pentru nimeni

NIETZSCHE

Supraomul si voinga de putere

Tbni LLicer

LITE FIA

Bucuregti 2020

CUPRINS

Un

filosof pentru to(i

^gi

pentru nimeni

Marele

alchimist

Studentul Docentr-rl

Filoso.fare pri n c(orism e

Nomadul

Tele n ou elcL L o u An d re as- S crl o md

Nebunul

Epistola r ul

Masca

lui

Dionysos

Cunoagterea dionisracd

Apollo gi Dionysos: perechea ideald

impotriva curentului

Originea iru{ionalir u ratiurtii

Masca

ltuiZarathustra

Dumnezeu a mr-rrit?

Noi,

nihilistii

in

larguJ mdrir

9 15 18

25 32 JJ 3B 42 45 49 50 56 60 64 69 70 76 83

/

L+tL

LgL

9el

otL

TZL OZL TLL LOL

90[

z0t

t6

6B 88

aldatuot

*

ap

aunu ntpLtJ ap

atliolottatS apdtttutd atadg

utstllwaslluD-tlLtv

,

elr^re

Ialw ls

.ro1a1de.y en r.r1o

dru

1

eJeru eac

uaunriey

€AaJJIB Jrruru

aralnd rS

piurorl ap

Inlnlslrqpuv

BrsBW

qstututa{

wslpoW rnlnruoe;dns Insg5

dw17

u1reluozl"td FI€srqe errpugS

o

I

Un fitosof pentru toli _9i pentru nimeni

,,Ne-am plAns rrreodatii cir suntem nein(elesi, ignorati, confundati,

ca)omniali, neglijati gi neasculta!i? Tocmai aceasta este soarta

noastri _9i va rirTT ine asa inci rnulti rrremel Sii spurnent,

ca sA fim modegti, pini in 1901"

Stiinla-ooioasd

Friedrich Nietzsche este cu siguranti unul dintre cei mai contro-

versa{i filosofi. Nimeni altr:l nu este in stare s[ suscite admiratie

pasionat[

in

unii

;i ^sI

^trezeascd o respingere totalH

in

aIlii, ^aga

ca el. Se poate spune, imprumutAnd subtitlul de la A;a grdit-a

Zarathustra, ^cH este un filosof _,,pentru toli gi pentru nimeni".

in

aproape un secol;i jumitate de istorie, ideile nietzscheene

(subversive, reaclionare, elitiste, estetizante, antisemite, miso-

gine, anarhice, iralionale, emancipatoare... pentru a cita doar

cAteva dintre epitetele cu care au fost calificate) au fost apdrate

sau atacate de pe pozifii foarte diferite _Ei uneori in contrast intre

ele. Reac{ii atAt de diferite indic5 o gAndire evaziv[, animati de

o fire crudH, greu de surprins.

,ra rrrr

rr Llll .i9L,V,i

u-I)l-

.

_

r ,,

.r'.lu

IVJ E-S

JIr,'

::

- r

:'-:iqqa.rlul llLI eLr

-:-- .

'-l.i

'rsnlol

rs

:

:-.ii?LLr --.

lrlJa-Il Lrl

r,'.1

:

-

-,.l.rl'aLIJeLiJSZlel'.1

-..

'

-'-iELrrLLrop

aJIpLIv;

-..: .i-

'11Lr1-r

IBJapISLIO-'

:-'-r

-:l:\a

ap

'LIELLI-IJ;

': .:

rL{o-tdE

ulrd) Pril

:.

:-.iil

rs Lr!

'(lljl.

rBp

.','. -ir) puerodrueluol

* .

-::\-

'lxx

lllores

Lrip

: :,ir'.-l,rBd

luaprrag ad

:

.'IIJLIJJeLU ':

eJBJ

1S

' -.: .i1'oLI

ltJJl

lil-.. uLI

.--.-,rrt

a, Lr!

BdnC

..'-

-I

eluJLur.rad\: rs-

,-

-

:',{lLtad arirzoclsl:

-r"rr\-1ll.rRdru1.

-

s:':

^'

I ::l -

-.rJlSaLLIll LIIl

l-..-

''rs.t

Jd IJt.tdr.

.:

r

t'-.ilLII -.

P-IILII

e i1--

r ,

aC -:l

e.tEOlULLl,i . ,

i :

--;

oJ ,i LI LI

Cl

i I

l.l-.

'..

- ] -

.. :S] 'LTJSZ]AI\ ^I

rrrll)c

T".' ^{TIJL- .L}

I'L

'',,41 rr rr)rl, 1.,,1-._.

