paris(reeo,,rrr."#TJ:iTl',1,ff,':l;"ii,:,,11'*iil?'il11!ffi

VASILE ANDRU s-a nescut in an ulLg42,in _sarul Bahrine'ti, _{in nordul Bucoyinei.}

urmeazi studii universitare _r" r"gi. nur

"rriultu ^{proruro, gi gapte ani lecror uni-} versitar la suceava. Dupi publicarea _a ,t"i uoro*" a e prozi devine membru al uniunii scriitorilor gi _se stab'egte in Bucuregti. oin rgio

"r,u

."a".r*

principal al revistei ,,viafa Romaneasci"-

i"

tnnr, u"ot Revolugie, este ares geful secgiei

FroziaAsociafieiScriitorilorerr*r"g-J.'

-

Face stagii _{de docume}

paris(reeo,,rrr."#TJ:iTl',1,ff,':l;"ii,:,,11'*iil?'il11!ffi

conferi titlul de master in Filosofia

vedan;

_ranicip; la simpozioane intema_

p.T

Fonale ^de istoria reugiilorla?aris, rvrountailr,Lo,,"r"-, _shimla,

Loano, Atena.

In 1ggo, intemeiazi centrul d.e practici _tsitrasta

ain Bucuregti. organizeaze,ta_

bere isihaste in Bucovina gi in

ttansilvanJ.i"."

_{tr"r oritorii}

la sfintul Munre Athos' _{Are o} efemeri rezidengi in N"""

i""i""a;,

1999-2000.

'n

zoor-zorz _face parte din Iuriul Internaponal Balkanika.

iin

,oor, este redactor la revista

;THlifl","TTiil:,?f,H:ll*u'""o'u.i"drumistasiis,pr""ii"l"*qi""

A publicat _{3o de}

ci4i,

dintre _care amintim:

Nuvelegiromane: MireleegT5),arnro.a,giaiorinlelor(tgV),Noaptealmpdratutui (rgTg,tradusin5limbi), rurlu!(tsSg,irirrr:rrf'r;itulsecolului(t984),progresia

Diana gs8), Muntete catvarutui (,tssti, _vn

,iriii

,u o singurd iegre iggz), pdsdrite cerului (tggg, tradus in 6 limbi), Crdd,inile o,rrurrr(zoo6), _{Veacul meu,}

fiara ^mea (zot), _{Opt chipuri ale} singurdtdlii (zot).

ce$i de infelepciune ;i spirilu:Uate: ia;d _{;i semn eg8g),} Terapia destinului (rlgg4), Intdtniri cu mae;tri ;i rrrro:.o:r _r:?.o.r7 , trtorir';i-ioiru'r"

{irrrr"l^rrir,ii,iiiir, <r""rl,

tsihasmul _sau me'tetugut lini'tjrii (zooz),

i-L"ir*rr.

De la origini p6nd la Tanacu (zoo4), psihoterapie

isihastd (zoo6), suria, arri ,rirf (zoo8).

Vasile Andru

Mistici

din ^Carpafi

gi alti oameni sliivili din istoria mintuirii

ValumulII

MISTICA

Maica veronica de-acum

videa murti

ingerepciune, _{gi-n ros-}

tire,

gi-n

fEptuire,

si-n scris. Am vizitat-o dupi. r99o. Mi_a ri.mas imaginea unei

fiinfe

intelepte. _vorbea cu o cumpi.tare ecleziasti.

DobS.ndise intelegere realisti.

in legituri.

cu unele episoade con- troversate

din

legenda ei personali. gi a

vladimirestelor.

spunea

ci

nu

mai

are

viziuni.

