MRRCIfl l.. lltil. fl WRtTtR t IREIil

MRRCIfl l.. lltil. _fl ^WRtTtR t ^IREIil

III

COTHBORflRE CU

IEBORHH

E. BUSH

,\v

[r ^{l.R Joc rR iltl/RInRE}

CUM FOTOSI]I/I JOTIJI DIIRCTIC

r1{ EDUTHIfl r[,lPURrr

Traducere din englezd de Rodica Abrudan

TRCI

Editori:

SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU Director editorial:

MAGDALENA MANCUITSCU Redactor:

VICTOR POPESCU Coperta:

DANIELTOMA

FOTO COPERTA: @ LOSTFLOWER I DREAMSTIME'COM

-

VECTOR SET OF KINDERGARTEN IMAGES ^PHOTO

Director produclie:

CRISTIAN CLAUDIU COBAN Dtp:

RAZVAN NASEA Corecturi:

DUSA UDREA MARIA MUSUROIU

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romlniei NEU. MARCIA L.

De laioc la invtlare ^{: cum} folosim _iocul didacticin educalia timpurie

/

Marcia L. Nell ;iWalter ^F. Drewin colaborare cu Deborah ^E' Bush;

trad.: Rodica Abrudan. - Bucure;ti : Editura Trei, 2O16 Contine bibliografie

ISBN 978-606-7r9 -826-3 I. Drew, Walter F.

II. Bush, Deborah E.

III. Abrudan, Rodica (trad.) 371.382

Titlul original: From Playto Practice. cLnnectingTeachers' Playto Children's Learning Autori: ttiarcia L. Nell _5i Walter F. Drew, in colaborare cu Deborah E' Bush

Copyright O 2Ol3 by the National Association for the Education ofYoung Children.

PhotOs copyright @ by Walter F. Drew Copyright o Editura Trei, 2016 pentru prezenta edilie

O.P.16, Ghigeul 1, C.P.0490, Bucuregti Tel.: +4 021 3OO 60 90; Fax: +40372252020 e-mail: comenzi@edituratrei.ro

www.edituratrei.ro

IS BN : 978 -60 6-719 -826 -3

Cu prins

21 28 29 31 32

33 34 35 36 37 38

40 42 42 44 46 48 49 52 53 53

Cuaint-tnainte

Capitolul

1.

Introducere

Capitolul

2.

Copiii _9i adullii, invilarea gi jocul Importanfa jocului pentru copii gi adulli

Ce este jocul autoactiv?

$apte principii ale jocului autoactiv pentru adulli

Principiul

l

Principiul2 Principiul3 Principiul4 Principiul5 Principiul5 Principiul T

Scurti prezentare a teoriilor despre joc Friedrich Frobel (17 82-1852\

Lev Vigof ki ⁽¹⁸⁹ 6-193 4) Jean Piaget (1896-1980) Brian Sutton-Smith Stuart Brown

Beneficiile jocului pentru copii Dezvoltarea fizicd

Dezvoltarea cognitivd

De la ioc ^la fnvllare . Cu prins

658

6t

63

Dezvoltarea lingvisticd gi alfabetizarea Dezvoltarea socialX qi emofional5 Concluzie

de educa{ie

Cercetdtorii creativitdtii j.P. Guilford ^(1,897 _-1,987)

Joan Erikson (1902-1997) Mihaly Csikszentmihalyi Erik Erikson (1902-199 4) Creativitatea, artele gi invdfarea

Descdtugarea intuiliei

Calea spre o viziune coerentd asupra lumii

Resuscitarea energiei creative prin joc Creativitatea in practica profesionald Transformarea educaliei prin practica profesionalS

deliberat

Pregitirea cadrului Mediul ^{gi atmosfera}

Materiale cu variate posibilitdli de folosire Experienla atelierului de joc

|ocul ^solitar (individual)

|ocul interactiv

Asocierea jocului deliberat cu qtiinlele, matematica si comunicarea

Concluzie

65

Capitolul

3,

^Cum stimuleazi iocul creativitatea la nivel 67

67 68 69 70 72 73 75 76 79 82

87 87 88 89 90 97

ro0

85

^Capitolul

4.

Elemente esenliale ale procesului jocului

103

lO5

Capitolul

5.

^Rolul indtructorului

109.

