi

...

...231

Capitolul I

Dreptul in perioada veche.

Aparifia statului qi dreptului

$1.

Condi{iile istorico-sociale

Teritoriul dintre Carpali gi Dundre a fost locuit

-

^{aga cum} dovedesc datele arheologice

-

^{din cele mai vechi timpuri.' Populalia care a locuit in acest}

spaliu geografic a parcurs, inevitabil, toate etapele principale din istoria omenirii. Astfel, de la ceata primitivd din paleoliticul inferior, societatea omeneascd a trecut, qi pe teritoriul Romdniei, la ginta matriarhald, odatd.

cu prelucrarea metalelor.2

Procesul descompunerii comunei

primitive a

inceput

in

epoca de

tranzilie de la neolitic la epoca bronzului, atunci cAnd s-a produs intre indivizi diferenfierea de avere gi sociald.3 Acest proces s-a accentuat in epoca fierului, aproximativ in secolul al XII-lea i.e.n. Prima perioadd, _cea hallstattiand, gare a durat pdnd

in

secolul al Vl-lea i.e.n., s-a caracterizat printr-o dezvoltare rapidd gi unitard a grupului etnic

al

tracilor de ^pe teritoriul carpato-balcanic.

in

cea de-a doui fazd a epocii fierului, Lat6ne, cuprinsd intre secolele al Vl-lea i.e.n. gi secolul

I

e.n., destrdmarea orAnduirii gentilice, ajunsd

in

faza democraliei militare, va cunoaqte un

ritm

accelerat.a Utilizarea uneltelor de fier se generalizeazd. Se dezvoltd deopotrivd megtequgurile gi cornerful. Apare treptat proprietatea

privatl

asupra bunurilor mobile (asupra turmelor, uneltelor etc.)

gi,

mai tdrziu, cea imobiliard, asupra pdmdntului.

Sclavia,

in

forma

ei

rudimentard,

igi

face aparilia,

inilial, in

urma rdzboaielor, prizoni.erii fiind folosili la munci casnice. Acestor captivi

li

se

I

Istoria Rorndniei, vol. I, Ed. Academiei, Bucuregti, 1960, p, 91 .

2 Istoria dreptului romdnesc, vol. I, Ed. Academiei, Bucuregti, 1980, p. 3l-35.

3 D.V Firoiu, Istoria statului gi dreptului romdnesc, E.D.P., Bucureqti, 1976, p.13.

a Istoria dreptului romdnesc, p. 32.

lstoria statului _Si drepmlui romdnesc

ldiiugiu.r cci care nu i$i puteau plAti datoriile sau copiii vAnduli de

lipsi[i dc rnijloace materiale.r

sclavajul nu va cdpbta insd nici calitativ ^gi nici cantitativ, pe teritoriul fdrii noastre, aspecte clasice, putAnd aprecia cb este vorba de un sclavaj domestic, corespunzdtor modului de produclie tributal.2

$2.

Formele

de

comunitate umani. Reglementarea relatiilor

sociale

Dovezi ale vielii materiale pe teritoriul ldrii ^{noastre se regdsesc incd din} paleoliticul inferior, corespunzand hominizilor fosili din culturile de prund (Valea DArjavei).3

Rdmrqitele din perioada culturii musteriene, corespunzdtoare paleoli- ticului mijlociu, dovedesc prezenlalui ,,homo sapiens',, care in paleoliticul superior folosea deja unelte perfecfionate gi incepuse forme de organizare sociald incipiente.a

in

prima sa formd, colectivitatea uman6 a reprezentat o ^grupd (ceata)

in

sdnul cdreia relafiile sociale sebazau pe oblinerea hranei

in

comun gi pe apdrare reciprocS. De la ceata primitivd, omul a trecut, in ultima parte a

paleoliticului, la organizarea pe grupe mari de rude.s

Relaliile dintre sexe,

la

inceput neingrddite, incep sd

fie

interzise intre cei din generalii diferite (pdrinli-copii, bunici-nepoli), ludnd naqtere cdsrtoria pe grupe, in cadrul familiei inrudite prin sdnge.6 Filialia dinspre mamd (matrilineal5) dddea posibilitatea recunoagterii rudelor intre ele; prin intermediul gintei matriarhale, copiii aparlineau in mod natural rudelor din partea mamei.