^poate se

ispriviseri,,

poate ci.

dinsa

nu se

mai li.sa r5.pita. Vine o

virsti.

cand dai viziunea pe intelepciune...

s-a opus ferm ca numele ei

si

fie forosit de d.iver;i ingi cu inigia- tive exaltate; nu avea nici o

legituri.

cu pseudo-ci.lugirigele

turbu-

lente care, din motive tenebroase, _se di.deau drept ,,vladimiriste,,.

rruternica

personalitate _a

Maicii veronica

a

fi.cut

ca

autori-

tifile

ecleziale actuale

si

o

,,ingiduie".

ceva d.iplomatie _{a do-}

bindit

gi

inattul

cler, poate si acea ,,sophrosyne,,, sau doar

un

pic _de prudenqi.

fafi

de

postumitate.

Maica veronica gi-a

pistrat

mereu acea ,,agaria", veselia d.u-

hovniceasci: ii

^privea cu infelegere pe

infantilii

_ei

prigonitori locali, admigind

_{ci. or}

fi

avind. gi ei

un

rost la

mintuire.

Septembrie 2oo5.

cind trupur maicii

Veronica era

pus in mormint,

sora celestina,

pictoriti.

de icoane

in mini.stire, atit

de

atagati

de stareta

ei,

a

cizut in

legin.

Apoi au

trecut

nigte ani...

obgtea de

miicute inci. nu

poate

gisi

_,,bucuria

intristi.rii,,.

De acolo, de sub dud, Maica veronica re readuce

in minte in- demnul

de foc, asa cum ea

insi.si il primise:

,,Pistreazi

^pacea

cit

vei

putea, cici spinii ii

ard Eu.,,

Cuprins

Partea I

Ascegii inchisorilor

,,Rugul Aprins" - un grup contemplativ

prigonit

7

Tit Simedrea, promotor din

umbri

al ,,Rugului

Aprins"

²⁴

Vasile Voiculescu, de la fabulosul dacic la Rugiciunea

inimii ...

²⁹

Perintele Filaret gi viziunea care i-a schimbat viaga

...

34 Pastorul Wurmbrand, botezat episodic Valeriu

..

³⁹

Valeriu Cafencu gi curentul filocalic in inchisoarea de la

Aiud....

47

Partea

a

II-a

Fericili cei prigonigi

Cu Pirintele Arsenie Boca pe ,,Ciratea

impiriqiei"

MonsenioruI Vladimir Chika, pring ^{apostolic gi}

martir

N. Steinhardt ^sau convertirea ca iluminare

...

Sora Ionela. O viagi ^pe deplin slivitoare Maica Veronica de la Vladimiregti.

6r 69 78 86 95

,,Rugul Aprins" - ^{un grup}

contemplativ prigonit

Etopa athonitd;i etapa slavizantd

ln anul 1943 se constituie gnrpul contemplativ ,,Rugul Aprins", cerc de

studiu,

de conferinge gi de

practici

a

rugi.ciunii inimii.

Erau

intXlniri

de

,,prieteni duhovnicegti", participau clerici

9i

mireni, teologi

gi

literagi, medici,

^profesori gi studengi

- totul

sub semnul unei

relansiri spirituale

de anvergurS.. Cercul, con- ceput

la

Cerni,uqi

la

sugestia

mitropolitului Tit

^{Simedrea, s-a}

constituit in ^jurul controversatului poet 9i polemist

^Sandu

Tlrdor (pseudonim literar de laAlexandruTeodorescu), care a pro- pus expunerea

unor

^prelegeri gi

conferinfe

pe teme religioase, la

Ministirea Antim din

Bucuregti.

La

inceput,

cercul are ^o

dominante pastorali

^gi

paideici:

ex-

puneri

teologice,

predanii filocalice; treptat,

s-a accentuat as- pectul

inigiatic, evoluind

spre

dominanta mistici. Evident,

_9i aspectul social-pedagogic, ^de ini.Igarea

neamului,

s-a congtien-

tizat;i

^s-a

inti.rit

mereu.

in prima etapi,

acest cerc

spiritual

a avut

un

caracter

atho- nit,

s-a condus dup5. modele

athonite

gi

dupi

Eilocalia.

ln

a doua

etapi,

pe care o

fixim

cronologic

in jurul lui

1946, cercul a avut

un

caracter

slavizant.

