santi - par

Editor: Lucian BORL0ANU Telmoredastare r Rarnona ILCENCO

Coperta:' Vitri Fheuregu

Titlul origina!: Contpktt worcdial contre fur

santi - ^par

^{Claire Sdveruc}

Copyrighr O EtsITIONS AI",PFIfE 2010 Translation copyright @ Editura trilassco, 2OLO

Toate drepturile pentru editia <Ic ta[d sunt rezervate

Dditurii

lllassco.

Reproducerea parfiall sau integrald a textului fLfi, acordul ecliturii este interzisd ^gi va

li

^pedep.sitd

conform legilor in vigoare.

Comenzile frot

fi

fximise pe adresa: Editura Elassco

Bucuregf-i, Str. Miron Costin nr. 19, Seetor 1

Telefon,zfax : 021.222. 53.16 e-mail: comenzi@librarie-universala"ro

www"librarie-universala.ro ISBN; 978-973-8968-98-1

C[aire ^S6verac COIMPLOTUL

MOI\DIAL

SANATATTI btvv _,

'

_Traducere de IVI i h ai C o n st antine s e u

,,\

T MPOTRIVA,

BIASSCO

CUPRINS

Frefafl

Fic$uni ^gi realitili

Lovitura de stat impotriva dernocrafiei CdlStoria interzisd

l.

Noua ordine urondiali

ONU, capcand cu oglinzi de prins ciocdrlii Naqterea caracatifei sau incredibila ^dinastie Piesele jocului de Puzzle-lui

Care este pontiaEuropei fa!6 de OMC?

Dar faP de OMS?

FAO

Organiza$i non guvernamentale (ONG) Unde se situeazl adevfuataPutere?

CFR (Council on Foreign Relations) Bilderberg

De la George W Bush la Nicolas Sarkozy"'

2. Aceste transnafionale ^{care ne} conduc Ombilicul unei alte lumi

3. Cartelul industriilor farmaceutice ,,

Come{ul cu medicarnente

Medicii rcinforrrali

397

7 7 8

t0

15 15

t7

21 25 28 29 32 33 34 37 40

45 47

5l

53 55

Coruplie gi conflicte de interese

I-obbysmul, independenfa agenliilor gi a puterii

,

In cea mai mare legalitate.".

Sdndtatea industnei famraceutice...

inaintea celei a pacienlilor gi _{noi... gi noi...} gi noi?

Oare ei se gdndesc la asta?

Distilberre gi Thalidomida?

R.emediul cme omoari Ilormonii de substitufie

Violen{a pe re}ete sau medicamentele psihiatrice Oare iarba este mai verde la noi?

flormonul de cregtere Mmea ipocrizie

Vaccinurile

Epidemia falsl de hepatita B

{Jn aer de ddjd-w: Papiloma Virus sau IIFV

Gripa A

Un mic istoric al gripei A

O pandemie fird bolnavi sau epidemia vaccinurilor Busiress-ul fricii

Gripa

A/HlNl

versiurca 2009

,,Oare ^se pregdtesc pentru o pandernie de gripd, sau pregitesc _o pandemie de gripi?..

Informa{ie prea multi. _".

Cine gtie ce este in acest vaccin?

Pdni unde merge complotul?

De ce nu un rizboi mic bacteriologic!

l$o nutem opri progresul!

Inapoi!

Antiviralele Libertatea presei?

Adevlrul este ca fesele, sunte.m obligali sd ne aSezdm pe ele. @overb african)

Un roman polilist in mirime naturald Mai tare ca John Le Carr6 Bio qi nanotehnologiile

398

59 63 75 82 84 90

9l

92 93 93 96 101 108 117 113 1'i,4 129 140

1,45 147 151 154 158 161 165 170 177 178 185

i85

188 190 195 195 2AO

Microbiolog, o mesef,ie riscantd

inte

^{qtiinti qi} conqtiinli

$i dacb pandernia ar fi caiul de bdtaie Nanolumea gi nanonaegtrii

4. Cartelurile agrochirnice gi biotehnologiee Mdnca{i pegte de doui ori pe sdptdmind Fentru sdndtatea voastr6, consumali trei

produse lactare Pe zi

MAncafi cel pulin cinci fructe gi legrrme zilnic...