110 116 r18

Instructorul intuitiv Calit[file unui instructor

Rolul instructorului in timpul atelierului de joc jocul solitar (individual)

]ocul in grup

AEteptali-vd la rdspunsuri intuitive

106 107

MARCIA L. NELL;I WALTER F. DREW De Ia ioc ^la invSlare . Cu prins

125 t27 130

l3s

136

724

Capitolul

6.

^{Legdtura dintre practica didactici qi}

experienla

⁷

jocului

Imersarea activi in ^joc si invdgarea invSlarea experienfiald

Puterea jocului: transformare, integrare gi sentimentul de putere

|ocul ^gi forla interioard

O aventurl didacticS: experienla ludicd a unei educatoare

747

Capitolul

7.

Iocul deliberatininvilimAntul ^superior: studii

de caz

Experienfele de joc in programele de licen!5 Seminarul urban: Philadelphia

-

^{vara lui}

201.0 qi201.1.

Cursul de experienle creative pentru vArsta micd

Avantajele experienfei de joc pentru viitorii educatori

Jocul deliberat in programele postuniversitare Arta in educalie: Cursul de vard de educalie timpurie de la Universitatea Muskingum (ECSTD

$coala ^de vard de la Universitatea Millersville dedicatl educaliei timpurii Beneficiile jocului nestructurat pentru licenliafii

ir

pedagogie

Concluzie

174

Capitolul

8.

Deplqirea barierelor in utilizarea jocului ca instrument de invdlare

Bariere culturale in calea jocului

Perceplia educatorilor cu privire la barierele in calea jocului

Susfinerea necesard

Educarea pdrinlilor cu privire la importanta jocului

152 152

158 160

161

t62

166

17t

172

175 776

179 180

8

¹⁸³

188

Promovarea jocului

Capitolul

9.

Construirea de parteneriate comunitare pentru

a intdri educalia din copilHria timpurie: ^exemple

de caz

Centrele de resurse refolosibile lJtilizarea materialelor cu variate posibilit5li de folosire

Pireri desPre materiale

Importanla jocului in dezvoltarea umand

-

modelul de formare,,Head Start"

$coala Hawkeru LYndhurst, Ohio Muzeul de marmurd ^al coPiilor din Rateigtu Carolina de Nord

Programul de mentorat ^tealizat de adolescenli de la clubul KeY Kiwanis

Concluzie Capitolul 10. Apel la acliune

Motive Pentru ^a Promova jocul Promovarea jocului

Povestea din Pittsburgh Povestea $colii Hawken Povestea din Califomia

Povestea din Phoenil; Arizona Recomanddri din raportul executiv De ce s[ _Promovdm ^jocul?

Motivarea Pentru autoactualizare

Bibliografie Anexe

Anexa A. Articole utile

Anexa B. Filme pe YouTubelmedia ^despre materiale cu aariate posibilitdli de folosire ^gi ateliere de lucru de ioc

Anexa C. Perspectkta noastrd asupra spaliului de ioc 189

194

195 198

204 205

208

210 211 211

z\z

212

2t6 2r7 217 219 221 222

225 237 239 242

243

MARCIA L. NELL 1I WALTER.F. DREW ^{De la} joc _la invSlare . CuvA nt-inainte

Cuvi nt-inainte

De ce este aceastd carte atet de

important[

azi?

Acum

gi

in

trecut,

jocul

a fost adesea considerat ca o activitate neserioasi, uneori

fiind

vdzutd chiar ca nereligioase sau pdcdtoasd. Una

din-

tre temele constante de-a

lungul istoriei teoriilor jocului -

^{gi al}

disculiilor

legate de

relafia dintre

^joc qi

educalie -

este ideea cX valoarea

jocului

pentru invHlare scade pe mesure ce

copilul

cregte. Adesea

uitdm

^{cd jocul este} una dintre

ciile

cele mai natu- rale prir- care oamenii

invafd. ln programa

noastrd,

jocul

face loc

,,sarcinilor",

^{pe mdsurd ce}

copilul igi

dezvoltd

aptitudinile

gi abilitatea de a conceptualiza.

Adullii

insistd atAt de

mult

asu- pra

invifirii,

incAt

timpul

alocat

jocului

gi avantajele creative _9i recreative pe care acesta le

ofer[

sunt adesea scdpate din vedere.

Am

observat

cI

toatd lumea,

in diferite

etape ale

viefii,

inva{d din joc gi devine mai energicH

prin

^acesta.