Modelele

sunt inspirate

de

vestitele

minS.stiri

_{rusesti valaam si}

optina, prin misticul

Ivan

I(ulighin

sau

Ioan

cer

striin cum

e

numit

ra

noi.

De

altfer, mulgi dintre primii paiticipanti

_erau basarabeni,

mai

d.eschisi spre

misticii rugi.

Am

fi.cut

aceste

distincgii

oarecum

didactic,

ci.ci

in

rearitate duhul

athonit

si cel slavizant se intregesc armonios. _$i mai

muit:

prin

tematica

murtor

expuneri _si

prin

orientarea generali. a cer-

cului,

vedem

un

apel

insistent

ra

tradigii

isihaste

rominesti.

sandu Trrdor

(rs96-r963) a cunoscut er

insusi

o schimbare, de

genul unei convertiri. La inceput, scriitor frond.eur,

om

monden, genul sportiv-neasti.mpirat,

_cu

trei ci.sitorii

gi

trei divorturi

la activ... Chemarea sa crestini.

autentici

se arati.

dupi

o

ci'li'torie

pe Athos _,

in

rgzg _, ra ₃₃ de

ani.

sandu Ttrd or a

pisit

pe

Athos nu din

evlavie,

ci din indirjire ziaristici - imbinati to- tusi

cu

spirit justitiar

si

ortodox,

_adici. a

vrut si

corecteze

,rigt"

opinii defi.imitoare

_despre

_Athos,

_{proferate de o}

ziaristi

occi- dental5.. Asadar, s-a dus cu o

intentie reportericeasci,

_{si. ri.s-}

pundi. unui pamflet. _Ajuns

_{pe Sf.}

Munte,

Sandu Tudor incepe

prin

a

imita

evlavia, cum mi.rturiseste er

insusi,

gi sfirgegte

prin

a

fi

coplegit de evravie

pini

ra

hohoiul

de

plins

aI cerui care

trd-

ieste rS.pirea

in Duh.

CilS.toria pe Athos

i-a schimbat cugetul

si

existenta.

Tot ce va scrie de aici

inainte

va

fi

retigios. Apoi un accident

aviatic,

o

pri.bugire, din timpur rizboiurui, cind scapi

cu

viati. in chip miraculos,

va pune pecetea

mistici

pe soarta sa.

ln fine, intil_

nirea providentiali.

_cu

Mitropolitul Tit

simedrea al

Bucovinei

marcheazi- categoric optiunea sa

rerigioasi.

_$i

impreuni.

cu pi.-

rintele

Benedict

Chius, structureazi

Cercul ,,Rugul Aprins,..

in

faza

athoniti/

grecizanti, mod.elele,,Rugului Aprins,,

sunt

cu

siguranfi din

Eilocalia. sanduTudor _gi-l aresese ca patron _spi-

ritual

pe _,,cel mai controversat" d.intre togi

misticii eisericii ofto-

doxe, pe Simeon NourTeolog,

.rlfer

^de violent si

nonconformist

B

ln raporturile lui cu formalismul gi legalismul Bisericii ofi-

ciale", cum scrie

arhim.

Roman Braga.

Vinzindu-gi

averea, Sandu Tudor face

danii

gi

donalii

gi re- noveazi

chiliile ministirii Antim, unde

devine frate-rasofor, cu numele Agaton,

in

vederea

cilugiririi.

$edingele

cenaciului

se

lineau in chilia lui Sandu'Iudor.

Apoi, cu blagoslovenia stareqului Vasile Vasilachi,

intilnirile

se 1in

in

biblioteca

ministirii.

Simbolist ica numelui

Numele grupului provenea de la o icoani

numiti

,,Rugul aprins

.rl

Maicii Domnului",

care

astizi

^se

afli

la

ministirea Antim.

