Magda Stan

Magda Stan

ILUST

AROAAAXILOR

PENTRU ETEVI

CAPITOLUL1.

Preistoria.

Epoca

Pietrei ...4

CAPIT0LUL 2. De [a

Preistorie

^l.a

Antichitate.

Epoca

Metalelor

CAPITOLUL 3. Mosteni rea

Antichit5tii

^.

CAPITOLUL

4.Torna,torna,fratre! ^...28

CAPITOLUL5.

State medievalein

spaliul.

rom6nesc

^{. .}

..

.

..

³⁶

CAPlTOLULo.Voievozi 9i

clrturari .... ...46

cAPlToLULl.Zorii

Rom6niei

moderne ...66

cAPlToLULs.

Rom6nia,,dodoloa!5 ^...76

cAprrolulg.

RSzboi

si dictatur5.... ^...96

cAPlToLULlo.

Rom6niain mi[eniut lll. ...104

Date _9i

fapte din istoria Rom6niei

^{. .}

^.

¹¹⁰

BIBLIOGRAFI

E

SELECTIVA

)<)'<)< Cdldtori strdini despre ld.rile ^Romdne, Bucuregti, 1983

)'*'k Civilizatie milenord romdneascd, Sibiu, 1995

'**"^ Constituirea statelor feudale romd.ne;ti, Bucureqti, 1980 'k*x Istoria Romdniei tn date, BucureEti, 2003

C riEan, 1.H., Itiner ar e orhe olo gice tr onsilv dnene, Bucure gti, 19 82 Cucu V., $tefan M., Ghid-atlas ol monumentelor istorice, Bucuresti, 1970 Curinschi-Vorona, Gh., lstoria universo.ld a arhitecturii, vol. 2, Bucuresti, 1982 Ionescu, $tefan, Constantin Vodd Brdncov eanu, Bucuregti, 1969

Petre, D., Micd enciclopedie de culturd

;i

civilizo;ie romdneascd, Bucuresti, 1998 Pop, I.-A., Bolovan, I., Istorio ilustrqtd a Romdniei

;i

^a Republicii Moldova,

Bucure gti-ChiEindu-Cluj -laEi, ²⁰⁷⁷

12 20

lstoria ^iLustratd a romAnilor pentru elevi Magda Stan

Copyright O 2018 Grup Media Litera Toate drepturite rezervate

Copyright ilustra]ii pe copertl O Simion Zamga

**

Ed itu ra Litera

0.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucuregti, Rom6nia tel.: 021 319 63 90, 031 425 16 19,0752548372 e-mait: comenzi@[itera.ro

str. B.P. Hasdeu, 2, ChiginSu, MD-2005 tet. : [0037322], 292 932; 226 886 E-mai[: litera@titera. md Ne puteli vizita ^pe:

www.titera.ro

Editor: Vidragcu 9i fiii Redactor: GabrieLa Nit5 Corector: Carmen Bit[an

Conceplie graficS: Vtadimir Zmeev CopertS: Vl.adimir Zmeev

Tehnoredactare si prepress:

Marin Popa

Descrierea CIP a Bibtiotecii Nalionate a Rom5niei STAN, MAGDA

lstoria ilustratE a rom6nilor pentru etevi / Magda Stan;

Bucuregti : Litera, 201 8 tsBN 978-506-33-2855-8 94

* inceputurile istoriei

in spoliuf rom0nesc

* ^{Revolutio neolitico}

* Culturi orheologice din Epoco Pietrei

::iiE*

fi

.:l r

Sete ^{mai vechi} urme ate prezen[ei

cu mii de ani, comunitS[ite umane

',:,,,':::,,.

;,,

_

^de-a

^{gricu ttori} 9i pisto ri

^{f o}

rmate .:'

^:

=.'' _{fn spafiul cuprins intre} Munlii Carpa]i,

':,,:;:,,,;,;;.'.'

DunSre 9i Marea NeagrI

au

inregistrat

,,.,,'..,,.,""',

pfogrese uimitoare?n ceea ce privegte

' _{modut de} via!5, credin[ete retigioase, ,..i,ll"t-.'' manifestirite artistice. Acestea

au

.r'',.:-,,

' colntribuit [a formarea Vechii civitizalii

.'.-- ^' '-europene, _ce s-a dezvottat spre .,1''

_',

'1lraiut Epocii Pietrei si

ta

inceputuI

,1.1"",

.6ameni[or ^pe teritoriuI Rominiei

;.-,:. rr

^ ! r , 7 - ^Y

" ' .:dateazi din Preistorie. in urm5

Epocii Metatetor.