,

Datoritd rolului precumpdnitor al femeii in viafa economicd (agricultura cu sdpSliga, confeclionarea vaselor de lut g.a.), aapdruto formd specificd de organizare gentilicS: ginta matriarhald, ce rcprezentao unitate cu caracter

I

Aristotel,Politica. _Statul atenian,in lzvoare,I, p. 106.

2 _L H. CriSan, Burebista qi epoca sa, Editura Enciclopedicd Rom6n6, 197 5, p. 33.

3 Nicoldescu Plopsor, oameni din vdrsta veche a pietrei (epoca paleoliticd in Romdnia), BucureEti, 1965, p.87.

a Al. Pdunescz, Evolu{ia uneltelor _Ei armelor de piatrd cioplitd descoperite pe teritoriul Romdniei, BucureEti, 1965, p. 87.

5 Istoria dreptului romAnesc, vol. I, p. 37.

6 C.L. Strauss, Les structures dldmentaires de la parametd, paris, 1949,p. 139.

Dreptul tn perioada veche. Apari;ia statului _Si

dreptului

7 personal qi nu teritorial', in fruntea ei afldndu-se femeia ceamai in v6rst5, celelalte femei vdrstnice alcdtuind sfatul ginlii, degi organul suprem era o adunare democraticd alcdtuitd din to{i bdrbatii gi femeile ginfii, tofi av6nd drept de vot egal.

Sistemul normativ avea un caracter cutumiar2, fiindbazat pe norme de conduitd adoptate qi recunoscute de toli membrii ginlii.

Respectarea acestor

norme era o indatorire

naturald,

indivizii

nepunAndu-gi problema unei corelafii obligatorii intre indatoriri qi drepturi, deoarece nu exista diferenld intre aceste doud noliuni3; ca atare, gi apdrarea fald de ?ncdlcdrile ordinii sociale lua caracterul unei reac{ii spontane.

Membrii

ginfii

matriarhale erau datori sa-gi acorde ajutor unul altuia gi mai ales sd se sprijine

in

rdzbunarea ofenselor aduse de un strdin; in legbturile de sAnge ale ginjii iqi are obArgia obligalia rdzbundrii sAngelui.a

In epoca bronzului, secolul al Il-lea i.e.n., alSturi de pdstorit gi de meg- tegugurile casnice se dezvoltd gi agricultura cu plugul de lemn, fEc6nd posi-

bili

cultivarea unor suprafefe mai intinse. Agricultura gi pdstoritul, fiind practicate prioritar de cdtre bdrbafi, a dus la trecerea acestora pe primul plan social, comunitatea incepdnd sd se organizeze pe temeiul patriarhatului.s Marea familie patriarhald incepe sd devind, in cadrul

ginfii

gi al tribului, celula economicd principal6 a societdlii.

Totalitatea

familiilor

patriarhale formau ginta patriarhalS, ce avea in stdpinire comund o parte din teritoriul

tribului

gi era condusd de ^geful

familiei

celei mai vechi, capii celorlalte

familii

alcdtuind sfatul ginfii.

Mai multe ginfi alcdtuiau fratria patriarhal66, aceste fratrii alcdtuiau tribul patriarhal condus de cel mai experimentat gef de gintd.

Uniunea de triburi patriarhale era fundatd pe rudenia de sdnge; labaza ei stdtea deplina egalitate intre membri; hotdrdrile erau luate in unanimitate de adunarea tribului; nu exista o cdpetenie civild unic6, comanda militard o aveau doi gefi cu atribufii ^gi puteri egale.

In

cadrul

tribului,

puterea supremd aparfinea ,,sfatului", format ^din cdpeteniile

ginlilor

_9i qefii religioqi. in cadrul organizdrii gentilice patri- arhale nu exista o autoritate pub'licd separatd de societate gi situatd dea- supra ei.

I

Istoria dreptului romdnesc, vol. I, p. 40.

2 _Ibidem, p.41.