Se

pare ci fiecare generalie pierde

^gi

apoi

descoperd sau regdsegte jocul. Trebuie

si invd!6m iar

cd

jocul

Ie permite copi-

ilor,

ca qi

adulfilor, si invefe

qi sd interaclioneze

intr-un

mod pozitiv. Jocul trebuie ^sd fie permanent ^{Ei este} un element central

tn

cregterea gi dezvoltarea

fiinlei

umane

in

toate etapele

vielii.

La intervale

relativ

^regulate,

folosim

rezultatele

noilor

cercetXri ^gi ale noilor feluri de joacd. $i, tot la intervale regulate, ne grdbim sd

Introducere

CAPITOLUL 1

Jocul este un act de imaginafie. Cind copiii ies si ^se

joace

-

^{st alerge, si zburde, si sarE}

-,

^{se activeazi de}

fapt un altfel de cunoattere. Este un fel de a crede, care le permite copiilor, in cazul ln care doresc acest lucru,

si fugt ^{mai repede ca vdntul,} si sari mai sus de nori, devenind intr-o clipd parte din exuberanla ;i zburd5lnicia naturii insegi. ^(Lewis 20O9, 8)

De la joc la inadtare se bazeazd pe cercetarea

qtiinlific[

qi pe

propria noastrI

experienfd,

noi

lucrAnd gi

scriind

aceastd carte

timp

de 30 de ani. Redactarea

cdrlii

a fost

un

proces care ne-a

f[cut

pl6cere, ne-a dat

mult

de gAndit si ne-a f6cut mai energici.

Sperdm cH vefi avea o experien!5

aseminitoare

atunci cAnd

veli citi

cartea gi ve{i folosi

informafiile.

Aceast5 carte susfine includerea jocului

in grddinild

gi clasele primare,

pentru

a-i ajuta pe

copii

sd-qi dezvolte autocontrolul, precum gi

pentru

a

promova abilitilile lingvistice

gi cognitive, dar gi competenlele sociale ale

copiilor.

Educatorii

pentru

vAr- sta

timpurie

au observat

c[

^joaca

ii

ajutd pe copii sX-gi dezvolte competenle care

le vor folosi

pe toatd

durata vielii

gi

c[

lipsa jocului poate avea ca urmare o dezvoltare intArziatd sau incom- pletd (Brown

&

Vaughn 2009; Copple

&

Bredekamp 2009).

Prin

De la ioc ^la lnvllare . Introd ucere

22 joc,

copiii experimenteazi

^gi

igi exprimd mirarea,

crriozTtatea, cunogtinfele, creativitatea qi competenfa. ^Pe mdsurd ^ce

copiii

iqi exploreazd lumea frzich. gi sociald prin iocul autoactia

-

^{joc prac-}

tic

qi

nestructurat -,

^{ei strang}

informafii in

mod

natural

_9i efi- cient, descoperd

relalii

_Ei iau parte

in

Procese creative. Astfel, ei se

dezvolt[

emotional, hzic ^qi intelectual.

Aceastd carte se bazeazd' pe

propriile

noastre

observa(ii

^qi anume

ci

atunci cAnd educatoriil se angaieazd'in jocul autonom

gi

ii

percep personal beneficiile sociale, emofionale , frzice si cog- nitive, ajung la o inlelegere mai

profunda

a beneficiilor obfinute de

copii din

astfel de jocuri. Aceast[ inlelegere ^a

valorii jocului in

dezvoltarea copiilor devine

ulterior

stimulentul de a-gi schim- ba

modul

de

lucru. Principalul

scop

al

acestei

cirfi

^{este de a-i}

ajuta pe educatori si traduci

ceea ce

invafi din

experien{a

practici in metode profesionale mai eficiente

qi,

in final, in

metode mai bogate gi mai corespunzitoare din punctul

de

vedere al dezvoltirii ^{copiilor de varste} mici. Aceasti

carte

arat6. de ce educatorii trebuie sd aibd experienla

jocului

practic;

cum pot

ei participa la

^aceast5

experienld

^qi cine, qi care srtnt resursele cele mai eficiente

pentru

a-i ajuta pe educatori sd aib5

experienfa jocului ca practici de dezvoltare profesionalS

de schimbare.

I

^Fiecare dintre noi are numeroase roluri profesionale pe parcursul v'ielii' Participanlii care iau parte la atelierele noastre de joc sunt educatori, invdlitori _9i profesori, direc- tori, formatori, consultanli de dezvoltare profesionalS;i alli profesioni;ti din dome- niul educalional. Recunoagtem ;i acceptim posibilitatea ^{ca invSlarea s5 se producd}

;i in timpui intSlnirilor cu alte persoane, a;adal in ^carte folosim termenul general de ,educator", pentru ^{a ne} referi la toli participanlii care au luat parte la atelierele de joac5 prezentate in aceasti ^carte.

