Mrnar-BoGDAN Manrar.t

Edftura Ideea Europeana

lEnamel

tflarian. - Bucureqti :

Mrnar-BoGDAN Manrar.t

AVATARURILE GLOBALIZANU

\AA

U

Cuprins

Prefali

... 5

CuvAnt-1nrir.t"

...::..:...:.:... 11.

Ce este

Globalizarea?...

.... 15

Introducere...

... 15

Globalizarea, fenomen sau

proces?... ...-20

Fenomenul

Globalizirii...

^..-....-25

Procesul

Globalizirii ...

... 30

Despre

constructul gIobali2irii...

3 7 Globalizarea gi

congtiinfa globalit5lii...

... 37

IJn construct

care

domini

cotidianul... 40

Constructul

despre Globalizare,

intre Orient

gi

Occident...

...44

Globalizarea, reprezentare gi

construclie

sociald... 48

Dialectica dintre

construct, reprezentare

social[

gi

construclie socialS

^...--.48

Trecerea de

la Evul Mediu la Modernitate

...50

Revolulia Industriali ...

...53

Comunismul

^qi

Capitalismul, doui ideologii

antagoniste care au

redefinit

lumea....-... 56

Telecomunicaliile

gi

internetul

... ... 62

Concluzii

...63

AvAntul

qi

declinul teoriilor contractualiste

_9i

problematica drepturilor

omului... 69

Perspectivi introductivi...

... 69

Teoriile contractualiste

gi

drepturile omului -

modelul

britanic

... 73

Mrsar-BocnaN ManuN

Un altfel

de

contract

social

- ^modelul

ftancez ... ^{7 5}

Teoriile contractualiste

^gi

drepturile omului

in creuzetul modernitetii...

...'... 78

CAteva

dintre provocirile postmodernitilii..'....

^{... 84}

Concluzii de

etapi

...87

$i ^totuqi... postmodernitatea!

... 89

Disolulia statului nalional

^{gi criza}

suveranititii nalionale

...90

Noi actori

sociali care

nu

se regisesc

in

schema

teoriilor contractualiste

clasice... ... 97

Reconfigurarea

vechilor

categorii sociale

intr-o logici

de acum

giobali

^{... 101}

Starea de exceplie care

tinde s[ devini reguli....

104

Marile fluxuri migratorii

^{..-. 108}

La final

... 111

Metamorfozele

idealurilor democratice

^{-.. L74}

Introducere ... ...774

Despre democralie

in

general gi despre

varianta

sa liberal5.

in particular

... -... ^{1 16}

Neajunsurile

democraliei liberale ... ... 724

$i totuqi...,

o altfe1 de democratie?... ...'.-.-.-- 728

Concluzii

... L32

Populismul, cintecul

de lebS'di

al democraliilor

.'.... 135

Introducere...

... 135

Populismul

gi

democralia...

...752

Discursul populist

gi demagogia... ¹ 56

La final....

... 160

Disidenla curentelor nalionaliste in

globalizare _9i

politica minoritililor active

^{.... 163}

Impasul globalizirii

gi renagterea

nalionalismului...

^{... 163}

Nalionalismul,

de

la principiu fondator

al lumii la

disidenlE

antiglobahzare

^..1,70

276 277

Principiile disidentei

^r de promovare a

minol nalionalismuiui

^...--.

La final....

Era rlzboiului hibrid

---.

Conceptul ^d.e

r[zboi

h

non-liniar

Caracteristicile

^razba

Rizboiul hibrid

^i.ntre

ln

loc de concluzri ^..-..

Revo1uliile postmoderni

Introducere

...,.:--.

CAteva

cuvinte

despr

Manipularea

^retelelo

Gherila urbani ;i

^ocr

tn

loc de concluzii.

o:

gi

un exerciliu

^{de imr} Problema

terorismului

I

agresiunilor hibride

^..-..