Aceste cocteiluri mortale

2in\

OMG o eotitrrd perictrloasd pentru ornenire Dupi noi, potopul"".

Hormomrl de cregtere a bovirelor Taci gi mlndncS!

Scopil ^{scuzd mijloacele} ONIJ spald mai alb decdt albul

Reciclarea verde sau Global Compact Bayer gi Global ComPact

Fundafia Rockefeller, Revolu{ia verde ^gi CGIAR

5. Controlul eartekrrilor ^asupra agriculturii mondiale Jefuirea viului

Flambarele diavolului Liberlate, drag5. libettate'.'

ZAfrnbtqr, suntef, contamina{i ^!

Cum iqi insugesc ,,ei" pafimoniul mondial Kokopelli: ^inlrarea in rezistenli

PNPP (Frepma;iile naturale pufin preocupante)

A produce pentru a ffd.i, nu a

fdi

^{pentru a produce}

Oroarea cregterii industriale a animalelor Plsdrile in baterii

Nici iepurii nu sunt mai rdsffiiaf; de soarti Viald tristd cle porc

Lume bolnavd

399

206 249

2t0

215

2t9

221 22s 228 231 234 236 244 242 244 246 254 256 256 258

263 263 264 272 274 276 284 283 285 288 290 291 298

Claire S6verac Mafia hormonilor

6. Consecin{ele cregterii industrlale asupra sfl nitii"tti noastre

Ceea ce tu faci celui mai mic dintre ai mei, irni faci mie

Explozia indusfiei cirnii este o calamitate pentru plaretd

Mic aparteu inte vaccinuri gi

exploafarea animalS ?n crescdtoriile intensive

7. lVlarea nninciuni

8. Marea distribuge qi cartelurile agro-allmentnre Oare profitul cu orice pref gi inainte de

orice este chiar visul nostnr...?

Vorbind despre pegte

O micd menfiure util6 despre ou5, dacl nu qtia(i...

Peto-rogiile Epidemia de obezitate ,,[46ncarea proasti"

Smr$itul nutrimentelor Mafia apei

Apa de la robinet

Revoolving Doors d la frangaise

Oare apa este rm drept al tuhrror oatne,nilo4 sau o marfr?

Pericolele materialelor plastice Concluzie

Note Muttumiri

304

347

312 307

318

319

323 324 325 328 329 330 335 340 343 343 345t 346 349 351 357 395

Doar micile secrete trebuie sdfie apdrate; cele mai meri sunt pdstrate de netncrederea

publicd'

Marshalr McluharfT)

: -

NOUA ^ORDTNE hdONDIALA

ONU, capcanfi cu oglinzi de prins ciocf,rlii

Conqtienli de greielile gi de marile rrcazuri care au lovit omenirea

in

secolul al XX-lea, oamenii de stat au creat,Ia 24 octombrie ^7945, unorganism intema,tional care sI reglementeze

toate

diferendele

dintre ei _9i sd evite

rEzboaiele: ONU (Organiza{ia

Nafiunilor Unite). Fiici naturali a Societifii

Naliunilo4 paartnea oare in genele sale imperfeclirmile ^mamei?

Societatea

Naliunilor ^era o

organiza[ie interna]ional5 pregdtitd in timpul Conferin{ei ^de la Paris din anul 1919 qi insti- tuitd de Tratatul ^de la Versailles

in

acelaqi an. Scopul refinut ^de istorici este ,Blsffarea pdcii

in

Europa, prevenirea rdzboaielor, dar _9i imbun6t5f;rea gtobali a calitdlii

vieiii";

marele ei promo' tor, pregedintele Woodrow Wilson, denunlAnd drept cauzi prin-

cipalI

a Primului

Riztoi

Mondial diplonoalia secret5. Fdcat cd nu a precizat cui

ii

servea aceast[ diplomalie ^secretS!