Icoana aceasta provenea de la

Athos, adusi

de Sandu Tudor irt 1926. Mai

tirziu, in

1946,

cind

^a sosit la noi

monahul

loan cel

Striin,

avea gi el cu sine icoana ,,Rugul

aprins..."

Coincidenqa oste semnificativS..

Icoana o

reprezinti

^{pe Maica}

Domnului

deasupra unui.

rug rprins. Sunt aici

asociate

doui

revelagii: Vechiul Testament gi NoulTestament. Cici simbolul

rugului

^e preluat din Eacerea, c5'nd Moise ^a

vorbit

cu Dumnezeu

lingi.

acel ,,rug"

(,,tufig"), din

^care

.ru

qignit fliciri,

adici. iogos

divin

arzirtor. Iar raportat Ia Maica

I

)omnului, rugul

simbolizeazi intr ^up ar e a iogosului

divin.

Logo- sul, care la Moise era doar ,,grai de foc", la Maica

Domnului,

ca- pata

trup viu:

Hristos

- cuvintitor

gi

ti.miduitor pentru toati

lumea.

Persecugiile

contra

grupului contemplativ

^se

intensifici

pe rn5.sur5, ce se

inispresc controlul

ideologic gi

intenfia

de

nimi-

cire ^a

oricirei opozilii

la

regimul comunist.

inainte

de a avea loc

un

^proces

in

bloc al

grupului, unii din-

tre aderengii de

frunte

au

fost

arestagi qi

intemnitati, in anii

'5o, _{dar pe} alte

motive decit

apartenenga la _,,Rugul

Aprins".

Ico ana ro mb oid"al d Rugul Aprins...

loan

cel

Strdin (t885-r949?) una dintre primele victime,

om cu ^o implicare profundi.

in

sporirea ,,Rugului

Aprins",

^a fost

pirintele

Ioan cel

Striin,

sau Ivan

Kulighin.

Era un

cilugir

^gi

un

mistic rus

format'la ministirea Optina; cind ministirea

^a fost

anihilati

de comunigti gi mulgi

cilugiri

^{au fost}

^uc$i,

^Ivan

^KuIi-

ghin scapi,

ajunge la Rostov gi devine

duhovnicul Mitropolitu-

lui Nicolae al III-lea al Rostovului.

impreuni

cu acest

mitropolit,

au ajuns

in

Bucuregti

in

1943,

fugind din

^faga arrnatelor ruse gi a

atipinirii

bolgevice. Ei au

fost

g5;zduili la

Mini.stirea

^Cernica.

Mitropolitul

Nicolae al Rostovului avea

si moari curind aici.

Ioan cel

Stri,in

ia

legitura

cu _,,Rugul

Aprins" in

1945

gii im- primi

o

puternice tente inifiaticd.

^Se poate spune

cifazapasto-

rald, catihetici. a ,,Rugului

Aprins"

a luat

sfirgit odati

cu venirea

lui

Ivan

Kulighin.

Acesta aducea aici ascetismul

maximal.

^Ioan

cel

Striin

are con$tiinga c5. se

afli,la

apogeul

misiunii

sale pe

pimint. inzestrat

cu

harisme, avind;i

experiengi

mistici,

el

exerciti.

o fascinagie asupra

grupului. Mai are, realmente,

_9i aura

striinului,

^a

trimisului.

El

insista

pe aspectut

inigiatic

al

isihasmului

_{9i pe}

transmi-

terea

tainici.

^El

^impune

^gi

^ritualul confirmirii in isihasm, un ritual

dehirotesie de

citre maestrul spiritual.

Prin, ,,iniliatic"

in[elegem: mutarea

mingii

^de la veacul acesta spre ,,alt veac". Este o mutagie

mentali,

o schimbare de

atitu-

dine

liuntrici. Dobindirea unei stiri superioari

de

congtiingi.

