Tema 5
Lucrare practic˘ a ∗
Prenume Nume
†Univ. Al. I. Cuza Ia¸si
Prenume2 Nume2
Institutul de Cercet˘ ari Agricole, Ohio joi, 20 martie 2008
Abstract
Vom folosi o parte din numeroasele cuno¸stint¸e pe care le-am dobˆandit deja ˆın utilizarea programului LATEX¸si vom ˆınv˘at¸a s˘a facem ¸si unele lu- cruri noi.
Tema practic˘a pe care o primit¸i ast˘azi trebuie terminat˘a ˆın dou˘a ore. Ea const˘a ˆın reproducerea exact˘a a documentului de fat¸˘a ¸si ˆın urmarea cu fidelitate a instruct¸iunilor din document. La sfˆar¸sit, lucr˘arile vor fi salvate pe un suport de memorie al profesorului. Ele vor servi la evaluarea final˘a.
Este, din p˘acate, singurul mod de a v˘a responsabiliza, de a v˘a ajuta s˘a adoptat¸i atitudinea corect˘a fat¸˘a de acest obiect.
1 Preliminarii
Creat¸i un nou document, de preferint¸˘a peBirou, ¸si atribuit¸i-i numele dum- neavoastr˘a ¸si extensia.tex. Putet¸i face de pild˘a acest lucru deschizˆand aplicat¸ia WinTEX¸si folosind comenzileNew . . . ¸si Save As . . . din meniulFile.
Plasat¸i la ˆınceputul fi¸sierului comanda \documentclass{article}, apoi
avet¸i grij˘a s˘a punet¸i tot textul documentului ˆıntre\begin{document}¸si\end{document}
¸si s˘a rezervat¸i preambulul doar pentru comenzi care nu genereaz˘atext, ca de pild˘a comenzile de configurare a formatului paginii, definit¸ii de comenzi, de lungimi
¸si de contoare, comenzi de importare a unor pachete de definit¸ii etc.
2 Titlul ¸ si rezumatul documentului
Definit¸i titlul cu ajutorul comenzii\title{}, autorul (sau autorii) cu aju- torul comenzii\author¸si data cu ajutorul comenzii\date{}. Plasat¸i o not˘a de
∗Imprimarea acestei lucr˘ari s-a f˘acut pe cheltuiala autorului ¸si cu aparatura lui proprie.
Nici UniversitateaAl. I. Cuza, nici Facultatea ei de Matematic˘a nu ¸si-au adus vreo contribut¸ie.
†E-mail: prenume.nume@yahoo.com
subsol, care s˘a comenteze titlul sau autorul ˆıntre acoladele comenzii\thanks{}.
Separat¸i autorii ˆıntre ei cu comanda\and¸si trecet¸i la linie nou˘a cu comanda\\.
Putet¸i plasa aceste comenzi oriunde, fie ˆın preambul, fie ˆın ambientuldocument.
Ele nu produc text, ci fixeaz˘a doar valorile unor parametri, care vor fi folosit¸i pentru generarea de text.
Generat¸i apoi titlul ˆın text, dup˘a comanda\begin{document}, cu ajutorul comenzii\maketitle. Creat¸i ˆındat˘a dup˘a aceea rezumatul, folosind ambientul abstract.
Pentru a fort¸a scrierea titlului ¸si a rezumatului pe o pagin˘a independent˘a, plasat¸i-le ˆın ambientultitlepage.
3 Introducerea caracterelor
Scriet¸i textul ˆıngrijit, f˘ar˘a gre¸seli de introducere a caracterelor, folosind sem- nele diacritice ale limbii romˆane. Nu uitat¸i punctuat¸ia. L˘asat¸i spat¸iul cuvenit ˆıntre cuvinte ¸si dup˘a semnele de punctuat¸ie, dar nu l˘asat¸i niciun spat¸iu ˆınainte
de acestea din urm˘a! Pentru puncte de suspensie, folosit¸i comanda\ldots.
Observat¸i c˘a LATEXlas˘a un spat¸iu mai mare ˆıntre propozit¸ii decˆat ˆıntre cu- vinte. Pentru a evita acest lucru dup˘a abrevieri, plasat¸i dup˘a punctul abre- viator comanda \ , care genereaz˘a un spat¸iu normal ˆıntre cuvinte. Invers, dac˘a LATEXse p˘ac˘ale¸ste ¸si crede c˘a un punct e abreviator cˆand, de fapt, el ˆıncheie o propozit¸ie, atunci se pune ˆınaintea punctului comanda \@. Acest lucru se ˆıntˆampl˘a cˆand scrii propozit¸ia: M-am ˆıntˆalnit cu X. Experimentat¸i
¸si observat¸i c˘a LATEXgenereaz˘a un spat¸iu prea mic. Propozit¸ia se scrie corect M-am \^{i}nt\^{a}lnit cu~X\@. Notat¸i ¸si utilizarea spat¸iului insecabil (car- acterul~), care evit˘a situat¸ia ˆın care ultimul cuvˆant, foarte scurt, al propozit¸iei, ar r˘amˆane orfan pe rˆandul urm˘ator. Va trebui, de exemplu, s˘a folosit¸i acest caracter ˆınainte de ultimul cuvˆant al rezumatului.
