MUZEUL NATIONAL PELES

qqh

fi

,a

\:l

i,:b

r:,!S|

MUZEUL NATIONAL PELES

FHRPXNANP

REGELE INTREGIToR

I

\J

A DE TAR _,

SINAIA

20L7

S[.NnfiAK

Cuv6ntuI Principesei Mogtenitoare Margareta, Custodele Coroanei Rom6niei

Frnoruuo l. Rrcele irurnrclron

DE T.ARA,

Narcis Dorin lon

Regete Ferdinand - ^{Omul, lon Bulei}

Regete Ferdinand - ^{Omul potitic,} loan Scurtu

REGELE FERDINAND. VIATA iU IMNCIruI Famitia

Principete mogtenitor Ferdinand Loisir

Regele Ferdinand _9i Marete Rizboi incoronarea de ^ta Atba lutia

Ferd ina nd,,intreg itoru["

Vizite in afara ldrii

Oaspef i din striindtate

Sf6rgitut

CATALOG, MEMORABI LIA FERDI NAN D REX

7

8

15

16

92 116 L40 L54

t76

184

198

222

242

2s2

FERDINAND ^I

REGELE INTREGITOR DE TARA

In

20 iulie 2017 se implinesc 90 de ani de la trecerea

in

eternitate a celui de-al doilea rege al RomAniei, Ferdinand

I,

suveranul care a a\ut sansa de a-si conduce poporul in Marele

RIzboi

din7976-1918, marcat de at6.tea sacrificii, dar incununat victorios de rcaiizarea

Rominiei Mari,

intregitd. sub sceptrul celui ce va

fi

incoronat la

Alba Iulia in

15 octombrie

1922.La pulin

timP

dupi

urcarea pe Tron,

in

1'9l4,constient de dificultatea

noii

sale misiuni, regele Ferdinand

ii

md.rturisea baronesei von Hammerstein: _,,Cu toate acestea trebuie

si fiu

cu fruntea sus! Pentru mine, acum, s-a terminat cu viafa liberd; _9i numai o idee trebuie

s[ mi stipineasci

acum, ideea muncii si a datoriei.

Mi-a

revenit o sarcin[ frumoasi, dar

dificili,

si trebuie

si

parcurg un drum deocamdatl presirat din bel9ug cu probleme"1. Gesim aici cele doud. elemente sub care a stat domnia acestui rege special: munca si datoria.

Iar

conditiile

in

care a inceput domnia sa au fost aproape dramatice,

intr-o Europi mi.cinati

de

rizboiul

mondial,

intr-o

lume

plini

de incertitudini,

din

care nu se putea

intrezfuiun viitor

prea luminos pentru poporul roman.

Poate

ci

sansa noastrd

istorici, in timpul Primului

Razboi

Mondial,

a fost ca acest rege nlscut german sL fie extrem de constient de

rolul

si.u istoric, de noua sa pozitie

in

statul romdn.

in

clipele grele ale

rizboiului,

regele Ferdinand

I ii

va

mirturisi lui

Robert de Flers, membru al Academiei Franceze,profesiunea sa de credintd. si convingerea

ci

optiunea sa pentru tdzboiul

allturi

de Puterile

Antantei

a fost solutia cea mai

buni in

acel context politic: _,,Vede1i,

in

cele mai

triste

zrle,

oticit

ar

fi

de grele incercirile pe care le

indurim, tot

ce am

ficut -

auziti-md.bine

-

^{as face din} nou. (...) Germanii spun: Germania mai presus de toate... Eu am spus: Datoria mea, mai presus de toate!"2.,,Mucenic al datoriei", cum inspirat

il

socotea istoricul Ioan Lupag, regele Ferdinand

I

s-a invins _{pe sine}

-

^{dupd cum a}

mlrturisit in

Consiliul de Coroand. din 14/27 august 791,6 de la Palatul Cotroceni,

in

care s-a aprobat intrarea Romdniei in Primul

Rizboi Mondial alituri

de Franta, Anglia _{9i Rusia}

-

^{si a}

declarat rdzboi t6rii sale natale, Germania. Drept consecintd., impi.ratul

Wilhelm

al

Il-lea

s-a

grlbit si-i

retragl toate gradele militare, onorurile si decoratiile,

in timp

ce chiar fratele slu,

Wilhelm

de Hohenzollern,

il

va sterge, pe suveranul rom6"n si pe urmasii

sii, din

Cartea de Onoare a familiei Hohenzollern-Sigmaringen.

Poate

cI

cel mai bine a surprins

tot

acest zbucium sufletesc al suveranului talentatul memorialist si om

politic

liberal

Ion

G. Duca, pentru care,regele Ferdinand

I

,,in

mijlocul

nenorocirilor ri.zboiului a fost admirabil.

A infruntat infringerile,

nedreptitile, umilintele cu o

tirie

sufleteasci neobisnuiti. F

iri.

un cuvAnt de invinuire,

fhr[

o clipd de descurajare, cu resemnarea crestinului ce indura suferinlele purgatoriului

in

speranta

fericirilor

raiului,

in

toate ocazTlIe mari

prin

mdretia sa sufleteasc;

a fost deasupra tuturora' a nevestei, a familiei, a sfetnicilor sd.i. Daci. soarta nu

l-ar fi

trecut

in

r6"ndurile eroilor

prin

gloria operei s[vdrsite sub el, ar fi fost cel mai neintrecut dintre martiri. Lupta care s-a dat in sufletul lui intre simgi.mintele intime de german si indatoririle

lui

ca rege al Romi.niei a fost cu adevd.rat

sublimi.