+^

_{# ueata 0e vanatoare}

Ireconstituirel

S Unette din siLex, descoperite

...

..r

^pe valea D6rjovu[ui

in Poleolilic 9i Mezolilic, unellele erou utilizote ^gi ca orme. ln moioritote, ocesleo erou obfinute prin lovire sou cioplire din roci precum silexul sou obsidionul.

Astfel de unelte erou toporogele de m0n6, rdzuitoqrele, sirdpungotoorele. y0rfurile de sdgeli utilizote lo v0ndtoore.

lFrErr----

a{ffi

i

Vanbto.r. de mamuli lreconstituirel

frf+sg

Australopitec

Hono

habilis

^Homo

erectus Homo

^{Homo sapiens}

PREISTORIA

Potrivit

cerceterilor arheologice, prezenla oamenilor

in

spagiul romenesc dateazd. de peste 600 000 de ani, aceasta fiind vechimea estimatA pentru uneltele

din piatri

descoperite pe vdile rAurilor din Oltenia, Muntenia ^gi Transilvania. Este posibil, insd, ca oame-

nii

sd se

fi

aflat aici cu mai mult timp

in

urmd. Numdrul redus de surse istorice din perioada aparigiei oamenilor pe teritoriul RomA- niei face ca aprecierea cronologici exactd sd fie

dificil

^de realizat.

Odatd cu

primii

oameni a inceput Preistoria,,cea mai veche _$i mai indelungate epoce istoricd. Aceasta a fost

impd4itd

de isto-

rici, in

conformitate cu progresele inregistrate de comunitdqile umane,

in

Epoca Pietrei gi Epoca Metalelor.

Aparitia

primelor surse scrise

in

cursul Epocii Metalelor a marcat incheierea Preis- toriei gi inceputul Epocii Antice.

coMUN|TATTLE UMANE

iN pALEOLtTtC St

MEZOLIT|C Epoca Pietrei a durat ^pAnd la instalarea

in

regiunea dundreand a

tracilor

gi apariqia metalurgiei bronzului (cca 2500-2000 i.Hr.).

Cea dintAi etape a Epocii Pietrei poarte denumirea de Paleolitic (sau Epoca veche apietrei; palalos

-

vechi,lithos

-

piatrd, in limba greacd).

ln

aceastd perioad[, atat pe

teritoriul

RomAniei, cAt _Ei la nivel mondial, s-a desf5gurat procesul de antropogenezd (evolu-

lia

^{fizicd a} omului pAn[ la forma modernd de astdzi, Homo sapi- ens sapiens). Nevoiqi sd

i;i

asigure supravietuirea

intr-un

mediu natural ostil, oamenii au invdqat sd trhiasci impreund, organizali

in

cete de vAndtoare.

Neanderthalensis saptens

Potrivit oomenilor de gtiinlo, evolufio speciei umone o incepul in urmd cu peste 4 milioone de oni, pe contineniul Africo. Pe leriloriul Rom0niei, cele moi vechi urme (fosile), descoperite in Pegtero cu Oose de l0ngo orogul Anino, oporfin unor oomeni (Homo sopiens sopiens)ce ou troil in urmo cu pesie 40 000 de oni. Acegii stromogi preistorici ou fosi numifl, de cerceidlori, lon ^gi Morio de lo Anino.

s

{ I

3Eil I

ff-p, ^{: I I}

t

d

I

M

PRIMAVARA

in fiecare

a$ezare

umand exista vatra in care

ardea focul.

Cu ajutorul focului igi

incilzeau

addposturile, ^se apdrau de fia- rele

pidurii

gi igi preparau hrana. intreqinerea

lui

era o sarcind

important[

a membrilor grupului.

Pentru a gdsi hrana de care aveau nevoie qi pentru a se add- posti, oamenii

din

Paleolitic strdbdteau distanqe

mari,

cf,utAnd

locuri

prielnice pentru vAndtoare gi pescuit. Urme

de

locuire (vetre de foc, rlmdEiqe ale animalelor vflnate, unelte

din

piatrd sau os etc.) au fost descoperite

in

pegteri,

in

grote, pe terasele

inalte

ale rAurilor, precum cele de

la

Nandru gi Ohaba-Ponor (jud. Hunedoara), Ripiceni (jud. _Boto;ani).