Introducere

...---

Terorismul

^global..-- CAteva

cuvinte

desPt

conflict

^{qi problema t}

Concluzii

RomAnii ^qi RomAnia La

civilizaliilor...-.

Introducere

...-...

RomAnia ^qi

riscul

as

VulnerabilitS.tile

^Ror Ce

ar fi

de

f[cut?.-.-- Concluzii

Bibliografie

...

k#

tract

social

-

^modelul francez... ...75

hraliste gi

drepturile omului lernit5lii ...28

mvocirile postmodernitllii...

₈₄

pa.. ....

...87

nodernitatea!

... ....89

ni

national

qi criza

suveranitltii :-..-...

...90

r ca.re

nu

se regS.sesc

in

schema

tualiste clasice...

...97

nechilor categorii _sociale

intr-o fobald

^{... 101}

lie care

tinde si devini regul[

.... 104

rigratorii...

... 108

... 111

rlurilor

democratice ... ... _ L1r4

H,;;;;;;;i;i;;;;;;

⁷¹⁴ nali

in particular

... 116

mratiei liberale ...124

hl

de democralie?... 1 2B

uI

de leb[d5.

al democratiilor

... 135

...

rgs mocralia..

... 152

bt

gi demagogia... _15G ... 160

n nationaliste in

globalizare gi

r active

.... 163

f,rii

^gi renaqterea ... 163

b

La

principiu fondator

m,td

antiglobalizare ..170

Au atarur ile glo b alizd,rii

Principiile disidenlei

gi

asaltul politicilor

de promovare _a

minoritililor

active asupra

nalionalismu1ui...

^{... 181}

La final....

... 186

Era r[zboiului hibrid

... 190

Conceptul de

rizboi hibrid

qi

rizboiul non-Iiniar

... 190

Caracteristicile rizboiului hibrid

sau

non-Iiniar..

195

Rizboiul hibrid intre trecut

^gi

^prezent

... 198

in

loc de concluzii

...

...207

Revoluliile postmodernitilii

qi

gherila urbanl

... 205

Introducere ...

...-....205

CAteva

cuvinte

despre

manipulare

... ... 211

Manipularea relelelor virtuale

de socializare... 2L8

Gherila urbani

gi ocuparea

spafiului ^public

...223

tn

loc de concluzii, o

scurtl retrospectivl

gi

un exercitiu

de

imaginalie

...226

Problema

terorismului

^global

in

economia

agresiunilor hibride

... 231

Introducere ...

...231,

Terorismul global ...234

CAteva

cuvinte

despre

mediul internalional

de

conflict

gi problema

terorismului

sub steag fa1s... 239

Concluzii ...240

RomAnii gi RomAnia

la

apogeul

ciocnirii civiliza!ii1or...

...242

Introducere ...

...242

RomAnia gi

riscul

asociat

ciocnirii civilizafiilor

.... 245

Vulnerabilitilile

RomAniei de

ast[zi ..248

Ce

ar fi

de

ficut?

...253

Concluzii ...255

Bibliografie ...

...259 276

il

Ce este Globalizarea?

Introducere

Sensurile gi semnificaliile noliunii de globalizare derivi in

mod

direct din imaginea sferic[

^gi

atotcuprin-

zdtoare a

planetei

pe care o locuim, gi care aratd,,

in fapt,

ca

un

^glob.

Astfel, in congtiinla uman[,

ideea de globa- lizaye se

afli in strAnsi corelalie

cu cea de

globalitate

a

lumii

sau,

altfel

spus,

globalizarea nu ar putea fi

g6n-

diti de om in lipsa unei perspective asupra globalit5-

lii ^lumii.

Pe cale de

consecinli, originea termenului

d.e

globalizare _{este de}

dati relativ

recent5.,

primele atestiri

ale

utiliz6rii

sale

fiind datate in

sec.

XX, in consonanli cu

dezvoltarea

congtiinlei umane

cu

privire Ia

aspectul global al

planetei

_9i

la globalitatea lumiil. Pornind

de Ia

1 Galos et al.

arati

^cE ,,termenul de globalizare a fost utilizat prima datd, tn publicalia ,,Toward.s New Education" tn anul 1930.