Cand, la Consiliul de Coroani,

in

care s-a declarat rdzboidl a spus <m-am invins pe minerr, nu a fost o floare de retorici., a fost expresia credincioas[ a celui mai prelung si mai zguduitor zbucium ce putea chinui un biet suflet omenesc. Simtul datoriei reglat corect, protocolar, al regelui Carol

I

apare riric, banal, meschin, pe

ldngi

simgul datoriei al regelui Ferdinand, impins

pdni

la

jertfa

supremd.,pdnd,la depiina

jertfh

de sinett3,

L.ApudEtgenWolbe, Ferdinand I. intumeietarul Romdniei Mari. O biografe,traducere din germanl de Maria si Ion Nastasia, prefati de Gabriel Badea-Piun, Bucuresti, Editura Humanitrs, 201,1, p. 723.

2 lornLrpag, Ixoria unirii rominilor, edlla a II-a, Bucuresti, Editura Scripta, 1993, p. 260-261.

3.I. G.Drca, Memorii. Neutralitatea. Partea I (1914-1915), edi,tle 9i schiti biografici de Stelian Neagoe, Bucuresti, Editura Expre s, 1992, vol. I, p. 138-139.

Opera

infhptuiti

sub domnia regelui Ferdinand

I - ^Rominia

^{Mare, de}

^la

^a

clrei fiinfare

aniversim un veac

in

anul 2018

-

^i-a adus acestuia un loc binemeritat

in

istoria

rominilor.

Fdrd

indoiali,

Ferdinand

I

a fost un rege norocos, care a gtiut foarte bine si i9i aleagi colaboratorii politici, intre care s-a distins

Ion

^(Ionel) L C.

Britianu,

prim ministru cu un rol covdrsitor

in

crearea Romdniei

Mari,

pe care chiar suveranul

il

socotea ,,zodia ^sa norocoasi".

Ionel Britianu

a fost artizanul reformei agrare 9i electorale

-

^promisd ,,fiilor de tdranr" de regele Ferdinand

I intr-un

discurs istoric

linut

^pe

frontul

Armatei

a

2-a,la 23 martie/S aprllie 7977 . Acelasi Ionel Brd.tianu va desivirsi Marea Unire _9i, in guvernarea sa dintre anli 7922-1926,va realiza reformele administrativ-politice care uneau cu adevirat noile provincii

(tansilvania,

Basarabia, Bucovina) cu patria-mami.

$i tot lui

^Ionel Brdtianu, sfetnicul sd.u cel mai de incredere, regele Ferdinand

I i

^se va adresa

pulin

inainte de a pdrdsi aceasti lume, cu

gindul la

succesorul

slu:

,,Iubirea mea de patrie

nu-mi

permite

si

consider cd

obligaliile

mele inceteazl

odati

cu aceastd viagd; 9i trebuie

s[ mi

gindesc

la faptul ci

aceastd coroand trece asupra nepotuiui meu care este

inc[

un copil. Apelez la togi

bunii

cetigeni

s[-i

stea

alituri

pentru a asigura linistea si progresul gdr7|"a.Au trecut 90 de ani de la acele momente istorice,

in

care pe

tonul Rominiei

urca regele

Mihai I, fiul principelui

mostenitor Carol, ^cel care

ii

provocase regelui Ferdinand

I

^{atdtea suferinle cu}

renuntirile

sale la Tron. Cu toate acestea, bunul rege Ferdinand mdrturisea

c[,,nu pot si

fac acest lucru fdrd ca

in

context s[ nu md gindesc cu dragoste pdrinteascd la

iubitul

meu

fiu

Carol. Sunt convins

ci

el

-

^ca

orice bun

romin

care-si iubegte patria

-

^{va face}

^tot

^ca

^si

^{usureze progresul}

^Rominiei

^{sub domnia}

fiului siu

gi a urmagilor acestuia. Eu insumi mi-am reprimat doringa

pirinteasci

de a-l revedea numai pentru

ci

nu am

wut si

pun

in

pericol linigtea

tdr71"s. Si aici se vede spiritul de sacrificiu al acestui blnnd _9i devotat monarh, despre care regina Maria

-

carel-a cunoscut atat de bine

-

^scria

^ci

^,,in

^viati

^fusese prea modest, prea timid,

pirind

intotdeauna cd se scuzd pentru

tot

ce ficea"6.

Regele Ferdinand

nu

a fost doar

un

om al datoriei, un bun romAn,

ci

_9i

un

intelectual rafinat, pasionat de gtiinlele naturii _{9i de} filatelie, un cunoscltor avizat

in

domeniul botanicii, pentru care avea o pasiune speciall.

Om

de carte,

impdtimit bibliofil,

cunoscitor temeinic al

istoriei

si religiei, regele

Ferdinand-

a

cirui culturi artistici

era,,bogati si cuprinzitoare",

dup[

cum ne asigurd

I.