MARCIA L. NELL;I WALTER F. DREW De la ioc ^la invSlare . introd ucere

23

ESENTA JOCULUI AUTOACTIV

Jocul autoactiv (self^active ^p/ay) este un termen pe care il folosim pentru a descrie jocul spontan al copiilor _5i adullilor cu materia-

le cu variate posibilitSli de folosire, in special materiale refolosibi- le. Pe m6suri ce degetele se joaci cu aceste materiale, creierul se

implici _{5i se} concentreazd, deoarece opereazE seleclii

;i

^{face ordi-}

ne. Mediul, materialele;i curiozitatea naturalS a copiilor se combi-

ni

^pentru a actjva creierul care construiette un sens nou.

]ocul autoactiv mai ^este cunoscut;i sub alte nume, cum ar fi jocul deschis, jocul practic (hands-on play), jacul inten;ionat, iocul din proprie iniliativd sau jocul constructiv. (Acelti termeni vor fi folosili interschimbabil in carte). Ideea principalS este aceeaSi

-

cI materialele cu variate posibilitdli de folosire sunt manevrate cu mana pi ci in final ^{se folosesc} pentru construclii ^fizice, ceea ce este

.

o reprezentare vizuali a procesului de joc din ^proprie iniliativd.

ConceptuI de joc autoactiv n.u este nou in domeniul copilSriei timpurii.,Friedrich Frobel (1887/2005) scria: ,,]ocul este etapa ^cea mai inaltb a dezvolt5rii copilului

-

^a dezvoltirii umane

-,

^{este o}

reprezentare autoactivb ^a interiorului copilului". (54). Frobel ^a folo- sit conceptul de joc autoactiv ca pe o componenti de baz5 a dezvol-

tirii

umane permanente. ,,Copilul care ^se joaci atent, din proprie iniliativ5, _5i care persevereazi pSnE ce obose;te fizic va fi, in mod cert, o pefsoanE hot5r8td, capabil5 de sacrificiu pentru ^promovarea binelui propriu qi al celorlalli" ^(55).

Al doilea scop este de a readuce gi reaprinde pasiu-

nea qi

bucuria profesorilor

^{de a preda. Aga}

^cum

^{scrie Lyons:}

,,Studierea

funcfiei creierului

aratd cd

emoliile

gi cunoaqterea

sunt

strAns

corelate prin experien!5. Semnificafia pe

care o ddm

tufuror

experienfelor este foarte puternicS, nu

numai

pen-

tru

cd

oblinem informalii noi,

ci poate chiar _9i

mai mult

dato-

rit[ reac]iilor

emolionale declangate de

experienfe"

(2003,56).

Profesorii

invall atunci

cAnd se joacd",la

fel

ca gi

copiii.

CAnd sunt

invdtafi

sd reflecteze asupra sentimentelor gi

ideilor

legate de

propriile

experienfe de joc, profesorii fac de obicei acest

lucru

cu energie qi emofii pozitive.

Jocul practic

ii

ajuth pe profesori

si:

. Fac[ fald stresului printr-un exerci]iu mai plin

de energie, care

previne

epuizarea gi care le

insufld

in{elegere, energie, speranfd, inspirafie gi creativitate,

o _Si

inteleagX, sd analizeze gi sd se

bucure

de fundamentele emofionale gi spirituale ale preddrii,

r _Si

descopere

in

mod

nemijlocit felul in

care jocul

ii ajut[

pe

copii

s5-gi dezvolte

limbajul,

cunogtinlele de

rnatematic[

gi gtiinfd gi

abilitdlite

de socializare,

o _Si

foloseascd metode corespunzitoare, care

ii ajut[

pe copii sd se dezvolte

in

perioada de

invdlare timpurie,

. S[

inteleagX

modul in

care

jocul ii

face pe

copii

sd devin5 niqte

adulli

mai

flexibili

gi mai

siguri

pe

propriile

for{e.

in

aceastd carte

oferim

modele

pentru a

realiza experienfe de

joaci

cu

adullii, prezentdm cantri cu educatori

gi

pdrinfi

^a

cdror viald

gi

metode profesionale s-au transformat in urma unor experienle

asemdndtoare,

precum

gi

idei de aplicare

a

cunogtin{elor oblinute la elevii

de vArst5

timpurie. Dorim

^sd

oferim educatorilor

experienfe,

informafii

gi

sprijin pentru

a-gi

MARCIA L. NELL;I WALTER F. DREW De la ioc lainvltare . Introducere

fundamenta teoretic

activitatea profesionalX. Sperdm cd

vom

insufla

educatorilor copiilor

de vArstd

mici un

interes puternic,

ce

ii

va motiva

s[

afle tot mai

multe

despre cunogtinlele actuale referitoare la

legdtura dintre

valoarea

jocului

gi

lucrul la

clasd.