Incepd,nd cu anii ^'60 termenul a tnceput sd, fi.e frecuent utilizat atd,t d,e economigti, cdt 9i ^de sociologi. Mc Luh,an introduce tntr-o lucrare publicatd, tn anul 1962 termenul d,e Global Villnge (Satul Global), termen adoptat gi utilizat ^{rapid, de} politologi 9i sociologi. Mc Luhan introduce acest concept tn scopul de a d,escrie noul mod d,e comunicare i*tre diferitele regiuni ale globului, incepd,nd, cu anii 1920, bazat pe amunicarea radio." (Galos et aI. 2013).; intr-un sens similar, Bari

men{ioneaz5" c5. ,,termenul globalizare a intrat pentru prima oard tn- b-un d.ic.tionar (Webster) tn 1961. De la mijlocul anilar ^'8O cdAtigd.

o circula.tie considerabild.: el se aldturd, ca adjectiu oltor termeni ca piele, institulii, ecologie, finan{e, stiluri d,e uiald., comunicaiii, migro-

Mnr,qr-BocnlN ManraN

aceasti

perspectivi integratoare, in uzul

cotidian,

noliu-

nea de globalizare are

potenlialul

de a reflecta fie

mani-

festarea,

fie atingerea unei totalitili,

aceasta

putAnd fl inleleasi ori in mod absolut, atunci

cAnd

referenlialul

este

lumea inconjuritoare in ansamblul

ei2,

ori in

mod

particular, atunci

cAnd priveqte

un anumit

domeniu sau aspect

din

cele ce dau

consistenli

acestei lumi3.

ConcentrAndu-ne

atenlia

^pe

ansamblul lumii,

core-

lalia dintre

globalizare gi

globalitate,la nivelul

construc-

telor individuale

^gi al

reprezentirilor

sociale, se

reflecti intr-o dubli perspectivi asupra globalizirii,

respectiv aceea

a unui ansamblu

de fenomene

ce

catactenzeazb

{ie, legi, fabrici, rd.zboi, conferint.e, societate ciuild, gi riscuri. Daniel Yering face diferen{.a tntre globalizare ca proces de expansiune d co-

mer{ului _9i inuesti{iilor gi globalitate, co,re este o stare sau o condi{ie, o realitate dincolo de globalizare: ,,intrarea tntr-o lume a globalitd.- {ii"." (Bai 2003: p. _36).

2 In acest sens, Ioan Bari spune despre globalizare c6,,nu ui- zeazd, pur gi simplu, procesul obiectiu de cregtere a intercomunitd,l,ii.

Ea uizeazd, conqtientul gi subiectiuitatea indiuidului, adicd. scopul gi intensitatea congtientizd,rii lumii ca spa{iu unic. Globalizarea este ceea ce cei din Lumea a Treia au numit, timp de secole, colortizare.

Globalizarea se referd la procesul prin care relaliile sociale deuin' re-

latiu lipsite de factorii distan{d, 9i grani;,e, tn aga fel ^{tncd,t uia{a um.a-}

nd, se desfd,poard, din, ce tn ce mai mult tn largul unei lumi uilzute ca loc utr,ic." (Bari 2003: p. 36).

3 Referindu-se la globalizare, George Soros menlioneazd cd,,este

url termerl superuzito,t cdluia

ii

^putem atribui ruumeroase semnifi- ca{ii. (...) prin acest termen uoi in{elege dezuoltarea pielelor _fi,nanci- are globale, cre$tered corpora{iilor transna{ionale qi domina{ia lor crescd,ndd, asuprd economiilor nationale. Consider cd, majoritatea problemelor pe care oamenii le asociazd, globalizdrii, incluzd.nd ^pd.- trunderea ualorilor de pia{d, tn, acele domenii de care ele nu apart,in tn,

mod traditrional, pot fi ^atribuite acestor fenomene. S-ar putea discuta totodatd, despre globalizarea informa[iei gi a culturii, despre rdspdn- direa teleuiziunii, a internetului qi a celorlalte forme ^de comunicare qi despre mobilitatea crescutd a comercializd,rii ideilor (...)." (Soros 2002: p.23).