G. Duca

-

,,cunostea cu

de-aminuntul

marile m:uzee din lume. Cu

citi

durere mi-a

vorbit

adesea de minunatele

coleqii

adunate ani de-a

rindul

de autocralii rugi

in silile

Ermitajului la Petersburg _9i de a

ciror

soart[ se ingrijea ca de un

patrimoniu

scump

omenirii

intregi"T. Pasionat de muzica clasici si cea a

vremii

sale, regele Ferdinand ,,se tinea la curent cu toate manifestatiile cuget[rii si geniului omenesc, citea intruna

cirtile

cele maivariate si literaturile cele mai diverse"s.

Acelagi

I. G.

^Duca,

cirturar

subgire si memorialist de mare talent, mdrturisea

intr-un

eseu celebru,

Mdinile, ci,,din

mdna regelui Ferdinand se degaja si o

notl

specifici de intelectualitate, nu numai de searbi.di _9i

plastici

elegantd.. Era intotdeauna pentru mine,

cind

lucram cu El,

o

adevdratd plicere estetici

si

urmiresc migcirile acestei mdini

cind rlsfoia

o carte sau

cind

venea

in

^contact cu vreun obiect de

arti. Dintr-o dati

^{ea igi}

trida

toatl. rafinata si variata

cultur[

ce se ascundea sub indoita

inviluire

a modestiei firesti si a invincibilei

timiditeli

a

primului

Rege al RomAniei

intrlgite. Dintr-o

datd,fdrd,voie,

iti

aptuea

4. Eugen Wolbe _, Ferdinand I. Intemeietorul Romhniei Mari. O biografe, p.281..

5.Ibidem.

6. Regina Maria a Romdniei, izse mndri zilnirc,volumu1 a1 IX-lea, 1 ianuarie-31 decembrie 1927 ,tradtcere ^{de Sanda} Ileana Racoviceanu, edife ingrijitl de Olga- Silvia Tirrbatu, Ia9i, Editura Poli rcm, 2012, p. 244.

7 .I. G.Duca, Memorii...,p.137 .

8. Ibidem, p.1,38.

F€ffi gll _$*AF,!

*

^{*. i:i}

[,;

i, Ll:

deslusiti finetea intelectuali _9i addncile cunostinte ale omului, atdtavreme nesocotit de o societate prea obisnuita

.i:'-:;-:

---l

superficialitate gi prea lesne

ispititi

si proclame reputatii nedrepte"e.

in

mod firesc, Ferdinand

I

al Romd.niei a ar,,ut strdnse legi"turi cu lumea culturali. a epocii sale.

in

¹⁸⁹⁰ a

i:,.:

^-'es

membru de onoare

al

Academiei Romdne, pentru ca

din

1974

si

devini. protector si presedinte de onoare al inaltulur

:or

academic.

intr-o

sesiune solemni. a Academiei, desfbsuratd

in

14 iunie 1,926,7aun deceniu de la intrarea RomAniei

in

Primul

Rizboi

Mondial, Regele Ferdinand

I

aprecia

ci

,,tot ce a cd.stigat prin entuziasm si jertfb de singe nu poate

fi

consolidat deci.t prin

culturi

si dus inainte prin gtiingil'.

in

semn de omagiu,la implinirea a 150 de ani de la nasterea regelui, Academia

Rominl -

^prin strd.dania specialistilor Bibliotecii Academiei Romine

-

^a organizat,invara anului 2015, o foarte documentati expozitie

intitulati.

Regele Ferdinand

I intregitorul,insotitl,

de

un

elegant catalog, care a valorificat nepretuitele colectii fotografice a1e

Cabinetului de Stampelo.

i. t.*.t

^de apreciere

pentru rolul

sdu

istoric in

rea\izarea

Marii Uniri, marii

sculptori

ai

perioadei interbelice au

contribuit

7a eternizarea memoriei regelui Ferdinand

I prin

^ridicarea

unor

monumente de

for public

(statui si busturi)

in

orasele importante

din

provinciile

unite

cu Romania

in

1918: Oradea (statuie ecvestrd realizatd,

in

1924 de

Mihai

Kara),

Oristie

(statuie realizat1,in 1926 de Vasile Ionescu-Varo

si inaugurati in

17

noiembrie

1929), Silistra (Durostor, azi

in

Bulgaria; statuie rcalizatd.

in

1938 de

Ion Dimitriu-Bdriad),

Ismail (Basarabia, azi

in

Republica Moldoval statuie realizatd, d,e

Ion Dimitriu-Bdrlad), Chigin[u

^(statuie reaTizatb,in 1939 de Oscar Han). Toate aceste monumente

-

^{la care} se adaugd. statuia ecvestrd. a regelui Ferdinand

I

din Bucuresti, operd a sculptorului Ivan Mestrovid

-

aveau si. fie distruse, unele

incl din

1940, altele imediat

dupi

1948,de

citre

noile

autorititi

comuniste,pentru _care momentul 1918 reprezenta,incazulBasarabiei si Bucovinei de Nord, un,,act de agresiune"fat[ de marele vecin de la ri.sd.rit. Poate

ci

in anul 2018, cind vom aniversa centenarul

Marii Uniri,

unele dintre aceste statui isi vor regd.si locul de odinioari,

in

amintirea regelui intregitor d,e tard..