15

Claire S6verac

Oricurn, indiferent de puritatea intentiilor sale, Societatea

Na{iunilor

a

fotrosit indeosebi

la

acoperiroa unuia dintre ade- vlratele motive ale acestui rnasacru de 1.0 rniiioane de persoane:

impdrfirea lumii ^?ntre doud blocuri imperialiste penffu cucerirea pie{elor, indeosebi cea

a

petrolului, fntre dornnul Rockofeiler

@ockefeller Standard

Oil)

^qi

gruplil

angflo-olandez

al lui

Sir Deterding (Royal Dtrtch Shell). tntr-adev6r,

in

seara declarafiei de rizboi din anul 1914, inainte ca primul soldat englez s[

fi

tre- cut strdrntoarea Fas-de-Calais, Londra igi atribuia 100% petrolul turc, in avantajul pefi'oliqtilor britanici!

Aqadar, oare de ce ared oanrenii

ai

se bat? Aceast6 decizia diplomaticl nu putea

fi

efectivd ^decdt cu condilia ca Turcia s5 fie invinsS! Banditismul nu a fost deloc sfriin intrdrii Turciei al.[turi

de Germania in prinaul conflict mondial, ^gi nu trebuie s[ uitdrn cd durata unui

rlzboi

^este propor[ional[ cu irnbogi]irea aceloraqi carteluri! In tirnp ce francezii cf;deau in luptele din Strdnetoarea Dardarcle gi de ia Salonic, germratrul britanic Allenby ocu.pa cu destuli uqurinffl Turcia orientald, adic6 regiunea sa petroliferd.

Urmarea clasicfl a disputelor a fcst impirfirea prdzti de r[zboi intre pefroliqti.

Nu

statele sunt nebune,

nu

stateie doresc rdzboiul, ci interesele private hot[r[sc in aceast] privinfE.

intelegem astfel

de ce

Mussolini declara: ,,societatea Naliunilor este foarte eficace c6nd

vr[biile

_lipd qi deloc atunci cdnd

vulturii

atacd.n'

Cincizeci de milioane de morli rnai tdrziu, dup[ al Doilea

Rdzboi Mondial, pentru ah

Societatea

Na{iunilor

nu-qi indeplinise

rolul - ⁱⁿ

virtutea aceloragi

principii, la

Ialta, cu ocazia impargirii lurnii

-,

^s-a hofdrdt infiinfarea ONU, pe loe ^qi pe scheletul Societilfii Nafiunilor. Dar acest r5zboi ruinase girile qi costase America 400 de miliarde de dolari, crescdndu-i dato-

rjala

220 de nniliarde de dolari. Acest luctu fbcea Statole Unito prizoniere in ^ghearele bancherilor internafionali.

C0MPLOTUL MONDIA,L itvlpOtmVR

sanArAlu Na,sterea carecati{ef, sau incredibila dinastie

Povestea ?ncepe

in anul

1860, cOnd,,01d 8i11" William l{ockefelter, negustor

de bdlci de

specialitd}i farmaceutice, ^a inccput sb cumpere petrol brut pentru a-l revinde

liranilor

^naivi

sub numele de ,,Nujol" (New Oil

-

ulei nou), ficdndu-i s5 creadi

cir era un

^tratament

^impotriva cancerului, irnpotenlei

9i rnuqcbturilor

de

qarpe!

impreuni cu fratele sdlr, John

D' Itockefeller, infiin{eazi Standard Oii, care devirr, din anul 1868,

;rrima intreprindere peholierd

din lume'

Se pare

ci

John D.

rlcl,esta deja concurenla ^gi nu avea decdt un singlu mod de aface irlaceri: dish'ugerea sau rdscumpilrarca duqmanilor! Acest lucru i-it adus, in anul 191i, o condamnare din partea

Curlii

Suprerne

rr Statelor Unite ^pentru delict ^de monopol ^qi racke{'); Rockefeller standard

oil

este atunci fragmentata

in

aproxiurativ treizeci ^de companii petroliere (care

vor

deveni Exxon,

Mobil,

Chewon, Arnocoo...). inceputurile

,Jactioii"

^care

unna

sd construiasc[

i rnperiul Rockefeller:,,Abandonarea propriedtii, plstrarea oon- trolului... acliurra prin interrnediul altor entitSfi, trusturi, com- panii inlocuitoare ^qi in primul r6nd inventarea inqelatoriei, ^care lo foloseqte gi astdzi celor mai bogafi, ^caf,e a constat

in

<a da>

barni unor funda{ii care

le

apar}ineau...

dupl

ce i-au fbcut ^pe politicienii cornplici

si

voteze

o

trege care permitea deducerea clonafiilor

din

impozite!'o(e).

