(1)MAURICE MESSEGUE Selectie de texte din nnnnft\ DE sANrE

MAURICE MESSEGUE Selectie de texte din

nnnnft\

^{DE sANrE}

.

ql

MON HERBIER DE CUISINE

@ Editions Robert Laffont S.A.

Paris, France, ¹⁹⁷ 2, 197 5

@ Editura Venus, 1998

Toate drepturile asupra versiunii.de fa{I sunt rezervate Editurii Venus' Orice publicare, reproducere sau multiplicare, chiar ^qi a unor fragmente din

acesi text, fdrl autorizarea editurii, va fi urmiriti conform legii nr'8/96

MAURICE

MESSEGUE

ALTJNE, NUCI, MIGDALE

ENERGIZANTE, HRANITOARE,

REGENERATOARE NERVOASE

Versiunea ln limba romAnS qi seleclia textelor DOINA BRINDU

,t^r*v*,

BUCURE$TT, 1998

Coperta de SERGIU GEORGESCU Tehnoredactare de GEORGE DORU

fqrupJ ^droqopi?:f

fed print Sa ^o

societate Butan

GasV

B-dul Tudor Vladimirescu, nr. 31, sector 5, Bucuregti, nOUAN|A Telefon: 335.93.1 8; 335.97.47

Fax: 337.33.77

ALUNUL, PALATUL VEVERITELOR

R[sp0nditin

Europ3, Asia, America, pe numele

lui lati-

nesc Corylus avellana,

alunul comun,

un arbust din

fami-

lia Betulacee, trdieqte 80-90 de ani, este originar

din

Asia Micd, Europa

Centrall

^gi Europa de Sud _Ei are multe soiuri existente

in cultur[: Imperiale de

Trapezunt,

Lungi

de Landsberg, Tonda

gentile romana, Uria;e

^de

Halle

:;.2i.

Allturi de el,

cunoscut

mai mult ca

specie decorativd,

alunul turcesc

^(Corylus

colurna),

declarat monument

al naturii in

Romdnia, deci specie

ocrotitd,

este rdspdndit

in

Peninsula

Balcanic[, Asia Micd,

Cancaz,

pdnl in

Hima-

laya. Alunul lombard ^(Corylus

maxima), rXspdndit

in

Spania,

Italia, Grecia, Turcia _Ei pe tot teritoriul

fostei

lugoslavii,

are alunele alungite.

Indiferent

de care

din

ele este vorba,

compozilia

chi-

micd

_Ei

utilizdrile

fitoterapeutice

sunt similare

sau ase- mlndtoare.

Alunul

comun, on de

pddure;

esteo tufd

ramificat[

^de la bazd _Ei atinge 5 m.

Alunul

turcesc, sau sdlbatic, este un

ar'

bore cu tulpina dreapt[, ce ajunge gi pdnd la 20 m.

Alunul

lombard,

oifunducul,

este ceva mai mic.

100

g

de

alune proaspete eui

Valoare energeticd,690 kcal, din care sc rezorb 89Voin organism

Substanye

nutritive:

-protide,

^{14-15,58 g}

- ^lipide,

^{61,16 g}

-

^{glucide, 13,22 g}

Celulozd,3,84 g Cenu;d,2,70 ^g

Apd,3,50

g

100

g

de

alune

uscate

confin:

Valoare energeticd, T00 kcal, cu aceeagi absorbabilitate Substanle nutritive

-

^{protide, 16,3 g}

- ^lipide,

^{63,37 g}

-

Celuloza,4 ^glucide, g^{13,7 g} Cenusd,2,8 ^g

100

g

de

alune (indiferent cum sunt, proaspete ori

uscate)

mai au:

Vitamine:

-

^vitamina

^A,2

^mg

-

^vitamina

^Br,

^{0,04 mg}

- vitaminaBr,0,02

mg

- ^niacin,

^{1,4 mg}

-

vitamina C, 3 mg Substanye minerale:

- ^siruri

de potasiu, 635 mg

-

^{calciu, 225 mg}

-

^{fosfor, 330 mg}

- ^fier,

^{3,8 mg}

-

sodiu, 2 mg

-

^{cupru, urTne}

-

^{magneziu, putin}

-

sulf, pu{in

-

^{clor, foarte pufin}

Uleiul

^de

alune are, in

graEi

nesatura\i.

proporqie

de

85-90%, acizi

Dintre toate fructele

uleioase,

alunele au

cea

mai mare cantitate

de

substanle proteice

gi

grisimi.

CE ACTIUNI ARE ALUNUL?

.

_{Alunele sunt:}

-

foarte hrdnitoare

-

deosebit de energizante

-

^{cele mai} uEor de digerat dintre toate fructele oleagi- noase

-

dizolvd anumiti calculi

.

Frunzele sunt:

-

^vermifuge

-

^depurative

-

vasoconstrictoare

-

tonifiante venoase

-

ctcatttzante

. _Mdf,gorii

- _.

Scoarta este:^sldbesc

-

cicatizantd.

- _{. Uleiul}

^febrifugd,de alune este:

-

^vermifug

-

antiepileptic

-

cicaffizant

-

^emolient

iN cn SITUATII ESTE REcoMANDAT?

.

Adolescenld

.

_Bdtrdnege

. _Colici

_renale

.

_CreEtere

.

_Diabet

.

Edeme ale gambelor

.

_Epilepsie

. Fisuri

ale mamelonului

.

_Obezitate

.

_{Reni atone}

.

Regim vegetarian

.

_Sarcind

.

_{Sport de} performanlS.

.

_{Stdri febrile}

.

_Teniazd

.

Tuberculoz[

. Tulburdri circulatont .

_{Ulcer varicos}

.

_Varice

CUM

SE

UTILIZEAZA?

NATUR

.

_{Fructele ca atare,} proaspete sau uscate.

EXTRACT LICHID DIN ^FRUNZE

.

_{Se pune}

intr-un recipient'o

anume cantitate de frunze proaspete _{Ei se} acoper[ cu o cantitate de

api

sau de alcool egaid

cu

de cdteva

ori (de trei-patru ori)

greutatea

frun-

zelor. Se

las[

sd se evapore

pinX

c6nd se ajunge

la

greu- tatea

inifiali

a frunzelor.

INFUZIE DIN FRUNZE

. _{La o}

_{cand de}

ap[ clocotiti

^{se pun una-doud}

^lingurife

cu vdrf de frunze uscate, bine mlrun1ite, de alun' Se lasd sd macereze

toati

noaptea. Se sffecoard. ^Se utilizeazd

in

com- prese.

ULEI DIN ALUNE

.

_Se rad alunele

ori

^se

toac[

mXrunt, ^se pun

intr-o sticli

qi se toamd peste ele untdelemn ^presat la recen atat cat se le acopere. ^Se

las[ timp

de

trei

sdptimAni la

lumini

_9i ^c61-

durX. Se agitd

din

cdnd

in

cdnd. Se

sffecoari in

sticlufe

mici,

inchise la culoare.