Cum

a

rimas

regele Ferdinand

in

amintirea poporului rom6"n?

Iati o

intrebare

la

care

multi

au incercat

si

dea un rispuns,

incl

din perioada interbelici. Poate

ci

ce1 mai bine au sesizat acest aspect chiar membrii familiei sale, regina Maria gi principele Carol. ReginaMaria aprecia, imediat

dupi

moartea regelui, c5, ,,tara si-a pierdut Tatd.l prea devremel

cind

inci. era mare nevoie de el, a trebuit

si

plece.

Ei

invd.gaseri si.-l iubeascS. 9i apoi

si-l

venereze

,

^{datoritd. modului}

slu

simplu, dar eroic de a-9i purta suferinta' sacrificiile si,

in

final, indelunga si nemiloasa

boali

gi declinul treptat.

El

a murit incetul cu incetul, dar s-a

luptat ribditor

cu aceast[ ingrozitoare boah, incerc6"nd, pentru cei care aveau atdta nevoie de el, si. o

invingi.

^(...) Prea istovit ca sd mai

triiasci, si

mai fie ribddtor,

si

fie sacrificat sau sd. mai

faci

sacrificii, a

murit linistit,

epuizat,in bratele at6.t de adesea dominante, uneori aspre, dar intotdeauna loiale ale tovarlsei sale in viata de adult, sotia sa, regina sa, mama copiilor sdi si a celor pe care el

i-a

iubit"11.

Fiul

cel mare al regelui Ferdinand I,

viitorul

rege Carol al

Il-lea,

intuia

- ^intr-un

^articol

scris 1a citeva zlIe de 1a moarte a tatdTui siu

-

^{cum va}

^fi

^perceput

^pirintele

^sdu

ⁱⁿ

posteritate: ,,Am putea

si*i

atribuim regelui Ferdinand foarte multe nume onorante.

Am

putea

si-l

numim cel

.bunr,

cel <drept>, ce1 .marer.

Dar

nici un nume nu este asa de consonant cu viata lui, cu firea lui, cu actiunile lui, cum este acela de nFerdinand _cel

loial'.

Cu acest nume va intra el

in

istorie; ca uFerdinand cel loial" va

diinui

^e1"12.

9. I. G. Duca, Partrete ;i ^{amintiri, editia a} VI-a, revizuiti si intregitl cu Addenda de Stelian Neagoe _, Bucuresti, Editura Mach iave1li,2014, p.l,2B.

1'0.Yen Regete Ferdinand I intregitorul, coordonator Citalina Macovei, catalog de Adriana NatJia Bangell, Academia Romini, Biblioteca Academiei Romine, iunie 2015, 180 p.

11. Regina Maria a Rominiei, lz semndri zilnice,volumul aI IX-lea, 1 ianuarie-31 decembrie 7927, p.242-243.

12. Eugen Wolbe, op. cit., p. 215.

Muzeul

Nalional Peleg igi face o datorie de onoare din a organiza,

in

iulie

2017,in

amintirea bunului rege Ferdinand

I, o ampli

expoz\lie care

sI

evoce

intr-un mod

aparte figura lumin oasi a

primului

suveran

al

Romdniei

Mari.

Este mai

mult

decdt

o

expoirlie, este

un

proiect cultural-expoitgional care

cuprinde

expozitia

propriu-zisi *

care

sperim s[ fie

pe placul

iubitorilor

de istorie si fotografie

-

^{insotitL de un} album-catalog

stiinlific tip;rit in condilii

grafice deosebite.

Albumul

monografic dedicat

primuiui

suveran al Romdniei

Mari

se deschide cu

o caldi

evocare a regelui Ferdinand

I,

semnati. de Altega Sa Regali Principesa Mostenitoare Margareta a

Rominiei,

custodele Coroanei, gest pentru care

ii exprimim

_9i aici intreaga noastri gratitudine.

Albumul

benefr.ciazd" de douL studii temeinic documentate dedicate

vietii

private gi

activitilii

politice a regelui Ferdinand

I,

semnate de reputagii istorici

Ion

Bulei gi Ioan Scurtu, cirora le

mulpmim

si pe aceasti. cale.

Pentru rcalizarea acestui proiect expozitronal, am apelat la prestigioase

institutii

muzeale din Bucuresti, care deqin un

patrimoniu

cultural

mobil

extrem de valoros legat de viaga gi activitatea regelui Ferdinand

I al Rominiei. Muzeul Militar

Nalional _,,Regeie Ferdinand

I"

pdstreazd. cu grijd obiecte care

il

infXtiseazS,pe suveranul

Rominiei Mari in

calitate de

militar

si comandant al armatei

romine in timpul Primului Rizboi Mondial. Din

colectia de drapele a Muzeului

Militar

Naflonal am ales pentru aceastl

expoitlte

stindardul Regimentului de escortd. regald,,

inminat

^1a 10

mai

L926,precum si

o

cravati comemorativi

diruit[

de principele mogtenitor Ferdinand Batalionului 1 de vdni.tori, cu

prilejul implinirii

a 50 de ani de la infiintare (1860-1910) .Legat de acelagi Batalion 1 de

vinitqri,

comandat de principele mogtenitor Ferdinand, se

plstreazi in

coleclia de harnasamente a Muzeului

Militar

Nalional ,,Regele Ferdinand

I"

un valtrap cu insemnele acestei

unit[ti

militare.