Un

salt

delainformalionalLarevelatoriu.

Mutare

de la simquri

la Duh.

De la

timpul

subiectiv Ia perceperea acelui prezent

conti-

nuu al

meditagiei,

^prezentul

liturgic.

Acest pas

iniqiatict

se

trece cu ajutorul unui mare indru- mitor,

al

unui duhovnic

niptic, care iqi

relevi

cele

trei

faze aIe

1 Conceptul ,,ini$.atic" ^{apare o} singuri dati in NoulTestament, la Sfintul Pavel, Fllipeni 4tz; dar ^ca sugestie, apare abundent Ia Hristos, de exemplu in afirmaqia:

meditafiei isihaste: purificativi., iluminativi ;i unitivi

^sau

theosis.

Pi,rintele

Daniil

(sandu Tudor) a

impulsionat

etapa pastorare a

grupului isihast.

Etapa

iniliaticd

a ,,Rugului Aprins,, s-a cris-

talizat odati

cu venirea

cilugi.rului

Ioan cel

Striin.

Chiar gi

pini

_la venirea

lui,

la _,,Rugul Aprins., era

vizibil

as_

pectul

mistic (alternativ

_{cu cel} pastoral).

Astfel, fiuntasii gru- pului

depuneau un

juri.mint

_,,d.e

striduinqi,,.

Dar

Ioan

cel

striin

aduce

in

prus

ritui

de

investire tainici.,

luat

din

tradigia

mi.nistirilor

_{varaam gi}

optina.

Ioan isi alege rz

ucenici ci.rora le conferi taina isihiei. interegem ci.

acegtia aveau

ingi.duinti.

s5. practice ,,nrgi.ciunea

vizitoare,.,

iar

ceilalti puteau practica numai

faza

,,Iucritoare.,. Dih

acegti

rz,

pe

ci- tiva i-am aflat in viatd in anii optzeci, cirid ciutam triitori intru isihasm.

Smerenia

ror,

sau poate

vitregia vremilor

au f;i.cut ca

ritui transmiterii si

nu fie continuat

intocmai

ca

atunci.

Ioan cel

stri.in

a fost arestat gi ridicat de la cernica. De

curind

s-au

publicat scrisorile rui Ioan

cer

striin _din

acer

timp, prin

care el cere cu disperare

ajutorul;

se adreseazi unor cterici gi ie-

rarhi romini

cu

influenga

_ra noua putere boisevici..

unele din

aceste scrisori _au

atita

^jale

piminteani, _incit

_{cineva a spus ci.}

asta contrasteazi. cu dirzenia

unui martir

,,clasic.,. spuneam

insi

c5.-lnceriirea

unui misionar

de a-gi satva

ui"g" paia irr,rr,r*"

:

itipa

^nu micsoreazi. varoarea _l ertrei _{sale .} Mai ciud.ati.

mi

se pare

'prudenta -

^sau

neputinfa - unui mare ierarh romin

de a se

implica in

salvarea acestui

om

ares. (Este

ca-n

cazuLlui

vasile

,'Eu nu sunt din lume". Acest concept comporti. trei aspecte: a) Iniqiatic inseamni transmisie tainici. de la maestru ra ucenic. _b) inseamni producerea mutatiei

mentale de la timpul subiectiv la timpul continuu (prezentui liturgic

,"" .o#i.,

sau ,,alt veac", cum zice Sfintul vasile). c) Iniaqiatic inseamni trecerea de la cunoasterea informafionali. la cea revelatorie.

L2 13

Cuvio s ul I o n a ^c el St r din (Kul i ghi n)

Voiculescu,

citiva

ani

mai tXrziu, cind

s-a apelat cu disperare,

zadarnic,la

oameni cu

influenfi

care s5.-l scape de

temnigi.)

Ioan cel

Striin

a fost deportat.