Paleoliticul

a luat

sfArEit

in jurul _anului

10

000 i.Hr.

Peri- oada

istoric[

urmdtoare este numitd Mezolitic (Epoca de mijloc a pietrei). Comunitdlile mezolitice au inregistrat mari progrese

in

privinta modului de viaq[, reprezentate indeosebi de inventa- rea arcului cu slgeqi qi a

bf,rcii

monoxile (realizatd,

prin

scobi- rea unui trunchi de copac), stabilirea pentru un timp indelungat

in

anumite aEezdri, domesticirea

primelor

animale. Un aspect deosebit

al activit[1ii

oamenilor de

la

sfArEitul paleoliticului

;i

inceputul perioadei mezolitice a fost obqinerea unor

tipuri

noi de unelte si arme, de mici dimensiuni, numite microlite.

MANtFESTAnT ARTTSTTCE

gr

RELTGTOASE

inc[ din

cele

mai

vechi

timpuri,

oamenii

au avut

^preocup[ri artistice gi spirituale. Din Paleolitic dateaz[ obiecte de podoabd precum colierele sau amuletele realizate

din

os,

piatr[,

scoici, dingi de animale sdlbatice.

Picturi

rupestre au fost descoperite in pegtera Cuciulat (jud. _Sdlaj).

Statuetele din piatr6, mormintele descoperite

in

pegteri, pre- cum cel de la Climente-Dubova (jud. Mehedingi), demonstreaze aparilia primelor credinqe magico-religioase.

* A..r.r.

mezolitic5 {reconstituire)

VARA

Comunitdlile umone din Poleolitic _Ai Mezolitic se corocterizou printr-o economie de tip prddolnic: _ocesteo obfineou din noturd, prin vdndtoore, cules gi pescuit, cele necesore suproviefuirii. Prinlre animolele vOnole se numdrou momutul gi ursul de peglero, core nu moi existo in zilele noostre.

I

T.ur, pegtera Attamira [Spanial

Picturile rupestre (reolizote pe perefii pegterilor sou oi grotelor) ou fost o formd de monifestore o ortei preistorice. Reprezentdnd oomeni, onimole. figuri geometrice, ocesteo oveou moi oles un rol mogico-religios.

H rana

oamen iLor din PaLeolitic si MezoLitic

!.f

Aia.

'lgrjr

Ed .,.1ii.

',9' -w41"

[ul

lea

[or

ne- de na- at.

3$i

;to-

!ile

[or

:is-

aa

.

i.).

xic iba

ila

ilu- rpi- iliu ari

,f,!:;i

:i5

i'::

lii

r:i:ii qi :i;!:

:Eli

n 6 7

I

Comunitate neotiticE ImachetS]

Vasul din lut Hora de la Frumusica se numJr5 printre capodopere[e artei neo[itice. Cu o vechime de aproximativ 6000 de ani, aceasta reprezint5 simbo[ic un grup de femei prinse intr-un ^dans, in timpuI unei sSrbEtori religioase.

t

^{Vas de lut}

eneoLitic, cuLtura

C ucuten ⁱ -Tripo Lje

..,',,.'r :-i1.:.:..i i,,,liii l!lf.;;5;;";- ^''

NEoLtTtC 9! ^ENEoLTilC

in

jurul

anului 8500 i.Hr., in Asia _Ei apoi in Europa, au inceput se se formeze primele sate. Astfel, societatea umane a trecut intr-o noue perioad[ de evoluqie: Neoliricul (Epoca noua a pietrei).

Finalul acesteia poarta numele de Eneolitic ^(aenu$

-

^arame,

in limba latin[),

principala caracteristice

a

acestei etape

fiind

producerea _Ei utilizarea primelor obiecte

din

metal: arame sau cupru, aur, argint.

AcRtcuLToRt, PAsroRt,

MEgTEgUGARt

Schimb[rile

produse

in

viaqa oamenilor

in

Neolitic sunt consi- derate de istorici o adevdratd revolufie. Comunitdqile umane au devenit sedentare,

trdind,

generatie dupf, generafie, pe acela$i

teritoriu.