-.-:.rsracl pLntlt'

-

ezeeJelle au

eJeJ

ros un ereo^otd au

EeJelseouns 'FJrJrlurrls

nes prruLial Barrnllsur ap

lgrep Bue ap predo

o-rlul

Iur nES

-nluu iesrad

un-Jlul alelol rarsrerrr

oJeolrl6rurlau eiuarradxa E

]lntu ap

rBLu

eldorde

as eLIJSzlelN

sndord ap

^rlru3of,

Inlrv

EI E rilurs ul 'poLu rSelere

IpugB rS

el E

puvJrrrLr JurAaJ

reur es nu

eraJHJ eLuJn

Eiueuadxa uI

o

ad

Hzeezeq FJrJLrelrlu as EaJalsEounJ

'enrJlodrurq 'elEUoriBJ

eiullJ

erirpuor ep

(uralSeor-rnJ-er) urpprlosuoJ au

aJEJ

urrd

rrlunl rS

eJd

-ns€

eaunrZtA EZEeLrorlca;.red au

eJ€J rrieluJoJur

rurpugqop

aJuJ

urJd

aJeJ IElueLU seroJd

un

nN a

'lerueleneu

rSJr

nu

JJEJ urp

'eseolnrr.rad alelrnrlre o

alsJ Beral6eount 'eqrszlarN

nJluad ',,P;nd HIILuEuIP

]uns

'Luo

]uns nN"

:ellrs aJdsap snds

e eJuJ enrnJ e1e; u1

",LrEJ

-orJ ep rJnlr,\ol l-rJ"

EZBeJosolrJ HJ elrurpE

aJEJ JolnB rnun

eieJ

ul

JEp ',,e1epnrJ rS

aluuld"

raun E|EJ

ur 'pleropul

HJFJ 'u-rrsp8

aN

'Hplrul+ EeJd alsa

HlueparaJd

€rJSeou EeJEpuEruoJal

'rsnlo]

rs

',,Hlua8rlalur reru IrqeJedr.uoJur

erirzod o BetHd JB-s

rru 'ElEpnrJ

plueld o rou

uJ elsezaJ]

ere, o

ad eaace

e LunJ'alBlrzorJnJ

ep

RZO?

o'H^rJlodlurc"

:BruJrJ€

pug) H*ezrued

JrEpJoqE o BI

LuHi

-unueJ l?]r^ur eu ES

allrszlerN rsnsul 'guBrluB>l nes

BJSrxJBru 'eJru

-oleld

1da"rp

eerrpug8 ru€uuesep

eu

eelnd ES

arur Lue

nr eiuurn8rs

rSeaeJB

nu nJ

'urjnd

'ruaeqJSZleru IaJ

eruepo;d Lualnd

eu

aJBJ

urp 'lEr8alrAUd

Jruouu, rS

'rrun

rnun ;o1

Biualsrxa HlrqelnJsrp

]gJep ]lnLu relLr

'lnde)ul e

nJlued 'ale n)

Brurle au €

erjualur ep

elrrerrrs nr

EproqB

ep I-E

erielual

ruapEr uJ

ps u1easa.r8

IJ o

rv

zJolrrJrs

OJELU a]"reoJ

un

sele

rELLr

Soloqrsd rS

un'unLuor urJ

urp llSal

3o1o1ry

un

1so; rS

eJeJ'poruoour E

JosolrJ un ep ruardo;de

HS au

aurpnJtlu

a,

nJ

ZreleJor.u rS rar8rlar

'raiurr16 'rarJosolrJ

JrJrrJ Ie

solruau reru

rS

Ierrper

rELu 1da.rp Ier

ual6eounJ IlereJ

1at ad ad rurlro

I-HS

runO

ZaLIJSzlarN ap ruardo.rde au

arnqeJ+ ES

pour

uI oJ

reJeruJn utJd

q)szlat a

N OI

IM

tln filosof pcntru toti;i pcntru nimeni

profund perspectiva, ca si cum ni s-ar sparge pentru totdeauna

ochelarii

prin

^{care, la nivel} individual si social, suntem obig-

nuiti

s5 (ne) privim.