Ultimul strigit

disperat a fost

in

1948, de

cind

dateaze

ultima

sa scrisoare,

trimisi din inchi-

soare de Ia Odessa.I s-a

pierdut urma prin inchisorile

Siberiei.

in

Scrisoare testamentard cdtre ucenici

scria:

_,,eu

fiind cili.torul

care

umbli.

de 64 de ani

prin

aceaste

viati". inseamni

c5.Ia 1949

inci.

tr5,ia.

,,Rugul

Aprins"

s-a

mutat

de

la MS.nistirea Antim la Mi-

nistirea Plumbuita,

apoi la

Schitul

Crasna, unde fusese

inchi- noviat

Sandu Tudor.

Ajuns staref la

Schitul Rariu,

SanduTirdor

(numit pirintele Daniil,

de-acum) a adunat

in jurul lui

rz

monahi,

cu care

ficea

meditagie

isihasti. Aici

a

intrat in legituri.

cu

un

grup

antico- munist din Mungii

Bucovinei.

Arestarea in bloc

a

fruntasilor grupului

_,,Rugul

Aprins',

s-a petrecut

in

august 1958.

Clerici

si

mireni,

care au

avut

o legi,-

turi. reali.

sau

episodici cu

,,Rugul

Aprins"

au

fost ridicali

de acasi.

noaptea. Contextul in

care

a fost arestat ,,lotul ^Rugul Aprins"

este dat de spaima

stirniti, in

bolsevici de

revolutia un- gari; atunci

s-au

strins chingile

ideologice si s-a

nimicit

orice

umbri.

de opozitie la

regim,

orice grupare sau asociatie non-gu-

vernamentali

(o explicagie pertinentS. a

istoricului Marian

^popa).

in

,,lotul Rugului

Aprins"

au

intrat

gi oameni care aveau d.oar o

intimplitoare

legiturS. cu migcarea

spirituali.

Daci

in timpul

anchetei apS.rea

citat

un

nume,

eI devenea

damnat.

Astfel Dan Crigore Pisiol, un

functionar,

a fost arestat gi condamnat la ₅

ani

de

temniqi

grea doar

pentru faptul

ci. se spovedise o

dati.la pirintele Daniil

(Sandu Tirdor).

ta fel,

Emanoil

Mihiitescu,

stu- dent la arhitecturS., a

primit

₅ ani

munci. silnici, pentru ci-i

ce- ruse

lui

Sandu Ttrdor

asistenti

duhovniceasci.

intr-o

problemS.

r4

crnofionale. La proces

nu

se

ficea

distincgie

intre

aderenfi con-

srituiti in

^grup sau

participanli tangenfiali.

Astizi

avem

multe informagii

despre

ancheti

9i proces,

cici

s au dat

publicitiqii

documentele scoase

din

arhivele

Securiti- {ii

^sau

din

arhivele

Tfibunalului Militar.

^A

apirut

recent cartea vasile Voiculescu

;i

^{Rugul Aprins, edigie}

ingrijiti

de Sabina

Mi-

rluqi (Editura Florile Dalbe,

zoor).

^{Se publicS.} aici dosarul penal ,rl ,,Rugului

Aprins",

dosar

aflat in

Arhivele

Tribunalului Mili-

t.rr Pitegti. Avem ^o

imagine mai

complete despre samavolnicia

,r

r.estirii,

mascarada anchetei gi

cinismul procesului.

Inculpirile

sunt abuzive gi

arbitrare, atribuire

de

infracqiuni

;i

^{crime precum}

,,apartenenfi

^la un grup contrarevolugionar" _9i

,,intentia risturnirii regimului".

Se

urmirea anihilarea orici-

rt.i

umbre

de opoziqie Ia

sistem. Inculpalii sunt declarafi toli

,,tlugmani

ai ordinii

de

stat, ai poporului muncitor", aclza\i Ioti

de

,,crimi impotriva ordinii statului", ^chiar daci vina lor

cr.r o

lecturi publici din

Ioan

Scirarul,

sau au ascultat _,,Europa

liberi",

sau au

citit

poeme de Vasile Voiculescu...