Descoperind cum

s[

cultive plante si

s[

creascf, ani- male, acestea erau

mai pufin

dependente de resursele oferite de natura

inconjur[toare. Astfel,

oamenii au

trecut la

econo-

mia productiv[: agricultura ;i pdstoritul

au devenit principa-

lele

ocupalii.

in

acelagi

timp,

obpnerea gi prelucrarea fibrelor vegetale sau animale, precum gi a

lutului

(ceramicii) _{au dus la} aparifia primelor megteguguri: torsul, !esutul,

ol[ritul.

Comergul, realizat

prin

troc

-

schimbul de produse,

fird

utilizarea mone- dei

-, ^a

^permis asigurarea

leg[turii intre

oameni qi preluarea unor tehnici ^gi invenqii noi.

tt -

:1, 1 ..-' ''

riiiilUii rr

.', r* a

r'

..--';;giiii{'l

lii*iiFji',, '"'

o Ategerea materiaLutui

o Frdm6ntarea LutuLui

ffi€F

o Modelarea 9i oblinerea pdrfitor compo- nente (picior, bazd, toarte)

o Lipirea com po ne nte[o r

o intarirea vasu[ui ^prin ardere ugoarE in cuptor

t

^{Etapete oblinerii} unui vas din ceramicd

B UneaLtE realizatE din piatri gefuitS si perforatS, descoperiti [a Statina [jud. 0tt)

r

ApLicarea decorafiei

r

^{Arderea in} cuptor pentru aspectul finaI

*

ENE0LITIC @F

61ggu11g rra)

,argL11;g +e*.F'

[00ml#

PALEoLtilc

"er

lSt+ffi,li+

t500fln

l[i

8l

BUM _t[i ^]

' _r=1i *,

40m0 lBr 4000

.+i-l

B 000

H)0m0 lflr

::-+_r

I It' I

*

^Evo[utia societ5tii umane in Preistorie

COMUNITATEA NEOLITICA

Satele neolitice erau

comunitdli

stabile, formate

din

locuinge realizate de mAna omului, ai cdror

locuitori

erau capabili

si

iEi producd hrana de care aveau nevoie. imbundtdlirea

condifilor

de trai este reflectatd de durata medie ^de viaqi: daci in Paleolitic gi Mezolitic oamenii

tr[iau, in

medie, 25-28 de ani,

in

Neolitic, speranta de viaqd a crescut pAnd

injurul

vArstei de 40 de ani.

Locuinqele neolitice

gi

eneolitice erau construite

din

lemn, impletituri de nuiele lipite cu lut sau cu chirpici

(cirlmizi

din

lut

amestecat cu paie, uscate

la

soare), avAnd o vatrf, care asigura incdlzirea casei gi prelucrarea alimentelor. Acestea erau constru- ite

dup[

anumite reguli, sub formd circulard sau rectangulard.

Uneori, satele erau inconjurate cu ;anquri ^gi valuri de pdmAnt.

in

comunitatea neoliticd, femeile ^se ocupau mai ales cu agri- cultura, torsul, lesutul, intreqinerea casei, iar bdrbalii, cu prelu- crarea ceramicii, a metalelor, realizarea uneltelor ^gi a armelor.

z

E|TA-MAMA A pAtvtAxrulu

_t

In

societatea neoliticf,, femeile aveau

un rol

foarte important.

-\cest

fapt a fost

dovedit

pe

baza descoperirilor arheologice:

numeroase statuete gi vase

din lut reprezint[

femei, ilustrAnd

cultul religios al

Zeiqei-Mame

a P[mAntului,

specific perioa- dei de la

finalul

Epocii Pietrei. Printre acestea se

numdr[

Horo de la Frumu;ico,, Zei;a de

la

Vidra, statuia descoperitd

la

Parqa r_fud.

Timf).

Ritualurile

de inmormAntare gi sanctuarele (templele) ^des- coperite pe

teritoriul

RomAniei ilustreaz[ nivelul de dezvoltare a credinlelor religioase neolitice.

CuLturi agricole Icca 8000-3000 i.Hr.]

porumb, cartof, dovteac, fasole, arahide. ardei mei g16u, ovdz, orz, Linte, mazlre. in mei. orez banane, trestie de zahar, orez mei. soia. orez. varzi

f

inceputuriLe agricutturii

in urmo cu oproximotiv l0 000 de oni, oomenii ou invofot so cultive plonte gi sd creoscd onimole. Printre primele onimole domeslicite s-ou numdrot cdinele. ooio, copro, porcul.