Nietzsche

i;i

^{concepe cdr{ile ca ni;te opere menite, prin con'}

linut

^{gi prin formH, sH stimuleze acest} gen de cunoastere trans-

formatoare. De aceea, trebuie s5 le abord[m cu atitudinea cuiva

care

intrd intr-un

laborator, gata sd experimenteze... asLlpra

propriei persoane. Ca br-rni cititori, trebuie sd

intrlm in

operfl

cLl un amestec de curiozitate si de ironie, bineinteles, dar mai

ales

imp[rtigind

cu autorul acea deschidere a spiritului, acea

dispozilie pentru aventuri ^care

il

face

si

exclame: _,,Vrem sI fim

experimente gi cobai pentru noi insinel"

Dupi

^ce

in

timpu) vie(ii ^nr-r a obtinut nici un pic sau foarte

pulin[

recunoa;tere, Nietzsche moare

in

1900,

dati

simbolici

5i

care marcheazl inceputul irrflr-rentei sale indiscutabile in

Occldent pe parcursul intregului secol XX gi

in

acegti primi ani

drn secolul XXl. Amprenta sa poate fi gasiti, evident, in filosofia

contemporan[ (in Wittgenstein, Heidegger, Foucault gi

infini!i

alqii), dar gi

in

arte (in I(andinsky, Joyce, The Doors...),

in

poli-

tici

(prin aproprierea ideilor sale de c[tre fascismul italian ^gi

german, de exemplu)

;i ⁱⁿ

^cultr-rri

ⁱⁿ

^general (Nietzsche este

considerat unul dintre pflrin(ii postmodernismului, curentul ^de

gAndire dominant in ultimele decenii). In paralel, unele concepte

nretzscheene, cum sunt supraomul sau moartea

lui

Dumnezeu,

ar-r trecut in mare

misur[

dincolo de facultdlile de filosofie.

$i

^totugi,

in

fala unei asemenea popularitHli

nu

putem sd

nlr ne intrebim: ce anume am inv5lat cu adevirat din ^gAndirea

Iui? CAt s-a adeverit profelia Iui Nietzsche insusi, care se consi-

dera un gAnditor in mod necesar postum, condamnat _,,la mAine

11

le Nietzsche?

:l mai radical

i ;i

^moralei?

)mod, care a

;i mai ales un

la scrierile cu

ai mult decAt

ir.ilegiat, din

:ru cu aceeaqi

:a drept plato-

gitd si renun-

rtriv5, o doz\,

noi o plantd

nteligent5".

: prea

timid[.

te", dar gi

in

rituri

de cio-

tnt om, sunt

periculoasS,

tal rece prin

riziunea asu-

L) conditia de

1,1 conorlra oe

:d, se bazeazd,

nicicind Ia a

mai mult de

r peisaj natu-

tehnicil sau

ne altereaz\,

'€erBldluglu!

BJnld eld?D)e lgleod

Es

uJoJa Hzeezqelurs aJ€,

)u eoulnl ur

eJe, e[apl

u rar] luns

]srrr.{l}uv

16

lSerp

ee) e

'autel a.rn8

;e1ard.ra1ur

r; lod

]esHI

'e1ue1sul Frurlln

ul

alrqBqurn{rsra}ur

a1,red

ri

rg

arec n;luad

Arloru

alar

al6asoloJ InJosolrJ

B I

Eesre

]SrJr{r}uv 3

JBr

iareurl urp

ee"rezrq8ep

al3]rroJrp Bla

n,

elerrJr]

aluuos.rad reJ] elaO

ri

la

aurl6aJ, elrJol€^

€l

ndo.rd e ur.rd Hnurluo,

)lusrunJJSur

n,

aleJour

x{JSz}oru erielnursue;1

urpug8a"r

ES au

pBIIqo

nou )ru

un

',,a.ra1nd ap

Bq

InlJerord as

',,JolrJ

gturza"rd I

eqaszlarp r51

a

lolrdea 11

1nurllln

nuu

tS ,,t.rac;eo1u1a"t BA

mJeleu

paseaSgdep as

z

InleJord',,rusr1rqru"

ep B

z

009

rrlurlln

ul

Bleluaprrro

ernllnr

leurluop

€

areJ a;rpug8 ap In[r]s

,

,,e)vtl ^E nJlued .,,]lJnru 'aqrszlarg nazelrlunC elurzarda; -BJaLLr"

nazeLr

-Llrnq"

:leroda luaLuruola un

pdnco ap

JoleruJn as

1n1o1rdu3 ,,ErersrLtorp,,

ri

e eJrleLualqo.rd 'raiualstxa

EeL{

-nrsLrelLrrp

nl

EZEaLrrrJESul

as'pleuorie;-oer;riurr16 earalSuounr

ep

eJrqasoap a.rds 'ala,rBoap eseorie"rd

ar-rnndalaiul

o

a.ldsap

EqJoA else JLIJSZIaTN

nrlua4 'ra;8 rnlnrodod

srLlrsueJl ne-e1 acr8

-EJ] HUE

ap alarado

are:

ad rrunrrdalaiuJ elraqJ

,rcap ,elurzard

sos,(uotq

lEJIpep Inl

1n1o1rde3 'eLrJepoLu

rrJnlInJ e

a-reole8n;1

-srp pJrJur o

ollo^zap

earloadsrad uare es

r-r1p 15

HJrlue erJaiD

ur

ppun"rlgd

Er ES

arlrszlelN

rnln.reLrel atsasolo;

pJSEur BLurrd rJ

']srrqrlLry rs n.rlsnrllE.ruT ,sosFuorq

:a['uuosrad nes

11Spru rJ.rl EIap purr-r.rod

HlE.rnlJntls EelrEJ'JerJuoJ.r?JSBLu a es

B

rp

elES rr.rarpld IE

LrLLras

trr,rd

ur.i 1c1arp'eznalaC

HJIpul une udnp

'plelardrallrr

alsa rlplsnr-r-r

ap alrro-rad

EeJEolBundul ES

.le E[rJrJe

',,EJS€Lu alSaclnr pur-i1o.rd

a

Eaal aJ

1o1,, .rr-rez]LI8ap

nJlsoeLu IE

lsoJ un

E aLIJSZIaTN

'Josolrl op EJrun e.rnBrS

o rsnsur Ie

FIEJ urp

]g.rHloH HS

'11Spr-u

ap arras o-rlurrd

eueaqJSZlarLr rarJosoIrJ

Inro o pdng aJaJnpotJUr 'ecr;urSorq un adarur ur srnrrud ^-rJelur

'lUop ap

plqrsod rS

pcur alsa

runrsrruo"rd eeuaruasB reun

EaJEzrleeJ EJep LLrHqeJlur

eLr t3s

Blr^ur

Bn JU '1rS"rg;s

'Eaunrsrr-uo;d

ul

HlJelur EJur EAJasuor

r6r EelsaJu

Hrnspur aJ ur

eles nES

rolrepr

leriualod 1e

lnle.lenape r.uereqlle

FS

aruls ur trtalLrns

lcund ar ur eued a8alaiul

n.lluad e

.ro1n[e

un

arJ

EaJn HS

'pugl

Ealrop

ul IE

'Hlrlueurp

rJru ,ue)orJ ep

Jp rJru ruaLue]

HS au

erBJ aLlrszlalN

le Inl

IE"roLu

lolBroqBi InlBpllrr ur Erlur

B

n-r1uad

runrlcnrlsuJ ap

IEnueLU ,e;n1aa1

un

n.rluad prq8 un

er

pug.r Inrur"rd

ul elndacuor

aJSe

erBzrrelndod ap eUBJ elseaJv

y,La1apiu1ail raun JEop LrEJorJ

-

aunds

runJ Je

ezeeJolep

-

rnl es

InseJJns pJep

;,,aurgurod lS

rS

aq)szlalN

7.1

I

I

Lln filosoJ pentru toli fi ^{pentt'tt nimeni}

in ultimii

2 5OO de

ani gi

care ne-a

tirAt intr-o

condilie de

,,nihilism". Profetul Zarathr-rstra va

fi

cel care va ar[ta cum ^sd

se depdgeasci metafizica ^gi nihilismuI gralie doctrinei ,,eternei

reintoarceri" si va anunta ,,supraomul".

Ultimul capitol

ii

^{este dedicat}

lui

Antihrist, masca sub care

Nietzsche igi prezint6 proiectul ^de ,,transntutalie ^a tuturor valo'

rilor".

Proiectul se bazeazd pe o concepere a

viefii

ca ,,voit-tfd

de putere", ^{Lln noLr} mod de a in(elege condilia uman6, care ne

obligd sd ne regAndim raportul cu limbajul

;i

^{chiar cu corpul.}

Transmutafia nietzscheand incepe prin a demonta toate valorile

morale cu instrumentele ,,perspectivismului"

;i

,,genealogiei"

;i

continu[ prin a propl]ne o morerli aristocrati drept alternativd

la valorile cre;tine gi egalitare.

Cele trei personaje urme azd o logici temporall

;i

^pot

fi

iden-

tificate cu diferitele etape ale operei lui Nietzsche: Dionysos este

deghizarea din tinerete, Zarathustra este cea de la maturitate,

iar Antihrist ^e aceea a apoteozei finale. Cr-r toate acestea, deseori

filosoful foloseste cele

trei m[sti

de o manier.l nediferenfiatd,

rT'rotiv pentru care

siin

interiorul textr-rlui nostru vor fi

in

^mare

parte intersch imbabil e.

Tr-r r-rltin-ri instanld, n'riile de pagini pe care Nietzsche ni le-a

lasat pot

fi

interpretate ca o serie de varia(ii in

jurul

unei sin-

gure teme, cea a dragostei pentru

viafi.