17

prezentul,

cAnd ideea de global de globalizare, sau aceea a unr istoricS.

mai larg[, unde

gloh

prin

care este

atinsi globalitat din urm[

accepliune, inceputu

zare pot fi

asociate

evolutiilor

sec.

XV qi

sec.

XVI,

moment r care o

experiment[m in

zilele ^r a

curs intr-un ritm tot mai m firi

^{sincope majore de parcura}

proces asociat

evoluliei

specie se

pierd in

negura

timpului'gi

sta

in

realrzarea

unei giobaliti omului, adicl

a

unei luiri ml

teia

de

citre

om.

tn

perspectivr

ferent

de

momentul

declanSiri de

luare in

^posesie

in

mod con

in

ce

mai largi, pAn[

ce acea,S se

materializa intr-o ufficare lia

propriu-zisb. a

termenului

r

o

dominanti

a

caracterului ul

Astfel, in

ceea ce privegtc

tate stilistici, noliunea

de

gld pe care igi disput[ vocatia

dt cea de uniuersal+, o

notiune

cxj

a Potrivit DEX:,,UN[4ERSAI, apar{.ine Uniuersului, priuitor la Un tregii lumi, care cuprinde tot ce exiA referd, la toate fi,in{ele sau lucntri.l.e I dat; general, obgtesc.0 (Aduerbiol)

U

n.) Existd, o unitate dialecticd tntre Judecatd, uniuersald, ₌ judecatd _carc tn legd.turd, cu totalitatea sferei subit

= moqtenitor unic aI unsi avsli ^diq

bucurd. de o mare faimd,; uestit, ilustr 16

16

grar,:.1r..

in

uzul cotidian,

notiu- oten;:aiul

de a reflecta fie mani- mei

:-talitati.

aceasta

putAnd fi solu:. atunci

cAnd

referenlialu1 ue in ansamblul

ei2,

ori in

mod Pril'e,.1g

un anumit

domeniu sau )n-srsi€nte acestei 1umi3.

;enlra pe

ansamblul lumii,

core-

d glob,alitate. la

nivelul

construc-

prtzentelilor

sociale, se

reflecti

I ^a-.upra globaliz[rii,

respectiv

de

fenomene

ce

catacterizeazb.

rin;t"

::t"etate ciuild. Si riscuri. Daniel o6o.:--:-i ca proces de exponsiune a co-

6o/;;,::'.. tare este o stare sau o condiy.ie, aaf€: ...'.''.irorea tntr-o lume a globalitd- rri sr::::: despre globalizare c5. ,,nu ^ui- I ob:t:::'. de creqtere a intercomunitd,tii.

itrt;',::tiea indiuidului, adicd, scopul qi

urxi: :.r spatiu unic. Globalizarea este

b s;. '.:. ^, iit, tintp de secole, colonizare.

r

^r. _-;':': ^cctre rela{iile sociale deuin re-

!d ,.: _:.:': ^: Ie, tru aga fel incdt ^{uiaya unta-} arc; ".:. l; tn largul unei lumi uitzute ca rare, Gec,rge Soros mentioneazl. c6.,,este

o

ir

;.:enr

atribui nurteroase semnifi-

wi i-.:;:ege dezuoltarea pielelor financi-

Biri:"

'-ronsnationale qi domina{ia lor

'r

tc;:onale. Consider cd majoritatea

h

a":ociazo globalizd.rii, incluzd,nd ^pd,- n ot,:.e donen ii de care ele nu apartin tn itc attstor fenomene. S-ar putea discuta inforr;atiei gi a culturii, despre rd,spd,n-

rlui _,rv 6 celorlalte forme ^{de comunicare}

6

a contercializd,rii ideilor (...)." (Soros

Au atarurile ^gl o b alizd,rir.

prezentul,

cAnd ideea de

globalitate

este

absorbit[ in

cea de globalizare, sau aceea a

unui

proces cu o desfSgurare

istorici mai larg5, unde globalizarea reprezirfte

calea

prin

care este atins5

globalitatea.