Lo Tortdrio, ?n iudelulAlbo, ^{ou fost} descoperite tdblife din lut inscrip- tionote cu semne considerole co oporfinond uneio dinlre cele moi vechi forme de scriere din lume.

r i

f'

;,.

f

TE bl.i!ete de lut ars de [a

I artafla

t

Topo.." eneolitice din aramE

*

ir

r9.r....

^{neotitic5 de ta Parla}

[jud. Timigl, arheo[ogii au descoperit obiecte de cu[t _9i urmete unui tempIu vechi de aproximativ 7500 de ani.

reritorii

I I E

_----l

I

I

ffi

,*

#

#

Hs

,..;E[

9

a r!

A 'i8

]ll

ii

$

:"ii

Dezvoltoto lo inceputul perioodei neolitice, Culturo Slor-evo-Crig s-o rdspdndil pe oproope intregul

leritoriu ol Romdniei, cu excepfio regiunilor eslice. Diferitele vose din lut gi urme de ogezori demonslreozo foptul co oomenii ou inceput so intemeieze comunitofi stobile, sedentore.

Aceoslo culturo s-o dezvoltot pe fondul culturii Storievo-Crig, fiind reprezentold de o more vorietote de vose din lut gi stolueie ce redou forme umone (ontropomorfe) sou onimole (zoomorfe)

ldo[-statueti de La Rastu, cuttura Turdag

*

Pentru a distinge gi a clasifica mai usor a$ezArile sau obiectele de origine preistoricd descoperite in pdmAnt, istoricii le grupeazd

in

cadrul

culturilor

arheologice.

De reguld, ^o culture arheologic[ include urme ale vietii oame- nilor, care dateazddin aceeagi perioadd istoric5, au trdsdturi ase-

mindtoare, au fost gdsite pe un anumit teritoriu gi au apartinut unei

populafii

cunoscute (sau unor comunit[1i cu acelagi nivel de dezvoltare).

Fiecare culturA arheologicd poarte un nume. Acesta provine fie de la un element caracteristic, fie de la localitatea ^(sau de la localitdlile) unde s-au descoperit obiecte reprezentative.

in zono Dundrii, in sud-vestul Rom0niei de ozi, ou fost descoperite ogezori in oer liber 9i obiecte dotond din Mezolitic. Acesleo ou fost incodrote In culturo Schelo Clodovei.

lo

^ir

in mileniul ol lV-leo i.Hr., in sud-esiul Tronsilvoniei gi pe teritoriul Moldovei s-o rosp0ndit culturo Cucuteni {sou Cucuteni-Ariu;d), unq dintre cele moi strolucite

morturii ole Vechii civilizofii europene, Un element coroc- teristic ol ocesleio

il reprezinto vosele din ceromicd pictote cu diferite culori gi molive geometrice, cel moi des intolnile fiind spirolele si meondrele.

Culturo Gumelnifo s-o dezvollot lo sud de Corpoli. de o porte gi de olto o Dunorii. Aceosto se numdro printre cele moi importonte culturi orheologice europene din Epoco Pietrei.

Un obiecl reprezentotiv ol cullurii Gumelnifo esle stotueto ontropomorfo Zeila de la Vidra, descoperilo in _{iudef ul} llfov. Vechimeo oceslelo o jost estimotd lo circo 7000 de oni.

Cele moi vechi unelte descoperite pe teritoriul Romdniei ou fost incodrote in culiuro orheologico de prund.

Numele provine de lo foptul cd

t

Y.

I*

$ dsg"

1..'r : .

da H ,,,#t

Stotuelele din lut numite Gonditorul qi femeie ;ezdnd, descoperite pe molul Dunorii, lo Cernovodo, ^Tn iudelul Conslonfo, sunl considerole cele moi imporlonte obiecte ole cullurii Homongio. Aceosto esle ceo moi veche culturo neolilicd din Dobrogeo, fiind dototd in mileniul ol V-leo i.Hr.

.l :\

^{//-t '}

+.tu 1\trF

$'

moteriolul utilizot pentru producereo

ocestoro ero obfinut din pietre de prundig pe core oomenii le gdseou pe molurile opelor curgotoore.

3-

' :.,..,.r ¹ r: : r:l _i j, ji _! :. rr r;.,, f)-..

r)rltf.i

I

rlr t:::: ii

' i.1, .r , ^I ctlaltu

iilrl:1r.lltr.;i tl il.i!.lita:;tt' .l ;

l

Lit:,/).riii .i'

i r, f Lil t)an!'":

i i

I

I

)f

t

?