Dionysos, Zarathustra

si Antlhrist sunt trei m6sti clr care el incearcl sI combat[ toate

ideile care in lumea noastrl rdpesc din valoare vie(ii. Trei nT[gti

care sintetizeazd efortul colosal alunui om de a face ca gAndirea

sd poatd accepta pluralitatea, devenirea, contradiclia, haosul gi

intAmplarea.

13

-

^{cum ar spune}

,E in primul r6nd

trucfiuni pentru

zsche

flrd si

^ne

ilea rAnd, vrea sd

t suntem in stare

sau

in

^ce mdsuri

in

sfArgit, ne va

lenea promisiuni

,arcurs

in

interi-

niqti.

Hot5r0t

si

etzsche a fost un

iubegte masca",

este interpretatd,

al plicerii sale de

rd de la trei mdsti

ca

si

pitrund6

Ite o

critici

dis-

rt lui

Dionysos

ele de artd, tra-

zsche este vorba

re

deosebire de

zd crt dimensiu-

lt

epocal: ,,Dum-

eprezintd _,,meta-

tura

occidental5

til

Marele aLchimist

,,Am fost atAt de grav bolnav [...] pentru ci-mi ^lipseste mrjlocul

potrivit gi trebr-rie mereLl sd aducin scenri o anumitl comediein loc

si mir vindec;i si mi ^refac alituri de alte persoane. De aceea

nur n'rii consider absolurt o persoani ascunsi, ingel5toare

sau suspectir; dimpotrrviil Daci as fi, n-a.s .sttferi atdt!"

Scrisoare citre sora sa Elisabeth, 20 mai 1885

Friedrich Wilhelm Nietzsche se nagte la 15 octombrie 1844

in

n-ricul ora; german Rocken. Pare

pulin

probabil ca familia lui

sd descindi din spila

nobili

polonezi Nidzky, oricAt l-ar pl5cea

lilosofr-rlui

si

o susfir-rd,

intr-o

dubln aspira(ie aristocratici gi

antigermani. Religiozttalea ferventi a familiei Nietzsche pare

sH-i pregiteasci

micului

Fritz

un viitor

de pastor protestant

(eclrivalentul preotului catolic) pe urmele tatdlui gi ale celor doi

br-rnici ai sii.

Copilul a trebuit s[ se confrunte cu experienta morliiincd de

Ia o vArstd fragedi:

in

1849 dispare tatal din cauza unei boli cere-

brale, urmat la cAteva luni de fratele mai mic. Astfel cd,

in

1850,

dupa sosirea unui nou pastor in postul lisat vacant de tata, fami-

lra (compus[ din Friedrich, singurul si risfdlatul reprezentant

ttrzep rs-ps aqaszlarS

iuarradxe Flsearv rBIJxa Bn ',,iEu€ruJaB

e znler nds

pruroJ ep

piuetslp .u

auri e1

en

;rodu; e pdele eruud

) PJrJaurs eJeosrJrs

o

rgrzod

elso,

Il

B^

In]

ep ruHJ n.r1ed eaq 'rrs

ae atazetdsldo e1

rrnl.rode.r ap

auriueru

1i11u1ure gu3

arnqar]

ar,uaJl pcea.4ad o

ps

'eJrleruna; JolrJaJnp

tep

'cru"ralnd lerpq

rr8

eunq e1

e+e+Inzer

erld

pleuorie"r rS

ea.rd

'nlqulesu€ DSa

ul

unu

tzaod rS

erJrs

FS

ariercose o a

BpuoJ eA

lr

BaJe ur aJ€, 'unqau

usurznlua

€A rJ

'rurlel

,

alBlrnr]rB Esualur

o

mlJxe nrpau

un-Jlul

'BuoJd nr8aloc lnsorB

I JOlPr.UJn

Inu€ ul

pnJrlos a.rds p1e"rn1eu

rrdrns

n,

'eJB,

uI

elJ

neo rrqe6nru rJaJnp el

ap .

er.uolqo"rd r5

"rede

EelrEpaJ acaza;dsrop

JEr'rrzaod EI

erJJS

adarur tue FS

a)ez

eJ'tolelrz

InlsaJ tJeJns ]o]

EA aJEJ

ap aua;8rru alaJrulalnd

p"reo

erur;d n;1uad

-rede rue

Fnou EJ

'JOIruetar.rd rS rerlrureJ

"rolrJqluatu RrnJFp

arer a1

ad

'alelrznru ]ipJnq

rf,rLlr

Jolrn earaunduroc

ri

uerd eriezr,tordr-ur e1

a;ds arirzodsrpard

o'nES IHIB]