in

catalogul dedicat expozitiei Ferdinand

L

Regele intregitor de

larti pot fi

admirate

imagini

ale saniei pe care principele mogtenitor Ferdinand gi principesa

Maria

o foloseau pentru deplasarea, pe

timp

de

iarni,

de la Palatul Cotroceni 1a Palatul Regal din Bucuresti, dar si fotografii ale

trisurii

folosite de regele Ferdinand _9i regina

Maria

la incoronarea de la

Alba-Iulia

(octombrie 1,922).Mtneul

Militar National

pdstreazd. uniforma de maregal de aviatie pe care a purtat-o regele Ferdinand, o sabie de ofiler de marind. britanic, comandatd. special pentru regele Ferdinand

I

_9i un revolver care a fost folosit de suveran.

Expozigia dedicat[ regelui Ferdinand Iprezintd"

- ^{in silile}

^de

^expozilii

^ale castelului Peles sau

in

catalogul editat cu aceasti ocaite

-

^{o serie de opere de}

atl, plastici (picturi

gi sculpturi)

din

colecgiile

Muzeului

National Peleg (portretele

in miniatur[

ale

piringilor

^si bunicilor regelui Ferdinand

(Antonia

deBraganza _9i Leopold de Hohenzollern, respectivJosephina de Baden

si Karl-Anton de

Hohenzollern;

portretul principelui

Ferdinand de

Antonio Argnani),

ale

Muzeului Militar

Nagional _,,Regele Ferdinand

I" (dou[ busturi

rcahzate de sculptorii Valentino Brustolon si Drdghicescu, doud basoreliefuri din bronz, semnate de Spiridon Georgescu si J. Boese), ale Muzeului Nalional de Istorie a Romi.niei (dou[ busturi ale regelui Ferdinand

I

realizate de Valentino Brustolon si

Dumitru

Malaoanu) si ale Muzeuiui Nagional de

ArtI

a1 Romdniei (portretele

regeluiFerdinandldePhilippe deL6szTo,NfredSchwartz,AdalbertHaanisauDumitruPavlu,busturiEibasoreliefuridelon

IordS"nescu sau

Emil

W. Becker, cel care a realizat si masca mortuard a suveranului).

O alt[

categorie de piese de

patrimoniu

sugestive pentru redarea atmosferei de

la

resedingele

din

Sinaia

-

^castelul

Pe1e9 gi castelul Peligor

- ^{in timpul}

principelui si regelui Ferdinand

o

reprezintl. arta decorativi.,

din

care am ales o serie de obiecte personale ale fostului suveran, pestrate cu

griji in

colectiile

Muzeului Nalional

Peleg: un pahar de argint

primit

de principele Ferdinand la moartea stri.bunicii paterne, Katharina de Hohenlohe-Waldenburg; o

linguri

de ceremonie , ^realtzatd.

din

argint

in

1901,

pi.strati

ca amintire de la ceremonia de incoronare a regelui Eduard al

Wl-lea

al

Marii Britanii;

un inel

din

argint, de la nunta de argint a

familiei

regale Ferdinand si

Maria

^(1917);

o cununi

omagiald

din

argint, oferitd regelui Ferdinand

I

si reginei

Maria

de cdtre Sindicatul

Dentistilor

din

tansiTvania

si Banat, cu ocazia

incoronlrii

din 1922; un

Pffi${ffi$td&h}# i"

ilL;ii r

minunat manuscris pictat de regina

Maria

si oferit sofului siu

in

1906, un serviciu de birou ^(compus din presse-pegier- rnrpn pentru corespondenti, sfesnic, suport pentru creioane, suport pentru

plicuri

si ceas de masi), realtzatintr-un atelier ru-.e-. cu monograma _soacrei regelui Ferdinand, marea ducesd.

Maria

Alexandrovna; un vas comemorativ

din

argint, rerlizar

h

1919

intr-un

atelier

din

Suedia

(primit

_{de regele} Ferdinand

I,

cu numele copiilor, stemele provinciilor din emai| locul _-si d-ata celor mai importante

bltllii

c6.stigate de romi.ni

in timpul

Primului

Rizboi Mondial);

o casetd din argint oferitd. regelui Ferdinand

I

de

Primiria

orasului Londra, cu

ocaitavizitei din

7924; o pereche de carafe

din

cristal, cu monograma regelui Ferdin.and

I;

o

cani

decorativi.

primitl in

dar de

principii

Ferdinand si Maria,

dupl cisitoria

lor;

un

set complet de

farfurii

si pahare decorative din cositor, cu monograma principelui Ferdinand si a principesei Maria; o

fructieri

din argint, realizatd,in ateijerul Ti-rrner din Londra

in

1865 _9i

dlruitd

cu ocazia botezului principelui Ferdinand de

citre

nasa sa, Victoria, sotia

lui

Friedrich al

III-lea

al Germaniei.

IJn segment important al expozigiei Ferdinand

I.