2

,

I

{ i;

{

i t

i

E

*

.:.4

N

I

, Voievodul si sfetnicii sdi Toro Romdneoscd in timpul

domniei lui Mirceo cel Bdtrdn

.. _{Un domn infelept:} Alexondru cel ^Bun Tdrile Romdne _9i lmperiul Otomon

in secolul ol ^XV-leo

Moldovo in vremeo lui Stefon cel More Mihoi Viteozul si unireo Tdrilor Romdne Echilibru _9i rezistento ontiotomond

lo inceputul modernitotii

Vioto cotidiond ^si culturd in Tdrile Romdne Monumente de orhitecturd medievqld

-i'storia

spatiutui romSnesc

a

fost

inf

[uen!at5, pe parcursu[ Evutui Mediu 9i

^La

inceputut Epocii Moderne, de raportuI de for[e dintre marile ^puteri vecine. Din a doua jumltate

_a

_{secotutui at XIV-tea, statul}

otoman, de rel,igie musu[man5, a devenit o prezen!5 ameni n!5toare in sud-estut Europei, extinz6ndu -se treptat ^p6n5

^La

DunEre. in fata pericolu[ui otoman,

fErite ^Rom6ne au devenit adevirate ,,porfi ate cregtin5tSlii", tupt6nd pentru a-9i

apira credinta, teritoriu[ 9i [ibertatea.

I

* ,*ef,ffi

i

Document ciin timpui domniei lu j Ilircea ceI BlitrSn {'1386-1418). Te xtele documenteior emise in numele domrruluiincepeau cu o formuLE introduciirrE care 'e0, czLnra !ittL. damnps(. Acpqld i ⁱ r -rza r,""ncle conducAtoruLili, ficea referire la caraclerul divin aL priteri! saie si enumera teritorii[e asupra cirora

voievoduL i9i exercita autoritatea. ParticuLa lc din titLuL domnesc era prescurtarea de la cuvAntul grecesc ioannes, adrcE ,,relaLes cie Dumnezeu'.

CE

INSEAMNA

YO'EVOD? DAR DOMN?

in Evul Mediu, domnia a fost institugia principald a _Jdrii

RomAnegti;i a Moldovei. Aceasta era reprezentate, potrivit docu- mentelor

vremii,

de

un

_,,mare voievod si domn". Termenul de

v oiev o d (sat mar e v o iev o d) ins eamnd comandant

militar

supre m, iar domn

-

^{stipAnul gdrii, al}

pimAntului

si al oamenilor. Simbo-

lurile

puterii domnegti erau coroana, buzduganul, sceptrul.

Domnul avea atribugii atAt

in

domeniul

politicii

interne, cAt gi

in

cel al

politicii

externe. De exemplu, pe plan intern, acesta conducea administralia, deqinea comanda armatei, emitea acte cu putere de lege, exercita justiqia, stabilea privilegiile boieregti, bf,tea monedd, infiinga

mitropolii

sau episcopii. Pe plan _extern, reprezenta tara

in

relaqiile cu alte state, putea declara rflzboi qi

incheia ^pace, trimitea _$i primea solii, semna tratate etc.

AtAt

voievoziildrii

RomAne;ti, cAt si cei

ai

Moldovei prove- neau

din

cadrul unei dinosrii ^(sau

al

unei

familii

domnitoare).

Din

secolul

al

XIV-lea,

in fruntea Jdrii

^{RomAneEti s-au aflar}

conducetori care

f[ceau parte din

dinastia Basarabilor,

iar in

Moldova au domnit membri ai dinastiei Muqatinilor.

CINE ERAU

SFETNICII

VOIEVODULUI?

Voievodul era ajutat

in

conducerea statului de oamenii sdi de incredere, care formau Sfatul Domnesc, format

inilial

din

marii

boieri, apoi doar din cei cu dregdtorii (atribulii, funcqii de condu- cere). Printre dregdtori se

numirau

logofdtul (qeful cancelariei domnegti),

spdtarul

(comandantul

militar), postelnicul (;eful

diplomagiei), cei

mai

importangi

fiind

insd

portarul

Sucevei

in

Moldova

;i

marele ban al Craiovei, in Jara RomAneascd. Mitropo-

litul,

conducdtorul Bisericii Ortodoxe

in

ambele state romAnegti extracarpatice, era de asemenea membru al Sfatului Domnesc.