BJ IaJ EI'elseJrueru

alueJlap ES

aUBoJ adacul 'Flerrzlllu

eriernpe adaaul

rue

rSl

asei

e1

'lrunJop lnlHle]

IBrn]€u IB

lnrolrualSolu

ul

Ie

pugzer ',,-rolsed

lnJrrlr"

neaunds

rr8alot 11

ernrgJ 'sorlurpa;l

uailxa

ep

lrdor

]soJ un

IrnlnlsrJr{r}uv B

BaJeLt

-re)ur

epaJJ

as eA

alelrprJnl ep slrz

alES

alaLutlln ur

aJEJ InJosolrJ

'rnlnrusrurlSa.rr

lenldaruot 1e

ya8ely aJelu

rBLU

IaJ ruenap

aJBf, EA

elere

]epnn pJ

ea;gd eleod 'ulsrgl

elrnrrlodau nJ

1ay ap aseor8 ey

-r1a;

rraBura,uor eBnepE rJr,rolEp Iu es

iurrs lrqrpaJ)ur lsoJe

ul

'e1drr91r-r1 lE-s eJrJo

'exJez EJ9J

eurpJo IS

uluors Lr!

prsuaseled

JoIrlela BS

eaundurr al

aJEJ .rulorS

Ir1]uJLLr

-e1n8a; alcadsa,r

le8rlqo gs

ere Er sundsur

'81;aJ e-r

eJe, Il

'rerueyl

'1ua1

nt

sed

"rn8 15

-urs pugB;aru 'a1ard

pugd e1

pn'nrzru]

rELu

psul sun[e e zlrr.C'pr-rgd1i pser ards

]lqpr8

ne-s rrrdoa

liol

pleriua"rol areold 15

lrurod o

e-s ';o1a;o EeJEurruJJl

eI '\z o-Jlul

'nES

]nia]TEJBJ a"rdsap

eepr

pp au o

ppeor.rad

eare urp puglep

posrda

'erelorS e.ler;er un

e8ea;1ur rJHrLrln LrI lr BA

aJEJ ,,pJEJ

a;gsud"

ap

e]BS rarielnda.r

a;a1Seu 16

pugp

'lrqes

-uodsal

sorras rS

]lqe.-oep ap

Aela

un

EJ

a8urlsrp

aqJszlerN es

'HIEJol eleor6

e1

'S.rnqruneg lnSe"ro

elnru LrI

as

Esuglls BS

-Llor epan as (a1e1r.rpruau

rSnlur-u

pnop

rS

HJrunq

'ELLrELrr

'qlaqEsrlg eros

'urlnJseLu

0q)szlat N

,.rsesuteletA Jelap

il]arA epuglq e

lu a_r

ue

o

OLe-nl PL

O1Jr0 'o

a ,ald

Ps

pleurlsap giurrl e:'soo,r o

quloq lrqerue 'urlelq s ete

:tue

9t aP

JLnul el

noul e

I9]eI' :aseouln

alul^nl lJ

alsare elrpap r lnlos0lrj eA

'arler6orqolne

lrdo: u1

era

qlr.rpaui puel

_tnLU e ] 'aqlszlarN 6r,upn1 1re3

1err.

1n-oletrpa-d'191.

L)L

I

I

,\4cLrt:le alchimist 17

---

--.:,.nrai, bunicii

- i-

^{\'ede con-}

- ^r r ,,aa hr, ,'o

'

\c _{.list iuge}

_

--

> sr respon-

- -

^{.:iei s:ile de}

it-r r'ntreaga

,-rcl clin acea

-- ---:

aa]':lcterLrl

-

-

_')relor, ^S-a

-:JOp]l1 ^S-aU

-

^{,-. :,lLlns inse}

:gAnd sin-

.l ^. erta, i-a

--.-:Jle ^|egula-

- -. :levilor ^sd

-

^-. ::,.rir zarvH,

nvingeri reli-

udat c5 acela

egtinismului,

I crede incar-

ncios, cdruia mostenitorul

lncepe foarte

:dispozilie spre

ruclfi muzicale,

:nilor. La noud

ene de care va

:ie poezii, iar la

doisprezece redacteazH primul eseu filosofic. La aceeagi vArsti

apar si probleme ^de r",edere, printre care o miopie puternicd _Ei

dureri la muschii oculari. La treisprezece ani scrie o autobiogra'

fie

in

care, cu surprinzitoare Iuciditate, igi ilustreazd tendinla

naturald spre solitudine.

in

anul urmdtor i ^se acordd o bursii de studiu pentru presti'

giosul colegiu Pforta, unde va primi o formatie umanistd solidi

intr-un

mediu exclusivist.