De asemenea, ^gi

in

cea

din urm6

acceptiune,

inceputurile procesului

de globali-

zare pot fi

asociate

evoluliilor inregistrate Ia cumpina

sec.

XV gi

sec.

XVI, moment

de

Ia

care

globalizarea

pe care o

experimentim in zilele

noastre se poate spune

cI

a

curs intr-un ritm tot mai

accelerat $i

in

mod coerent,

fird

sincope majore de parcurs, sau poate fi

privit[

ca

un

proces asociat

evolufiei

speciei umane, ale

cdrui origini

se

pierd in

negura

timpului

gi a

cirui finalitate ar

con- sta

in

realuzarea

unei globalit5li

a

lumii

sub

autoritatea omului, adici a unei luiri

congtiente

in

posesie

a

aces-

teia

de

c[tre

om.

In

perspectiva

globalizirii-proces, indi- ferent

de

momentul declanqirii

sale,

rezulti ci tendinla

de

luare in

^posesie

in

mod congtient a

unor

areale

din

ce

in

ce

mai largi, pAni

ce aceasta va avea

potentialul

de a se

materializa intr-o unificare

a

lumii,

a precedat

apari- lia

propriu-zis6. a

termenului

de globalizare,

constituind

o

dominantl

a

caracterului

uman.

Astfel, in

ceea ce

priveqte puterea sa

de expresivi-

tate stilistici, noliunea

de globalizare a

pigit

pe o scene

pe care iqi disputi vocalia de a reflecta totalitatea

cu cea de uniuersala, o

noliune

cu

un grad

de

abstractizare

a Potrivit DEX: ,,|INIWRSAL,

-4

uniuersali, -e, adj. L. Care apartine Uniuersului, priuitor la ^Uniuers; care se extinde asupra in- :regii lumi, care cuprinde tot ce existd, gi este comun tuturor; care se

"eferd, la toate fi,in{ele sau lucrurile luate tn consideratie tntr-un caz

d a t ; g ener al, ob qte s c. 0 (Adu er b ial) ^{U niu} er sal u al ab il. ^{0 ( S} ub s tantiu at, n.) Existir o unitate dialecticd, tntre uniuersal gi particular.0 (Log.) Judecatd, uniuersald. ₌ judecatd _care afirmd. (sau neagd.) un predicat

:t

legd,turd, cu totalitatea sferei subiectului. (Jur.) Legatar uniuersal

= mogtenitor unic al unei averi disponibile.

r

Mondial. 2, Care se :'..aLrd de o mare fain'td; ^uestit, ilustru, celebru. 3. Care posedd cunoq- L7

m

Mrmr-BocoaN Menurrt

superior

globalizirii,

care a precedat-o gi care se

referi la

o

perspectivi

_9i

mai largd

decAt cea a

globa[telii lumii,

deoarece

ideea de universalitate transcende potenlia- Iul cuprinzitor al planetei noastre

gi

priveqte cltre

cel

multidimensional aI intregului univers. in

^{acest sens,}

supremalia

pe care

globalizarea a

c[p5"tat-o

in ultimui timp in fala universalului,

din

punctul

de vedere al

utili- z[rii

sale teoretice

pentru

exprimarea

totalitilii,

^poate

fi inleleasl

qi ca o expresie a

tendinlei tot mai pronunlate a omenirii

de

a rationaliza lumea inconjurhtoare gi

de a cobori, ca gi preocupare cotidianS., de

la un ideal

abs-

tract, cltre unul

concret, separAnd cele

doui planuri,

cel pdmAntesc qi

tangibil acliunii

umane de cel aI

universu- lui

r6mas

inci

inaccesibil.