Credem cd

educatorii

trebuie sd se bucure

in

mod

nemijlocit

de efectele diverse

gi pline

de

beneficii oferite

de

jocul liber

ales.

Aga cum spunea

un

participant Ia

un

atelier

ludic:

Am putea participa la un milion de ateliere in cqre sd discutdm ce

poli face tn clasd, ce sentimente trdiesc elettii pe principiul: ,,inchide ochii gi ?ncearcd sd-li imaginezi

cit

de bine aa

fi".

Dar atunci cind incerci lucrurile direct, le simli gi

li

^le amintegti. Trebuie sd ai o

legdturd personald cu ele.

25

26

--rnaterialelorfeutifiZabjle din,66ff1un'it5!-iler nod"arneijcane adun5

-: aceste mater:ialevalorcase

-

^cum ar fi cartoane,'Iesituri; pana ^'.i'

'r glici, pisl6;-spum5; lemn, collareidie fuian1E,r5,6';1iu *:5jlepii6:1fa '' "

,

dis pozili a, profesor,i l o r,.a rtigtilor. sau"fa mi,lii ^l or, pen tru ^{a g uslin e}

r .iocul: csnstr,qetiV.gi,,ireativ 6i:,p,entr''ur a istim ula

uperiehlele

^' i _e diucationa lo ah copli lot ;i ^{a dullitor; ( Pentru, ma} l nrulte.inform:ali i

despre astfel de centre vezi Capitolul 9). Aceste resurse reutilizabile

,

au'u n poten[iai nelimitatpentru

i

etivit4i artistice, de con.st$cfie,

:

.de.modelare 5i joc,nestructurat..Educalorii l,e potfolosi:la orele de

'

matematicei$tiinie,limbii';i ^scriere 5i citire; studii'soeial€

ti'desen'

^'

r

,rAcestermatel:iale-au o,irnporlan}i, ertica'in:prolesele' ^de- ioclptac'

tic;i

restructurat ^{pe care} le vom descriein aceasti carte. Pentru ^a afla maimulte,'despre ^resursele refo]olibile.vB rug5m citili articolql

'"

,;De'ce resurse te-ut.ilizabi1er'lw/ ^'Reusable Resources?]r{,2oo8}.r"' .::t.. :'

Al treilea

scop al

nostru

este

si ii motivim

pe educatori

si

foloseascd metodele didactice de

joc pentru

a

imbunitifi

sta- rea de

sinitate, productivitatea

_9i ^starea

emolionali

de

bine

a

milioanelor

^de

invificei

cu care

au

de-a face. Este ugor de

vdzttt

^qi

totuqi foarte important de relinut cum promovarea mediilor

de joacd gi a

timpului

de joc

pentru copii

poate duce la

imbundtilirea relafiilor in familie

gi societate

(Ginsburg

et al.2007).

Exist[ studii

^cu pregcolari legate de

impactul jocului

asupra

s[ndtafii

emolionale a

copiilor,

a rezistentei conferite

in

adolescenfd gi la

maturitate (Brown &

Vaughn 2009; Copple

&

Bredekamp 2009).

Sperdm ci ^{ideile din}

^aceastd

^carte ii vor responsabili- za gi inspira pe profesori

^{sd facS}

^ceva - ^{copiii trebuie}

^sd

MARCIA L. NELL;I WALTER F. DREW ^{De la} joc la invilare . Introd ucere

cxperimenteze,

prinjoc,

momente de

invdlare variate

_9i

pline

de sens!

Apelim

la

profesionigtii

ce se ocupd de pregcolari

si

le

comunice

gi

celorlalli complexitatea reali a dezvoltirii

gi importanfa pdstrdrii

jocului,

ca o abordare esen{ial[ ^a

invd!6rii.

Societatea trebuie

si

ajungd

sI

cunoascS, sd in(eleagX gi sd apre- cieze ce fac

invdfdtorii

qi ce invafd copiii

in primii

ani de viafd.