in

urmatorii gase ani va desf5gura

o intensi activitate culturalH: se va curfunda

tn

clasicii greci ^si

latini, va

fi

entuziasmat de Holderlin (marele poet german mort

nebun, care in acea vreme nll se br-tcura de prea mare prestigiu),

va fonda o asociatie artisticd nr,u'r'rit.I ,,Cermania" si va continua

sd scrie poezii si nunret'oase conrllo:ilii muzicale.

in

ansamblu, ^este

un

elev silitor, desi ^gdseste matematica

prea rafionald

;i

plictisitoare. Miopia nu

il

impiedicd

sI

oblinH

rezultate bune Ia gimnasticl si

si

se

distingi

la

inot.

^{Este un}

bdiat puternic, dar,

din

cauza atacurilor de hemicranie

si

a

durerilor reumatice, se aflH deseori Ia infirmerie gi e constrAns

si

petreacd o vreme acas6. Printre colegii din aceasti perioadi

trebuie amintiti Carl von Gersdorff si Paul Deussen, cu care va

men{ine raporturi de prietenie durabile, chiar daci inconstante.

I-a optsprezece ani are loc ^r-rn incident: in timpul unei excur-

sii, bea patru cdni de bere gi se intoarce Ia colegiu beat; inciden-

tul

il

va costa pozi\ia de fruntag al clasei gi trebuie sd

trimitl

o scrisoare smeritd de scuze mamei. AceastH befie marcheazd,

prima etapi a raportulul sdu conflictual cu alcoolul, de care se

va tine ^la distan(i atAt din cauza stomacului delicat, cAt gi ca

formd de refuz a spiritului ^german. (,,Cate bere e

in

inteligenta

germandl", va exclama el.)

Aceast6 experienll de student de

eliti ii

permite tAndrului

Nietzsche s5-;i dezvolte

un

sim! al disciplinei muncii care va

J

nJJUed DB reur€Iu

rriez

Brlpep

€ as

nrlued

er8

ralrp relsere

eiel uI 'rnlnrEAepB Inlodrrsrp

rS

I

BrsealalJns ar€d €l

DuoJaJI tetu 't;ntun;p

esellolzep B

a"rec a1

ad

ru1 'drur1 eJlul

'1nSe"ro

leul uerd un

piunua"r el

ep .Bp

aarurouoaa rS

rri

ppeor"rad d Els€erv

'rue ap

as t

eJEz rerunqeu

€ €lE

turo]'soAJeu

InrueJsrs

IBC nJ

'IJnrueJA aleJe

:BJl EI€Oq O nJ 'rnlnsrl

BAe]g' al€Jlsrurulp€

rJ

e1.l016 rnln 6alol

^ale le puel ad'arqela: eJa

alriqlsnu prpl'rue alar

ardsoldes

aqlszla el

N

eie;

JruoruerruJ 'Fiue"ralo] u1

ap eser o-rlur

a"reldruglul (2)

ulp

a8un[e eqJSZ]arN

'lepueruorar esasnJ

rr ete,

]ueJne]seJ un

elnp,

aruaJn aJ

'ulQ)l ug

EI rrsJnf,xe

raun lndlul]

uJ 'HJ a.red ag

'lnrsounr ap [n]sap posrda

HZBelBp un

ppeor.rad H]sear€

urq

'aia1sr.r1

]epelur ep

alsa

'rusr;e8 rS

-aJB ap FruJoJ aJr.ro

eurprls Jp

'r;n1eu

a]BS raleJEAJpE

ElrJlodul

Hlrnqpseu a

p1er,r eJSeaJe ea apada"r

BLueas pp ISI'BelseJe aleol

nJ 'aleltt

rrip.r;

raun

nrqruetu lE

un

Ienp un-Jlul nJ

lrupJ

else

JErqJ IS

'pugq

pugurn; rS

'JIJu"tJ^E]

EzealualJar;