3 Fr Engels, Opere, Ed. Politici, BucureEti, 1959,p. 137.

a _Ibidem, p.142.

5 Istoria dreptului rom6nesc, vol. I, p. 45.

6 lbidem, p. 45.

8

^{lstoria statului} Si dreptului romdnesc

in

familia patriarhali, aldturi de vechea forma de stdp6nire in comun, igi face apari[ia pi proprietateaprivat6, ce va duce treptat la diferenfa de averer Sistemr,rl punitiv aplicat

in

comunitateamatriarhald continud qi in

cea patriarhald, urmdrind apdrareaordinii gentilice gi avdnd labazdaceeagi idee de reciprocitate (talion).

Aparilia gi

dezvoltarea proprietblii private

in

cadrul

tribului

^face

ca pringii

in

rdzboaie sd nu mai

fie

uciqi,

ci

puqi sd munceascd pentru invingdtori in cadrul sclaviei patriarhale care pe teritoriul ldrii ^{noastre igi} face apari{ia sporadic,

in

epoca fierului, ducAnd la addncirea diferenlelor sociale qi, carezultatal acestora, laapari[iastatului qi a dreptului.r

$3.

Izvoarele dreptului in perioada

veche

$tiintele istorice, prin ,,izvoare" ale dreptului, au in vedere indicarea surselor de cunoaqtere a unui sistem de drept, cum ar ftizvoarele scrise sau nescrise, cele de naturd arheologicb, epigraficd etc., care pot oferi infor- matii despre dreptul existent intr-o anumitd epocd istoric6.2

Printre izvoarele scrise ce permit cunoagterea dreptului

in

perioada veche trebuie amintit Herodot, care, ndzuind sd dea o veritabild istorie universald pentru vremea lui3, amintegte de populalia ce Iocuia in spaliul carpato-danubian numindu-i ,,ge!i", ^care sunt,,cei mai viteji ^qi rnai drepfi dintre tracil'4. Depi scrisd

in

secolul al V-lea i.e.n., Herodot se referd la evenimente de la sfArgitul secolului al Vl-lea i.e.n.

Inforrnaliile lui Herodot despre gelii dobrogeni gi scifi se potrivesc cu cele ale lui Hecateu din Milet, care vorbegte despre terizi gi corbizi, triburi getice din sudul Dobrogeis.

Arrion povesteqte expedifia lui Alexandru Macedon in nordul Dundrii;

Diodor

din

Sicilia gi ^Pausanias ne dau informalii despre luptele dintre Dromihete gi Lisimach in secolul al III-Iea i.e.n.

Cercetdrile istorico-lingvistice au dovedit cd dacii gi getii sunt unul gi acelagi popor6. Geograful antic Strabo, care a trdit la cumpdna dintre

I

_Ibidern.

2 L Ceterchi, I. Crctiovan,Introducere in Teoria generalS a dreptului, Ed. All,

Bucureqti, 1993, p. 52.

3 H. Daicoviciu,Dacii, Editura pentru Literaturd, Bucureqti, 1968, p. _14.

a _Herodot, Istorii, in lzNoare,l,p.25.

s Istoria dreptului romdnesc, p. 34.

6 H. Daicoviciu, op. cit., p. 15.

Dreptul in perioada veche. Aparilia statului _Si

dreptului

⁹

era veche gi cea nou6, spune rdspicat cd dacii gi

gelii

vorbeall aceeagi

limb6, iar arheologia

ii

intdregte indirect spusele prin dovedirea unitSlii depline a culturii materiale a populaliei ce a locuit teritoriul ldrii ^noastre in epoca sa.

Epigrafia, imaginile sculptate (ca cele de pe Columna lui Traian, monu- mentul de la Adarnclisi etc.) vin sd umple golurile din izvoarele scrise.

Pentru aplicarea dreptului roman in Dacia, de un prefios ajutor ne sunt t6blilele cerate, scrise pe nigte table din lemn, acoperite cu ceardr; ?n sfdrgit, descoperirile monetare contribuie gi ele la o mai bund cunoagtere a vielii economice, a schimburilor comerciale, precum _{gi a} altor aspecte legate de viala sociald.

I

Istoria dreptului romdnesc, p. 35.