Prin urmare, putem

spune

ci

utilizarea

^pe

scari largi a noliunii

de

giobalizare

mar- cheaz1. gi o schimbare de

paradigmi in

abordarea cotidi-

ani

a

lumii

inconjurS"toare,

forlAnd limitele concretului

abordabil

individului

comun, de Ia

planul

local Ia cel glo-

bal,

gi,

in

acelaqi

timp, IimitAnd

anvergura

universall

a

idealului la

o

circumferinli

p5mAnteasch.

Astfel, dintr-o perspectivi

simbolicS, perioada _de

afirmare

a globaliz6-

rii

poate

fi asociati

cu o a doua

cidere din

Rai,

dupi

cea

evocati in textele biblice. in planul structurilor

socio-

poiitice gi

economice,

faptul

s-a

tradus prin perimarea ideii

de

imperiu universal

qi

afirmarea

celei ^a

imperiului

economic sau,

mai

bine zis, a economiei-lume5.

In

acelagi

timp, dincolo de potentialul expresiv

aI

unei totalitSlii atemporale, atunci

cAnd este

privit6

ca tin{e din toate domeniile, care are o culturd, generald uastd.. 4. (Despre unelte, instrumente, aparate) Care poate _fi. folosit la mai ^{multe opera-} tii, bun pentru mai multe situa,tii.

I

(Substantiuat, _n.) Mandrind, de strurug. - ^Din fr. uniuersel, ^lat. uniuersalis." ^{(DEX 1998).}

5 ,,Globalizarea desemneazd, arusamblul fenomenelor ^ce rezultd din deschiderea crescd.ndd, a economiilor spre mdrfuri ^gi capitaluri strdine." (Guillochon 2003: p.7).

19

proces

globalizarea compofti

o

flind asociat[ gi cu notiunea

dr

rAndul

ei, este

inleleas[

ca un ^pr dere a

anvergurii diferitelor acti

pini la atingerea granilelor plu LuAnd in considerare

aced

la noliunea

de

globalizare.

prec

tele oricirei realitSfi, oricAt

de aceasta, se afl6

totuqi un

sistem

sau mai pulin descifrabil,

penl

inlelegere gi explicare a

globali

util6 o abordare a

acesteia canr

spalio-temporale ale cotidianuft noastri iqi

propune s5. se circutr perspective de

tipul

^prezent

cont

de fond ce a precedat

noliunea

gi sub

denumirea

de globalizare,

a Nu in ultimul rAnd,

considr aici ^qi

faptul ci relalionarea

in pl

uman

cu globalizarea

genereari

a

c[rei complexitate rezidi in a

6 Serge Cordellier distinge intre dupi cum urmeazS: ,,Spre deosebi.re t

echiualen{i in toate limbile latine -

wr

geograficd,, an glicism,ul <globalizaren

a

dere al strotegilor geo-economierl osuprt de organizat. El exprimd, o conceptie d) tei. No iunea originard, de globalizarc I o logicd, manageriald, a organizdri.i

irfr

dimensiunile lumii, ^pe global ntorketpl organizate tn re{ele gi lozinca lor stts lagi timp a spaliilor ^(trebuie reunit gk ologismul glocalizore), a conceptiei, a ₁ (consumatorul deuine un pro-consunu) sferelor de actiuitate (este sensul cdutib con{ind.torului qi ale con{inutulu.i,)." (Ct 18

18

rre ^a precedat-o qi care se

refer[ la rgi,trecAt

cea a

globaiitelii lumii, irersalitate transcende potenfia- retei

ncrastre gi

privegte citre

cel nbregulur

univers. ln

^{acest sens,}

*alizarea a cipitat-o in ultimul

rlui. din

punctul

de vedere aI

utili-

hm esprimarea

totalitifii,

poate

fi

ile a

tendiltei tot mai pronunlate nlizs iu6sa inconjuritoare qi

de

flre cotidiand,

de Ia

un ideal

abs-

r!

separAnd cele

dou[ planuri,

cel

rctiunii

umane de cel aI

universu- ibil- Prln urmare, putem

spune

ci

gE

a notiunii

de

globalizare

mar- ile

paradigmi in

abordarea cotidi- Dare.

fortand limitele concretului

Dmun. de Ia

planul

_local la cel glo-

,limitAnd

^anvergura

universal[

a

rinta

pnmAnteasci.