'erseaiuepnls

arjercose o-Jlur HJlur

:JolrJelrsJanrun

e

r[r.rB e"rp;

elern arlgc

srLIJSap e'EZvJ

eurud

o-tlul

'errurepeJe ]gJep alrepuolu

puuJn,

reru r;nlpipnul

raun eeJelrLrnlrodo Su.ro

apel ur

rue ap rrezenop

ap InlerEq 'elroJd

rnlnrBalor

rElr]rru IE

rrlseuou rS

lnrur8a.l nr

lrnu6rqg 'erSoloJl ap

'rauruur

e1r-rr.rop

,lS

ulp

EJrsel,

ar8o1o1r.y

ep eJelrsJelrun upnls

eJEJ

nrluad e

uuog el plntu

as ,uassnag

lnualar;rd

nJ

rnJoJ B ap Elr]rads;rad ap

]eJSrLu

rselace ,ue

uy

'elertolsrre rriplr"rorradns

.rolpurlsns 1e

ra.rB

laod ,sru8oaql

ard

-sop HurleI

ererrnl LrI

n, tggL o

u]

uruoldrp auriqo el{rsz}arN

lnluopnlS

'p1dea1Su

are,

ll

Hleoq

rusrpetuou rS

,erelozr ep

rr8unl rue

otlrsz]atN uJ

e lnl grrqrsd ua;rnjarnerdns

aarldxo as

lrqrsodrur BS

alsa'p1era ap rln8a;r

ap arras o aleadsa;

aundrur ri-e ps

ap aurs 16

lua8rxa nr

B IJ

ep eaAB

a;er adealelraede)RrHJ.ldey o

aq.aurs

ep

arrugdpls

ey

alrnr.rlod rS

alurlSounr

e8un[e u1

n;1uad e

iFIE]ueruep

-unJ elsa

lrnrrlod InJueluoru el

aJales rrietnpa

raun eeJrrurrd ,es

ea.rarpd HdnC 'nr8al.lr"rd

un

rs 1gc 'asrsdrl rl

erer au;a1ed rariecnpa

JESaJeu,,lnlrlsqns" IE

un

1e1e eJeprsuoJ

rr ea

,e1;oJd BI Jolrue

lniuelrq pugrpC

'a1es

rrlplrleuos;ad rruolrd er1urp

Inun elreluer

aLpszlatN BI

I f

Marele alchimist

ofertelor

carnale

ale

fen-reilor, tAndrul

Fritz igi

linigtegte agitatia incepAnd s[

cAnte la pianul bordelului, pentru ca apoi

sd se ndpusteascd afard cAt

de

repede

poate.

De;i prietenul siu

Deussen ctteazd,

intAnTplarea

ca dovadi a castitdtii

lui

Nietzsche (afirma:,,mulierern nunlqucLm

attingit - ^niciodat[ nu a atins

vreo

femeie"), este probabil ca acesta sd fi

intrat in

^asemenea ]ocuri pentru Ltn cu

totr-rl

alt

motir", decAt cel de a improviza

cAteva

acorduri la pian. in

sprijinul

acestei ipoteze sunt leacurile care

ii

vor

fi

administrate cAteva

luni

mai tArziu pentru combaterea sifi-

lisului, o boaiH cu transmitere sexualS destul de rlspAnditl in

acele vremuri. Dat

fiind ci in

^f aza sa

finali

poate afecta grav

sistemul nervos, tocmai aceasta va fi jr-rstificarea medicalS ofici-

ala a nebuniei care se manifestd la el dupi mai bine de dou[zeci

de ani.

Aceastd perioadi petrecutd la Bonn este marcatd de restric-

lii

^{economice Ei de datorii. Tn ciuda situa(iei} sale, Nietzsche nu

renunli la un pian inchiriat, nici Ia viata culturald pe care o oferd

oragul. intre timp, incep sH se clatine

;i

convingerile religioase

pe care le dezvoltase atAt de tinTpuriu.

in

fald i se deschid doui

drumuri, mai ireconciliabile ca niciodatl: ,,Daci vrei ^{sd ajungi}

Ia pace sufleteascil gi Ia fericire, atunci crezi; dar dacd vrei sI

fii

discipolul adevdrului, cautd",

ii

scrie surorii sale.

in

fa(a acestei dileme, Nietzsche decide s[ abandoneze teolo-

gia pentru a se dedica filologiei, trebuind ^sH dea o serie de expli-

calii n-ramei pentru aceastl alegere. Dupi o noud serie de dureri

19

le. Fdc6nd bilanful

bstitut" necesar al

egiu. Dupd pilrerea

rl potrivit este fun-

ivite ^gi la stipAnire

a de a

fi

exigent cu

eguli de viat5, este

ia lui

^Nietzsche

in

fl

agteaptl.

in

latind des-

:ii aristocrate.

cu prietenul

niversitare de

rgie. Obignuit

'ta, bdiatul de

nv5fdturi mai

'azE, e deschis

.tr-o asociatie

bAnd, gi chiar

itii

^rivale. Cu

td nesdbuitd e

form5 de gre-

ul de cunoscut.

vreme ce cduta

etzsche ajunge

remenit

in

fata

Nietzsche la saptespre-

zece ani, fdrE must5jile

celebre, pe c6nd era

eLev aI co[egiului Pforta

I