Regele intregitor de /ard ^este dedicat expunerii ordinelor si medaliilor

(ubiliare

sau comemorative, unele

instituite

chiar de

citre

regele Ferdinand)

primite

de principele si,

din

1914, de regele Ferdinand

I

al Rominiei, piesele reprezentative

fiind

detinute de Muzeul Nalional Peleg

(Ordinul

,,Vulturul Alb", ^Polonia,

in

grad de Mare Crucel

Ordinul

,,Vu1turul Alb", Iugoslavia,

in

grad de Mare Cruce;

Ordinul

,,M6.ntuitorului", Grecia,

in

grad de Mare Cruce;

Ordinul

_,,Ortodox al SfAntului

Mormint",

Grecia, in grad de Colan, model 1897;

Ordinul ,,Mihai

yiteazul,,, Rom6"nia, Clasa

I,

model 1916;

Ordinul

,Jartierei",

Anglia,

model 1805;

Ordinul

,,Steaua Romdniei",

Rominia, in

grad de

Mare

Cruce, model 1'877

Ordinul

,,Ferdinand

I",

Rominia,

in

grad de Colan, model 1,929;

Ordinul ,,Mihai

yiteazul,,, RomA.nia, Clasa

I,

model 1916;

Ordinul

,,Bath", Anglia,

in

grad de Colan,

model

1874; Ordinul _,,Sf. Ana", Rusia, Clasa

I;

Ordinul

ortodox al ,,Sf6"ntu1ui

Mormint", conferit

de Patriarhia Ierusalimului

in

grad de Colan, model 1897) _9i Muzeul National de Istorie a Romd.niei

(Ordinul

,,Serafimi1or", Suedia,

in

grad de Mare Crucel

Ordinul

,,Annunziata",Itaha,in grad de Colan;

Ordinul ,,Leul

O1andez", Olanda,

in

grad de Mare Crucel

Ordinul

_,,Leul

Alb",

Cehoslovacia,

in

grad de Colan;

Ordinul

_,,Sfintii

Mauriciu siLazdr",Italia, in

grad de Mare Cruce).

in

cadrul aceleiasi tematici se inscriu si cele 38 de piese (plachete, ordine, medalii, brevete, insigne, bancnote, afise, ziarc de epoci, cirora

li

se adaugi un excepfional album fotografic care a apartinut 1ui Grigore Romalo si este dedicat

intrdrii

familiei regale

in

Bucuresti, la 1 decembrie 1918,) care au fost oferite spre expunere de

citre

domnul Daniel Cosmin Obreja, distins colectionar bucurestean,

ciruia ii

aduc si aici cele mai calde

multumiri. Un

alt colectionar pasionat, domnul arhitect

Mddnlin

Ghigeanu,

a

oferit

pentru

expozitia

dedicati

regelui Ferdinand

I - ^{p" ling[} fotografii din ultimii

ani de viafi. ai suveranului

- ^o

^{serie de}

^partituri

^muzicale, inchinate principelui Ferdinand si principesei Maria, piese valoroase care sunt expuse acum in premieri la castelul Peleg. Domnul inginer Vlad-Andreas Grunau a contribuit la ed.itarea albumului de fati. cu mai multe scrisori inedite ale principelui mostenitor Ferdinand, _adresate din Elvelia principesei

Maria

a Romdniei.

Fotografiile de epoci. cu care am ilustrat acest splendid album

- ^dintre

^{care unele portrete ale} regelui Ferdinand

I

al

Rominiei

sunt expuse

in silile

de expozigii ale

Muzeului

National Pe1e9

-

^provin

^din

^fototeca

^Muzeului

^{National peles}

(albumele

familiei

regale rom6"ne, care

confin fotografii

fhcute de insusi principeie Ferdinand, sunt publicate acum pentru

prima

datd,

relevind vn

tezavt iconografic inestimabil),

din

colectiile

Cabinetului de

Stampe

al Bibliotecii

Academiei Romdne (inepuizabili sursi de ilustrare a istoriei contemporane a Romd.niei), din fototeca Muzeuiui

Militar

National _,,Regele Ferdinand

I"

^(care detine

o

impresionantd colectie de clisee pe

sticli din timpul Primului Rizboi Mondial),

a

Muzeului

National de Istorie a Rom6.niei (pistrdtorul fotografiilor din fondul A1. Saint-Georges) si a Muzeului

Municipiului

Bucuresti,

precum si

din

colectiile particulare ale

domnilor

\4ad-Andreas Grunau,

Middlin

Ghigeanu sau

Daniel Cosmin

Obreja.

Sunt

fotografii

executate

de

cunoscugi artigti fotografi (Franz Mandy, Etienne Lonyai, A. _Jhalsky,

Alfred

Brand, Chaland) 9i celebre ateliere fotografice

din tarl

^(Julietta

-

Bucuregti,

Emil

Fischer

-

Sibiu _9i Guggenberger

& Mairovits -

Sibiu) sau

str[initate

^(Russell

&

Sons

-

Londra sau K.E. Gann - Tarskoe Selo). Spre deosebire de regina

Maria

a Romdniei, atdt de des

fotografiati in

epoci, regele Ferdinand

I

^{nu era} un obignuit al studiouriior fotografice, nici chiar a1 fotografilor Casei Regale Romdne, preferi.nd mai

mult si

facd fotografii

decit si

se lase fotografiat.