Astfel, dintr-o

penoada _de

afirmare

a globalizS- o a doua cddere

din

Rai,

dupi

cea

lhe- In planui structurilor

socio-

faptul

s-a

tradus prin perimarea mal;i

afirmarea celei a

imperiului

e zL.. a economiei-lumes.

lincolo de potenlia1ul expresiv al male. atunci

cAnd este

privith

ca

ne a.': o culturd, generald, uastd,. 4. (Despre e) Ca"e poate fi folosit la mai ^{multe opera-} itrror:i.

t

(Substantiuat, n.) Mandrind de

,lal. uniuersalis." (DEX 1998).

m:a

ansantblul fenomenelor ce rezultd,

a econontiilor spre rnd,rfuri gi capitaluri p-;,.

Au atar urile g lo b alizd.rit,

proces

globalizarea comporth o dimensiune dinamicl, fiind asociati gi cu notiunea de mondializare care, la rAndul

ei, este

inleleasi

ca

un

proces

continuu

de

extin-

dere a

anvergurii diferitelor activitili

gi

acliuni

umane,

pAnI la atingerea granilelor

planeteiG.

LuAnd in considerare aceste precizdri referitoare Ia noliunea

de

globalizare, precum gi faptul

cE

in

spa-

tele oriclrei realitili, oricAt

de

inopinati ne-ar ap[rea

aceasta, se afl5

totugi un

sistem de

cauzaliti{i mai mult sau mai pulin descifrabil, pentru demersul nostru

de

inlelegere gi explicare a giobalizdri apreciem ca flind

utili o abordare a

acesteia

care si

transcendS, cadrele

spatio-temporale ale cotidianului,

sens

in care analiza noastri igi propune s[

se

circumscrie mai degrabi unei

perspective de

tipul

prezent continuu, care privegte ideea de fond ce a precedat

noliunea

^gi Ia a chrei metamorfozS., sub

denumirea

de globalizare,

asistlm

astdzi.

Nu in ultimul rAnd, considerlm utii a mai

^preciza

aici qi

faptul ci relalionarea

in plan teoretic a

individului uman

cu globalizarea genereazl. o

perspectivi analitici

a

cirei complexitate

rezid6.

in

aceea cd

individualitatea

6 Serge Cordellier distinge intre mondializare gi globalizare,

dupi cum urmeazS: ,,Spre deosebire de mondializare

-

ternteru cu echiualen{i tn toate lintbile latine

-

^{care se} limiteazd, la dimensiunea geograficd,, anglicism,ul <globalizarer exprimd deschis punctul de ue- dere al strategilor geo-economiei asupra lum,ii ca sistent, ca totalitate ,ie organizat. El exprimd o concep{ie ciberrueticd. a organizd,rii plane- )ei. No{iunea originard. de globalizare trintite deci in primul rd,nd la o logicd, manageriald, a organizd.rii tntreprinderilor pe o piafd. _aud,nd iintensiunile lumii, ^{pe global} marhetplace. Aceste tntreprinderi sunt crganizate tn re{ele gi lozinca lor strategicd este integrarea in ace- .,tSi tim,p a spa[iilor ^(trebuie reunit globalul cu localul, d.e unde ne- t)ogismul glocalizare), a concep,tiei, a produc[iei qi a comercializdrii :onsumatorul deuine un pro-corlsumator sau un co-producd,tor), a :'erelor de actiuitate (este sensul cd,utdrii de sinergii intre industriile :t,ttind,torului qi ale con{inutului)." (Cordellier 2001: p.78).