*

intrunyre a Sfatutui Domnesc IreconstituireJ

il

lo Mirceo, mare voievod gi domn din mila lui Dumnezeu qi cu darul lui Dumnezeu staponind gi domnind

pesle toatd lara Ungrovlahiei {To{o Romdneosco} 9l o porlilor de peste munli, incd gi cotre porlile tdtoregti gi Amlo;ului ^qi Fog&o;ului herlegsli domnitor ol Bonotului Severinului gipe omdndouo pdrlile pe tootd Podunqvio {Dobrogeo}, inco pono lo moreo ceo more gi singur

std p d n ilo: r al ceto! i i Ddrsror {Si lislro}.

(tillut domnesc ol lui Mirces cel Botr0n,

48 *, ...,.,.,...,..-_.i..tr,r-,i1rt.,,...r1:r.,,-..,,1'':''

odoptore) ,, Scaun domnesc

-{liltr-ij,.:ri:t:n::r:r+

: j]:::]:,i!l:j:'::}:!1!]

ADUNAREA

TARil 9t ^RoLUL

^Er

in statele din vestul Europei, incepAnd din secolul al XIIIJea, ^s-au constituit

aduniri

formate din reprezentanli ai diferitelor catego-

rii

sociale, ce aveau rolul de a discuta despre deciziile monarhilor sau de a lua diverse hotdrAri. O astfel de institugie a fost ^Parla- mentul Angliei, intemeiat

in anul

1265.

in

_Jara RomAneascd gi

Moldova, Adunarea

Jlrii

^{a inceput}

^{s[ fie intruniti din}

^secolul

al XVJea.

Format[ din

boieri, membri

ai Curlii

^Domne;ti, cler (reprezentanli ai Bisericii), aceasta era convocat[

in

situagii deo- sebite

-

^{pentru alegerea unui} nou voievod,

in

caz de rdzboi ^etc.

O

astfel de adunare a fost

intrunitd in

Moldova,

in

anttl 7457, cu prilejul alegerii

lui

_$tefan cel Mare ca domn.

!MPORTANTA BTSERTCI

iN

EVUL MEDIU

Oamenii

din

Epoca Medievald erau

profund

credinciosi, ^acor- dAnd o insemndtate deosebitd vie;ii religioase ^gi Bisericii. Aceastd credinp statornic[ i-a suslinut in luptele purtate impotriva puteri- lor vecine ^gi mai ales a expansiunii otomane

;i

^{i-a unit pe romAnii}

care

trliau desplrlili

in mai multe state. in

]ara

RomAneasc[ _Ei

in

Moldova, Biserica era organizati sub forma Mitropoliei Ortodoxe, a episcopiilor _Ei mdn[stirilor. Mitropolitul era al doilea demnitar al statului si cel mai important sfetnic al domnului, iar,la nevoie, il putea inlocui ^pe acesta in fruntea statului. in acelagi timp, dom- nii Jdrilor ^{RomAne se} implicau in viala Bisericii prin danii si ctito-

rii,

cAt _Ei prin intemeierea mitropoliilor ori a episcopiilor.

in

Transilvania se bucura de recunoa;tere oficiald doar Bise-

rica

Romano-Catolicd, acesteia ad[ugAndu-i-se,

din

secolul al XVI-lea, confesiunile protestante (luterand, calvind, unitariand).

Marea majoritate

a

romAnilor

de aici a

pdstrat

insd

credinga ortodox[, reusind sd ridice biserici _Ei mdndstiri, sub indrumarea episcopilor. Printre episcopiile ortodoxe intemeiate

in

^Transilva- nia s-au numdrat cele de la Feleac

(in

_secolul al XV-lea) gi Vad (in secolul al XVI-lea).