Pentru text italic se poate folosi comanda \emph{}, iar pentru text aldin, comanda \textbf{}. Pentru a introduce ˆın documenttext neformatat, in- clusiv comenzi LATEXneprocesate, folosit¸i comanda \verb+text+. Caracterul + poate fi ˆınlocuit cu orice alt caracter ce nu figureaz˘a ˆıntext.
Dac˘a desp˘art¸irea ˆın silabe nu se face corect, indicat¸i explicit punctele unde aceasta poate avea loc cu comanda\-: ca\-rac\-ter.
Dac˘a textul unui paragraf dep˘a¸se¸ste marginea din dreapta, plasat¸i-l ˆıntre acolade ¸si ad˘augat¸i undeva comanda \sloppy. O alt˘a comand˘a util˘a este
\linebreak[3] care ˆındeamn˘a LATEXs˘a sar˘a la o linie nou˘a. Aici 3 poate fi ˆınlocuit cu un num˘ar de la 0 la 4, pentru a da o comand˘a mai mult sau mai
put¸in categoric˘a.
3.1 Comentarii
]verb+
%sa nu uit de comentarii!
Nu uitat¸i c˘a avet¸i posibilitatea s˘a comentat¸i textul pe care-l scriet¸i.
3.2 Definirea unei comenzi
Definit¸i comenzi care s˘a v˘a u¸sureze munca, de exemplu abrevieri: newcommand{\pt}{pentru}
saunewcommand{\si}{\c {s}i}. Observat¸i ˆıns˘a c˘a, ca ¸si dup˘a comanda\LaTeX, avet¸i probleme cu generarea spat¸iului dup˘a comand˘a. Putet¸i folosi comanda\ descris˘a mai sus sau, ˆın acest caz foarte particular, putet¸i ad˘auga spat¸iul ˆın chiar definit¸ia comenzii.
4 Pachete de macrodefinit ¸ii
O solut¸ie mai radical˘a e folosirea pachetuluixspace. Un alt pachet util este indentfirst, care adaug˘a alineat ¸si ˆın primul paragraf de dup˘a un titlu, acolo unde regulile tipografice ale limbii engleze cer s˘a nu se lase alineat. Plasat¸i deci, ˆındat˘a dup˘a comanda\documentclass{}, comenzile urm˘atoare:
\usepackage{xspace}
\usepackage{indentfirst}
5 Capitole
Folosit¸i comenzile \section{Titlu de sect¸iune} ¸si \subsection{Titlu de subsect¸iune}pentru a genera unit˘at¸i sect¸ionale.
6 Ecuat ¸ii
Scriet¸i m˘acar dou˘a ecuat¸ii simple, ca de pild˘a:
(x1+x2)2=x21+x22+ 2x1x2.
Pentru a le numerota, plasat¸i-le ˆın ambientulequation. Schimbat¸i opt¸iunile comenzii documentclass, alegˆandfleqn, leqno¸si observat¸i ce se ˆıntˆampl˘a.
7 Referint ¸e ˆıncruci¸ sate
Plasat¸i comanda\label{sec1}ˆındat˘a dup˘a comanda care introduce prima sect¸iune. Scriet¸i aiciVezi Sec\c{t}iunea~\ref{sec1}, pagina~\pageref{sec1}
¸si uite ce se ˆıntˆampl˘a: Vezi Sect¸iunea 1, pagina 1!
ˆIn mod asem˘a n˘ator, facet¸i o referin¸a la una din ecuat¸iile pe care le-at¸i scris.
8 Formatul paginii. Opt ¸iuni ale clasei de docu- ment
Dac˘a mai r˘amˆane timp, definit¸i un antet ¸si un subsol pentru paginile de document ¸si schimbat¸i stilul de numerotare. Modificat¸i parametrii de lungime
care guverneaz˘a punerea ˆın pagin˘a ¸si experimentat¸i scrisul pe dou˘a coloane.
(Folosit¸i-v˘a de comenzile \onecolumn, \twocolumn pentru port¸iuni de docu- ment.)
9 Concluzie
S˘a ˆınvet¸i comenzile LATEXnu e u¸sor deloc. S¸i ca ¸si cum n-ar fi de ajuns, chiar dac˘a le ¸stii, s˘a le pui ˆın practic˘a cere destul de mult efort. Nu e un lucru care se poate face entre deux fourchettes, cum ar fi spus Fran¸cois Mauriac, cu un ochi pe Messenger, jucˆand pocker cu calculatorul ¸si amuzˆandu-te cu colegul de al˘aturi. Dac˘a faci a¸sa, n-ai s˘a ˆınvet¸i nimic niciodat˘a.