Astfel, in anul

1913, s-a ndscut lrundafia Rockefeller, faladda urei noi ^afaceri, ,,industria farna- ceutic#'cu

activit[li

^{noi qi} pronril5toare: chirnia, pekochimia ^qi larmacia; pregitind astfel preluarea sectorului

sdn[tifii

in Statele tJnite. Pentru ^cd, vizionar fEr[ pereche, John D. Rockefeller nu rlistribuia dona{ii ^decat pentru formarea gi cercetarea

in

mediutr spitalicesc qi unor prestigioase qcoli medicale (Harvard, ^YaLe, .lohn Hopkins, Washington University, Standford, Columtia) care trebuiau

sd

predea

qtiinfa

medicamentului.'. aqa cum l'lnan{atorii din grupul Rockefeller ^doreau

si

fie

ficutd!

,,Planul rnachiavelie era ca Fundalia

s[

investeasci

in

domenii care

ii

t1

Claire Sdverac

aduceau o putere qi mai mare _$i profituri qi ca activele sale

si

fie neimpozabile pentru

ei

^qi urmagii

lui,

pe 16ng[ ffansforrnarea imaginii sale de escroc in ^{cea de} binefdcfltor al omenirii.'o(r0)

Prietenul uostru, rnsuportdrid monopolurile ^{deo6t ?n} avari- tajul lui, a inceprt

si

supravegheze de a'proape IG Farben care, din antil 1925,in Germania, devema un rival serios in domeniui chimic ^qi farmaceutic prin reunirea societdlilor ce lucrau impre-

uni dup[

Primul R5zboi Mondial: Bayer, BASF,

AGFA

ryi

Hoescht (asthzi Aventis).

Acest gmp,

care inventase deja rflzboiul chimic in timpul Prirnului Rdzboi Mondial cu ,,gazul ^de htpts,'', se distingea ca fiind naotorul gi finan{atorul principal al progresului politic al unui anurne Adolf }Iitler. in mod inevitabil, in anul 1941, s-a descoperit crearea Standard IG Farben, asoci- afie care reunea interesele a doi giganli. IG Farben a devenit prin- cipalul ac,tionar al Rockefeller Standard

Ail

^gi vice vers&.

Cei doi complici se puteau

imbogili

furnizdnd regimului naztst carbrnanfi pentru avioanele qi submarirnle lui, ^gi asta p6nd

in anul 1942. Ce contau cei 83 000 de muncitori sciavi gi cobai

vii

din lagirul de la Auschwitz ^pugi la dispozilia tO a*O"ottt), in uzina sa din apropiere tsuna Ciremical Plant, indeosebi pentru experienlele sale medisale".. qi mor"{ile akoce care rezultau de

aicil La o

scard

ieqiti din

corn$n, toate

otrivurile

chiurice, agenfii bacteriologici gi prcgresele chirurgicale pe care indus- tria.gii de dupi

rizboi

au pretins

c[

le-au descoperit au f'ost tes- tate de savanfi nebuni, caf,o s-au v5.zut reintegra{r gi onorafi in

cele mai mari gruptni de influen{i mcndiale, dupS r[zboi, penffu profitul cel mai rnare al aceloragi flnanfatori.

IG Farben delinea qi brevetul gazului

ZyclonB

^qi 42,2ota

din ac,tiuni!

in rnod curios, niciuna dinhe instala{ii sale nu a fost bom- bardati in timpul rlzboiului, mai ales IG Auschwitz, ^qi nici calea feratd pe care

mii

de oameni erau adugi

in

infern.

Guile

^rEle

spun cd Rockefeller este cel care qi-a folosit influenla prin inter- mediul lui John Jay McCloy(l2), asistentul ministrului de R[zboi

18

COMFLOTUL MONDIAL INCPOIzu-'TE SANAIAITT

(uifost consilier juridic _{al IG} Farben), pentru aface

si

fie bom- bardarnentele asupra IG Farben, spre marea disperare a coman- tlunlilor forlelor aliate.