$tefan ^cel Mare pe Drera rdstignirii de la MEnEstirea Putna

.a

*

Bis"rica din RSdEufi, necropota primitor domni ai Mo[dovei

t

P.ir. ^paginE din Tetraevangheliarul tui Nicodim de [a Tismana 11404-14051

I

^Ruine[e Curjii Domnesti 5a[a tronu[ui din Suceava

,#

9i TurnuI Chindiei din T6rgovi;te {reconstituire}

@ Mircea ceI B5tr5n, fres ci din Biserica Sf. Nicotae de La Curtea de Argeg

UN PERICOL

iN

ZONA OUNARII:

EXPANSIUNEA OTOMANA

Dupd anul

1350, situagia

farilor ^{Romine a fost}

influenqatd de politica dusd de

trei

^puteri vecine: Regatul Ungariei, cel al Poloniei gi statul tdtarilor

-

Hanatul Hoardei de Aur. Spre

finalul

secolului al

XIVlea,

o noue forg[ politicd _Ei

militarf,

gi-a impus prezenta

in

sud-estul Europei: statul otoman. Otomanii (turcii) au ocupat

teritorii

sud-dunirene aflate pAnd atunci sub stdpAni- rea Imperiului Bizantin, ajungAnd pAnd la Dun[re gi ameninlAnd astfel

![rile

^RomAne.

ⁱⁿ

^faga pericolului reprezentat de expan- siunea otomand,

europenii

s-au

mobilizat,

organizdnd cruci- ode. Acestea erau

expedifii militare la

care participau armate

din

diferite

ldri

^{ale Europei, cu scopul}

indepirtdrii

pericolului otoman gi al

ap[r5rii

cregtin[t51ii. Termenul ,,cruciad[" provine de

la

cruce

-

^simbol

^{al religiei}

^cre$tine.

Jara

RomAneascd s-a

implicat

in

politica de cruciadd

din timpul

domniei

lui

Mircea cel Bf,trAn.

o

_TARA PUTERNTCA

9r erUe

^ORGANTZATA

Ajuns la tronul

Jdrii

^RomAnefti

in

anul 1386, Mircea cel B[trAn s-a preocupat de

buna organizare;i

de ap[rarea acesteia.

El

a

intdrit

armata

;i

^cetdqile

^{de pe linia Dunarii}

^{(Turnu, Giurgiu,}

Severin), a stabilit componenla Sfatului Domnesc si

rolul

fiecd-

rui

dreg[tor, a fixat capitala

in

oragul TArgovigte, unde a inceput ridicarea Curlii Domnegti. De asemenea, Mircea cel BdtrAn a std- pAnit, peste munfi, in Transilvania, teritoriile (qaritel Amlasului si ale Fdgdragului, respectiv cetdlile Bran ^gi Bologa, gi a extins terito-

riul

qdrii pAnd la Marea Neagr6, ca urmare a integrdrii Dobrogei.

Drept recunoa$tere a ingelepciunii de care

a dat dovad[ in timpul

domniei sale, dar gi pentru a

fi

deosebit de alqi voievozi numili Mircea, domnul

fdrii

^{RomAne$ti a} fost numit,,cel BdtrAn".

Sigitiut

rl

Iui Mircea ceI Bitr6n

:.

Noi, Mirceo, voievodul forii ^Romdneqli, duce de Fogdrog 5i bon al Severinului, focem cunoscut cd, deoorece prealuminotut printcipe 5i domn, Sigismund, iluslrul rege ol tJngoriei, o orotol fold de noi osebito bundvoinlo o Moiestalii Sole _Si ne-o aiutot moi oles

im potrivo o celo r neim pd coli d u;mo ni oi nogtri, lurcii, noi, din indemnul numai al nostru si din tooto o noostrd dornicie, sub credinlo si jurdmontul nostru gi ol boierilor noslri, focut de noi moi inainte, ogo cum se cuvine, om fogoduit gi fogoduim zisului rege. prin rdndurile ocesteo, o pozi _Ei o bogo in seomd neschimbote cele de moi jos scrise.

(Trototul dintre Sigismund de Luxemburg si Mirceo cel Bolr0n, Brogov, 1.395,

odoptore)

,

Asupra ocestui Mircea, core a inceput moi inainte luptele,

'.,.;. p!ec61d impreund cu regele Sigismund, Boiozid ol lui Amural,

.' ,,, gdsindu-i vino, a pornit cu razboi. Dor Mirceo, strdngond cu griid

. oogteq ldrii ^{gi-o pus} lo o.dopost in muntele Broqovului femeile

$i copiii. Moi dupo oceeo se lineo ^{gi el cu} ormoto pe urma lui

.

$i*ipzid'prin podur.ile de stejor ale ldrii, sd nu fie u;or de umblot

"'$i11!gi

le;sne de cuceril.findndu-se de urmo lui Boiozid. se lupto cu elin chip strolucit.

lLa oni c Ch ol coco nd i l, Expuneri istorice) Sigismund

I

de Luxemburg, rege aI Ungariei

50.