Din

acest motiv,

in

afard de portretele oficiale si de instantaneele din rdzboi, iconografia regelui Ferdinand

I

^al

Rominiei

este relativ modesti,

in

comparafie cu cea a reginei

Maria

sau a regelui Carol al

Il-lea.

Tocmai de aceea, albumul Ferdinand

I.

Regele intregitor de /ard vine

si

umple acest go1 9i

prezintl, printr-un

material iconografi.c

in

mare parte inedit, viata si epoca regelui Ferdinand

I al

RomAniei asa cum sunt e1e reflectate

ln

fotografiile

de epoci

pi.strate cu

griji in fototeci

publice sau

coleclii

particulare.

O intreag[ epoc[

istoricd, marcatd

de

momentele dramatice ale

rlzboiului

sau etapele reconstructiei

Rominiei Mari,

este ilustratd

prin

splendide fotografii, multe

dintre

e1e

inedite. Portrete de studio ale

tdnirului

principe mostenitor Ferdinand sau cele ale principesei Maria, fotografii care surprind instantanee din viata familiei regale a

Rominiei,

imagini

tulburltoare

evocind aspecte militare

din Primul Rizboi Mondial

- ⁱⁿ

care regele Ferdinand

I

^{gi regina}

Maria

au a\ut un rol esengial, consemnat de contemporani

-,

secvente de la festivitdgile de incoronare de la Alba

Iulia

^(1922), portrete ale unor oameni

politici

si de

culturi

care l-au insogit pe rege

in

activitatea sa

politici -

^toate acestea contureazd momentele

definitorii

^ale unei epoci

in

care s-au scris pagini glorioase de istorie

militari, politici, diplomatic[

^{gi culturald.}

Cum

orice expozitie

nu diinuie ftr[ un

catalog

tipirit, Muzeul

Nagional Peles a optat

pentru

editarea albumului Ferdinand I. Regele intregitor de /ard, ^{care ptezintd}

cititorilor - ^intr-o

^{viziune graficl, semnati de} un talentat istoric, dr. Cornel- Constantin

Ilie, ciruia ii

multumesc si pe aceasti cale

-

^{toate aceste} formidabile

mirturii

fotografice, insolite de riguroase descrieri ale

fotografiilor

_9i cdrgilor pogtale selectate. Prezentarea expozi;iei

in forma

graficl, a

unui

amplu album-catalog contribuie

\a

eternizarea unui proiect cultural care a valorificat admirabil un excepfional patrimoniu cultural, redescoperit si

prezent^t

iubitorilor

de istorie

intr-o

formuld expozitionall. apate.

Last, but not least, doresc

si

multumesc

in

mod special

instituliilor

muzeaJe 9i de

culturi

^{cate au colaborat} cu Muzeul Nalional Peleg pentru reugita expozigiei dedicate regelui Ferdinand

I

al Romdniei si pentru ilustrarea acestui album-catalog special: Muzeul

Militar

Nalional ,,Regele Ferdinand

I"

^(director

-

^{col. Florin} TanasI, director adj.

-

^{col. ing. dr.} Petru-Valentin

Glod,

^dr.

Cristina

Constantin

-

^gef Seclie documentare),

Muzeul Nalional

de

Istorie

a

Rominiei

^(manager

-

^{dr. Ernest}

OberlinderlTirnoveanu, director adjunct

-

^dr. Cornel-Constantin Ilie, dr. Oana

Ilie -

9ef ^Secgie Istorie), Muzeul National de

Arti

al

Rominiei

(manager

-

^{dr. Cnlin Alexiu} Stegerean, director adjunct

-

^Octavian

^Mugur

Boicescu), Muzeul

Municipiului

Bucuregti (director

-

^dr.

^Adrian

^Majuru,

^Ana

^Iacob

-

^custode al Colecliei de Fotografii) si Biblioteca Academiei Rom6.ne (director general

-

academician

Florin Gh. Filip,

dr.

Citilina

Macovei

-

9ef

al

Cabinetului de Stampe,

Hdrfi

gi

Muzicl,

Emanuel BIdescu, dr.

Alina-Monica

Popescu si Adriana-Natalia

Bangili).

Aceleasi

multumiri

aiese

le

adresez 9i colegilor muzeografi si conservatori de la Muzeul Nalional Peleg, care

ar

realizat, cu talent si pasiune, aceasti expozigie

unici

dedicati

primului

rege al

Rominiei Mari,

la 90 de ani de la trecerea sa

in

eternitate.

Dr. Narcis Dorin

ION

Director general al Muzeului Nagional Peles

,ffi

ffi -#

ffi #

-w

H

_:@

#

ffi

.*

EffiR

€

i::@r:* ,ffi :,#

€

$ ::6$

1#

#

.':#,* ls.:*

.,i*

r.'* ]F --:!

,:

,j

xs.:.:-1:;5',',:r".'1,t'51 ,i;r '*

':*r',:.

r.!r. . 4,-:iF :.::

qa . ,,jg

"iffi:.

.;r -.{;::; .:

.;..:-!+..:

ffiFffitr$ F HffiFR*e6 ^e hEtrb {-\i\4 i ^!!