10 Formatul documentului
Orice fi¸sier LATEX ˆıncepe cu o comand˘a care specific˘a formatul global al documentului:
\documentclass[options]{class}
unde:
class este formatul global al documentului, numit ˆın LATEXclas˘a;
Clasele standard de document suntarticle, report, book, letter¸sislides, destinate, respectiv, articolelor, rapoartelor, c˘art¸ilor, scrisorilor ¸si prezent˘arilor electronice. ˆIn afar˘a de acestea, exist˘a numeroase alte clase de document, scrise fie de edituri sau reviste, ˆın intent¸ia de a facilita autorilor accesul la standar- dul tipografic propriu, fie de simpli utilizatori entuzia¸sti ¸si puse la dispozit¸ia publicului.
options e o list˘a de opt¸iuni separate prin virgul˘a.
Opt¸iunile pot fi cˆate una din fiecare din categoriile urm˘atoare. Prezent¸a lor nu e obligatorie: din fiecare categorie, una din opt¸iuni este implicit˘a ¸si ea e cea care se manifest˘a ˆın absent¸a unei opt¸iuni din clasa respectiv˘a. Dac˘a sunt prezente mai multe opt¸iuni, ordinea ˆın care sunt listate nu are nicio important¸˘a.
10pt, 11pt, 12ptcorpul caracterului folosit pentru textul ordinar; corpurile celorlalte caractere, pentru titlu ¸si intertitluri, pentru notele de subsol sau pentru indici ¸si exponent¸i se raporteaz˘a proport¸ional la acesta;
a4paper, a5paper, letterpaper, b5paper, legalpaperdefine¸ste formatul hˆartiei, opt¸iunea implicit˘a fiindletterpaper.
Lista de categorii nu e exhaustiv˘a ¸si nici listele de opt¸iuni dintr-o categorie dat˘a nu sunt ˆın general exhaustive.
11 Desp˘ art ¸irea ˆın silabe
LATEX efectueaz˘a singur desp˘art¸irea ˆın silabe a unui document, ˆın baza unor algoritmi complec¸si care, pe de o parte, t¸in seama de regulile de punctuat¸ie ale limbii de redactare ¸si, pe de alt˘a parte, printr-un sistem de penalit˘at¸i, t¸in cont de anumite constrˆangeri estetico-tipografice.
Cˆand apar doar gre¸seli minore de desp˘art¸ire ˆın silabe a unor cuvinte, acestea pot fi corectate fie prin declararea, la ˆınceputul documentului, a unei liste de except¸ii, fie prin indicarea, direct ˆıntr-un cuvˆant problem˘a, a punctelor ˆın care desp˘art¸irea ˆın silabe e admis˘a. Cele dou˘a posibilit˘at¸i sunt realizate cu ajutorul urm˘atoarelor dou˘a comenzi.
\hyphenation{lista}declar˘a punctele admise de desp˘art¸ire ˆın silabe ale cu- vintelor dinlista, undelistae o list˘a de cuvinte, separate prin spat¸iu, cu limitele silabice marcate prin inserarea unui caracter-. ˆIn list˘a nu se admit cuvinte ce cont¸in cratime sau caractere speciale, generate de comenzi LATEX.
Exemplu. \hyphenation{sub-iect ob-iect}
Comanda \-, plasat˘a ˆın mijlocul unui cuvˆant permite ruperea cuvˆantului respectiv ˆıntre linii ˆın acel punct. Mai multe comenzi\-pot fi plasate ˆın acela¸si cuvˆant, ˆın fiecare punct admis de desp˘art¸ire ˆın silabe cˆate una.
Exemplu. pseudo-nor\-m\u{a} \c si semi\-norm\{a}
Indicarea ˆın acest mod a m˘acar unui punct de desp˘art¸ire inhib˘a desp˘art¸irea ˆın silabe ˆın orice alt punct. Deci aceast˘a comand˘a corecteaz˘a eventualele gre¸seli ale programului. Pe de alt˘a parte, pentru a l˘asa LATEX s˘a decid˘a o a¸sezare optimal˘a ˆın pagin˘a, este bine s˘a i se indice toate punctele posibile de rupere ˆıntre linii ale cuvˆantului problem˘a, ˆıntre care el ˆıl va alege pe cel mai bun. Efectul acestei comenzi e local, spre deosebire de cel al comenzii precedente. Dac˘a cuvˆantul se repet˘a ˆın text, LATEX nu-¸si va aminti set˘arile anterioare.
Astfel de except¸ii apar atunci cˆand ˆın text figureaz˘a
• nume proprii, care doar ˆın mod except¸ional pot fi desp˘art¸ite ˆın silabe,
• cuvinte str˘aine, care se despart dup˘a regulile limbii de origine
• sau cuvinte compuse cu cratim˘a sau care cont¸in caractere generate cu comenzi LATEX, pe care numai ˆın mic˘a m˘asur˘a programul e capabil s˘a le gestioneze corect.
ˆIntr-adev˘ar, desp˘art¸irea ˆın silabe se face dup˘a reguli specifice fiec˘arei limbi.
Nucleul LATEX nu gestioneaz˘a corect decˆat limba englez˘a. Pentru ca LATEX s˘a despart˘a corect cuvintele la cap˘at de rˆand, ˆın documente care au o alt˘a limb˘a de redactare decˆat engleza american˘a, comenzile precedente nu sunt suficiente.
El trebuie ajutat prin ˆınc˘arcarea unor pachete lingvistice, a¸sa cum estebabel.