Anchetatorii

se

interesau insistent

dace

membrii grupului

s

ru

intersectat cu migcarea

legionari. in afari

^de una-doui. ex-

t

cptii,

acest grup era

apolitic,

axat pe

spiritualitate.

Mai este

in

disculie relagia

lui

SanduTudor cu

luptitorii

an-

ticomunisti din muntii Bucovinei. Nu

deginem datele acestei

irnpliciri, nu gtim daci

a fost de

ordinul tiinuirii

^{sau aI}

spriji- nirii materiale.

Din dosanrl

procesului,

publicat de Sabina

Miduqi,

extragem rl.rtele din sentinga din 8 noiembrie 1958.

in lotul

,,Rugul

Aprins",

v.rlul 1958, au fost 16 inculpagi gi 16 condamnagi.

Nici un

caz de ,rt-lritare,

oricite

dovezi de

neimplicare

s-ar

fi

adus.

Pedepsele

sunt

de o cruzime

neinchipuiti:

Teodorescu

Alexandru,

zis Sandu Tudor

(nirintele Daniil),

este

condamnat la

z5 de

ani temni!5.

grea,

plus

r5

ani

deten-

liune riguroasi.

Fi.geteanuAlexandru:

zo de ani de

munci silnici.,

plus zo de

ani detentiune

grea.

Chiug Vasile Benedict: rB

ani

munc5.

silnici.

Braga Roman: rB ani

munci silnici.

Vom nota ^c5.

,,inculpatul"

participase o

singuri

dati,la o meditagie condusi de SanduTtrdor.

Boghiu

Serghei Sofian: 16

ani munci. silnici. Din declaratii

la proces ale

parinteiui

Boghiu

aflim

ci. vina

lui

consta,

in prin- cipal, ci

citise poeme de Radu Cyr gi de Vasile Voiculescu.

Papacioc Anghel Arsenie : zo de ani

munci silnici,

^plus zo de

ani detentie

grea.

Mironescu Alexandru, profesor de filosofie : zo de ani munci. sil- nici,. Fiul acestuia, Mironescu Serban, filolog: B ani

munci silnici.

Visii

Gheorghe, student la

arhitecturi:

^B ani munci.

silnici.

Dabija Cheorghe, medic cercetetor: ₅

ani munci. silnici.

Staniloaie

Dumitru:

5

ani munci silnici..

Vasile Voiculescu: ₅

ani temniti

grea.

Mai

adi.ugim

ci., la

toti,

se menlioneazS.:

intre

₅ gi ro ani de- gradare civici. si confiscarea

totali.

a

averii.

in

anchetele LotLllui _,,Rugul

Aprins",

apare frecvent

numele lui

Agenor

Danciul (cunoscutii il strigau

Bob). El a fost arestat

in

septembrie r95B gi a

primit

z5 de

ani

de

munci,

silnic5..

Lui i

se imput6. gi

,,intentia

^{de a}

intemeia

o organizalie de

tineri

ca-

tolici

de

rit bizantin".

Unii dintre aderengii

de

seami

la

,,RugulAprins"

^au

scipat

de arestare

in

^acel an, fie

pentru ci

s-au ascuns, fie

pentru

ci. au plecat

din fari. Andrei Scrima,

de

exemplu,

se

gisea in

Occi-

dent, in drum

spre

India,

unde

primise

o bursi. de

studii.

Sunt

pireri

c5.Ia

originea

identificdrii

grupului

de

citre

secu-

ritate

ar sta un reportaj entuziast publicat la Paris de

profesorul

r6

St ar ef ul D aniil ^(S a n du T u do r) in timp uI an ch et ei ^{(t g} S 8)

L7