*b*ce#ktuk * ^{k#LE-F- -EF*F€} gF _{\-/ r} * _r L, L

lon ^BuLei

DREPTUL LA TRON

in

noaptea de 19 spre

20 iulie L927,inainte

de a trece

la

cele vegnice,

ultimele cuvinte

^ale regelui

Ferdinand I

al Romdniei

au fost: ,,M;.

simt obosit...obosit... obosit".

Fusese cu

adevirat

obositoare

domnia lui? O domnie

deloc

lungi, din

septembne

79\4 pdnl in tulie

7927 .

Doar

^{13 ani.}

Putin

fa1[ de

domnia lui Carol I,

ce durase

48

de ani.

Dar...,

nan multum sed multa.

Pentru

cd, degi scurtd,

domnia lui

a

fost plinn

de evenimente, de

schimbiri

radicale, de

zbucium

gi

triiri. O domnie

care a

trecut printr-un dzboi

european gi

mondial,

cu

toate transformirile lui in plan

regional.

Europa imperiilor anului

191,4 devine,

in

1918,

Europa

statelor nationale. Romdnia

Mici din

l-91-4 devine Romdnia

Mare din

^1918.

Unde

este

locullui

Ferdinand

I in

toatd aceasti

operl

^de transformare?

La 9/27

septembrie 1878,

Consiliul

^de

Minigtri hotirigte

ca

domnitorul Carol I

a1

Rominiei si

poarte

titlul

de

Alteli

^Regald. Ce urma,

odati

acest pas fhcut, era limpede: proclamarea

lui Carol I

ca rege gi a Romdniei, ca regat.

Ceea ce

s-a

qi

intdmplat la 75/27 martre

1881.

Legiuitorul romdn

a crezLlt

c[

^aceastd

dubll

proclamare

din

1881 asigura

prezentul. $i

^{a9a gi era.}

^Ce

^avea

si faci insi

cu

viitorul?... Pentru ci...

se

intimpla

ca regele

Carol s[ nu aib[

copii.

Regina Elisabeta, dupd

ingrijiri infinite, diduse

nastere

unei fetile, Maria,

care,

din picate,

murise

la nici patru ani

gi care,

oricum, fati fiind, n-ar

fi.

alut dreptul la tron. Algi copii nu mai

adusese

Dumnezeu in Curtea Regali romini,

cu toate

stridaniile

depuse gi tratamentele medicale urmate.

$i,

^{atunci, ce avea}

s[

^se

intdmple

cu stabilitatea gi

continuitatea dinastiei

de

Hohenzollern in Rominia?... Oamenii politici romdni

au

trecut la

aplicarea

art. 83 din Constitulia romdnl:

,,in lipsa ^de

cobordtori in linie bdrbiteascl

ai

Miriei

^{Sale, Carol}

I

de

Hohenzollern-Sigmaringen,

succesiunea

tronului

^se va cuveni celui

mai in

v6.rsti.

dintre fralii sii

sau

cobordtorilor

acestora".

in

rru.u

lui

1880,

Carol, in Germania fiind, impreuni cu tatdl siu ii viziteazdpe Bismarck

^gi

pe imp[ratul Wilhelm I,

care

era gi geful Casei

Regale.

Satisfhcut de

rezolvarea

riscumplrdrii cdilor ferate, atdt de favorabili Germaniei (statul romin plltegte un pre! de circa trei ori mai

mare

pentru construirea

celei

mai intinse relele

de

cii

ferate

din Romdnia de

cdtre

firmele

germane

-

^afacerea Stroussberg),

Bismarck igi di asentimentul

_9i

obtine

_9i acceptul Vienei.

in

acelagi an, 1880, pe 21 noiembrie,

principele Carol-Anton, tatil lui Carol

al Romdniei,

ii comunici

lui Wilhelm I

prevederile

Constitugiei Rominiei privind

succesiunea la

tron. Doi membri

ai Casei de

Hohenzollern

intrau in cadrul

acestor prevederi:

principele Leopold

de

Hohenzollern,

fratele cel

mai

mare al

lui Carol,

_9i

nepotul

lui

cel mai

in

vdrstd,

Wilhelm. Consultati,

atdt

unul,

cdt gi

celllalt

au

notificat ci renunti la

calitatea de

mogtenitor

al

tronului

Romdniei. Succesiunea

ii

revine, pe cale de

consecinll, lui

Ferdinand,

nlscut

pe

72/24

august 1865 gi

botezat

Ferdinand-Victor-Albert-Meinrad, principe

^de

Hohenzollern,

al doilea

fiu

al

principelui Leopold

de

Hohenzollern

gi al principesei Antonia, tnfanta Portugaliei. Mama

sa,

numitl in mod obignuit Antoinette, a avut o influenfi

determinant[

asupra

printului

Ferdinand.

L-afeit

de

multe dintre

ademenitoarele contacte cu lumea

exterioari,

cum ne spune Eugen

Wolbe in

frumoasa

lui

carte

dedicat[ lui

Ferdinand.

FERDINAN* i. ",iilLI itii;tLi;lit-.li

^i,--ri

^-iAllir

l,l,Ptindi'pe

le

F€ rd,i.h,and

,'' ,'rpli,m ba,nid u,.Se ,cu, pluta',

pe Bistrifa.

Cca. 1910.

'MUZeuI NAilAnat Pele5