19

rmr

Mrrur-BocraN MalreN

persoanei umane poate fi priviti atAt din ^punctul

de

vedere aI existenlei

fi.zice,

ca fiind integratl in

globa-

Irzare, cAt qi din punct

de

vedere metafizic, ca qi

con-

linitoare ^a globalit[tii

qi generatoare

a globalizdrii, in calitate de univers aparte, propriu fiecirui individ

^qi

distinct

de celelalte

universuri individuaie,

ale

celorlalli

semeni. Pe cale de

consecinli, puterea

de

expresivitate gi conlinutul noliunii

de globalizaye vanazb"

in funclie

de cel care investeqte

in

ea, de

cunoqtinlele pe

care Ie posedS. gi

la

care are acces acesta.

Aspectul prezinti un interes aparte mai

ales

in

ceea ce

priveqte inleiegerea modalititii in

care se

articuleazi

globalrzarea _{ca qi con-}

struct

cu globalizarea

reprezentare sociali

qi globaliza- rea

construclie

sociopolitic[7.

Globalizarea, fenomen sau proces?

Ideea care a

precedat

conceptul

Globalizarea este unul dintre

conceptele

cheie

ale

epocii pe care o traversim gi,

aga

cum am menlionat deja, dincolo

de

multitudinea perspectivelor pe

care Ie ofer5.,

in

accepliunea sa

curent[

se

fundamenteazd

pe

ideea unei lumi adunate la un loc, unificate. in

acest sens, glob

alizarea este inleleasi in primul _{rAnd prin}

7 In timp ce constructul este apanajul nivelului individual, re- ferindu-se la perspectiva individual5 asupra diferitelor aspecte ale

realitilii

inconjurS.toare qi asupra realit5lii inseqi in totalitatea ei, reprezentarea social5 line ^de nivelul social, deoarece ia nagtere din interactiunea constructelor individuale pe care le uniformizeazl qi obiectiveazi sub forma unei perspective comune a unei colectivititi

de

Tferinti

^asupra realititii qi a aspectelor pe care le includ"e aceas-

ta. In fine, constructia socialS propriu-zisd _se edific5 drept o rezul- tantS a interactiunii sociale a indivizilor, determinati de constructe individuale qi reprezentS.ri sociale.

:1

Iormele ei de manifestare

care de

din syelulia umanit5lii,

cunoscut

postmodernitate, gi anume, ca

err rnterdependente ce caracte

rrzetzi, bazi un sistem

de

cauzali.tati trar manifest[ in

toate

planurile vietii, ponente ale acestei realitati.

exp

precum gi dilatarea gi multiplicar mare cu

acces

individual au

fEcut

unificare

a

lumii

s5

i

se

al5ture

gi de

citre tot mai multi indivizi

a int

nurilor

acestei

lumi

qi a

unitatii s

aspecte care se

manifest[ in

cea I

pendent de vointa individuiui

cor

insugi

prins in aceast[

vAltoare.

Dar, dincolo

de

aceasti imagi realitatea

prezent6.,

ideea

de

unil mult

^mai veche decAt

notiunea

de _I spune

ci

a

insolit umanitatea

pe

!

existenle, modalititile

de concepe

variind in funclie

de capacitarea ⁽

reprezentare gi luare in

^posesie a

ritelor

^perioade

istorice din

evoluS

unificare

a

lumii, metamorfozatil.

globalizare, poate fi regisita atit imperiului universal,

cat _Si

in img in

cele ale secolului

XIX

_9i

)N.

toal

!ie,

dezvoltAnd

vocafia totalitatil

coboare

din idealui universalului

^g

m5.sur5., concretelea gi

amplitudin

8 Bernard Guillochon definegte globel fenontenelor prin intermediul cdrora ^--iaqo tei este legatd., cel pu{in partial, de ^i.,otdtrt friri." (Guillochon 2003: p. 4).

20