Dup[

Pearl I{arbor, c0nd faptul

cd

aptoviziona fo4ele

lnrrate adverse a ^{provocat totugi}

,,dezordine", ^Nelson

ItockefeltreC'r), judecat pentru ,"corner! cu duqrnanutr", a scdpat cu u arnend[ de 5 000 de dolari. Dar,

in

1944,fficea parte din con- ducerea executivd

a

guvernului arnerican (de

altfel,

pe toati durata istoriei secolului

)OL

farnilia Rockefeiler ^va juca un rol hotdrfitor

in

deciziile luate la cel mai

inlt

nivel); _9i se pare cd influenla sa, iot prin interrnediul Departamentului de Stat ^ame- rican,

a

atenuat sentintele pronunlate

la

Niirnberg impofriva rlirectoriior de

la IG

Farben. tntr-adevdr, dincolo de controlul

lsupra societdlilor indush'iale IG Farben (imp6r,tit

^cu

Itothschild/JP Morgan) ^qi deci de activitifile lor ^pe pielele mon- rliale ale peholului gi medicamenteior, Nelson Rockefeller nu linca ca adevdrafii vinova$i

si fie

spdnzura{i." Urma

si

^aibd

ncvoie de ei!

Agadar, Tribunalul de ^1a Niirnberg ^a judecat doudzeci _9i putru de directori de la Bayer, BASR Hoechst _9i alli responsabili

li

cartelului

IG

Farben pentru crime comise irnpofiiva umani- tirfii. Capetele de acuzare includeau; organizwe ^cle

r[zboi

^de

rrgrcsiune, instituirea sclaviei, ^masacre coiective" Dar Fritz ter Mcer, vinovat de genocid gi de crimd impotriva urnanitdgii, a fost rcintegrat, dupi patru ani de detenlie,

in

cele nnai inalte funclii nlo laboratoarelor Bayer, pe are le-a ^asumat

pini in

anul ^1961.

llste unul dintre iniliatorii

comisiei o,Codex Alimentarius", tlcspre oare yom vorbi rnai t6rztu.

Karl Wurster, fabricant al gazului Zyclon-B, ^a fost achitat

;i

a fost director gereral al grupului BASF plnb ?n 1974. Hans (ilobke, _coautor

al

legil.or rasiale antieweiegti, redactor-gef al lugitor Marelui Reich nazist in {5rile ^ocupate, continuator al doc- trirrci

lui

Goebbels, care dorea ^s6 impun5 o uniure economici curopean[, a devenit ministrul guvernului Adenauer' Implicat

in

19

Claire S,5verae

mod direct

in

cartelul drogului gi al peffolului, ^este unul dintre

iniliatorii

Comrmit6f,i Economice Europe (CEE), strdrnoaga actualei Uniuni Europere. Walter ftrallstein, prof,esor eminent de

dlept nazist, apirdtor

ai legii

privind proteclia sfingelui

qi

a onoarei gelmarn, a devenit prirnul ^gef al Cornisiei Europere (ftr an'u| 1957, Adenauer gi Hallstein au semnat primul tratat euro- pean, la ltoma)tta).

in

orientarea lurnii dupd r[zboi, rolul fra{ilor Rockefeller va

fi

predominant. Nelson, politicianul, ^gi David, antreprenorul, au absolvit gcoli prestigioase qi qtiu cd,

daci

doresc skbilirea unor monopoluri mondiale, este nevoie

do

controlarea unui guvern mondial. Naliunile Unite vor

fi

^create

in

anul 1945, la San Francisco, ,,cu ajutorul lor moral ^gi financiar", citim in toate documentele caf,e aduc un omagiu contribu$ei famiiiei; inff-ade- v[r, ei au oferit o jumf,tate de mil.ion de dolari qi o proprietate cu aceeaqi valoare pentru contruirea sediului

noii

organiza{ii;

,,aducdnd astfel ^casa Naliunilor Unite la New York City*.

Agadar, ONLI s[rb[torea cu o mas[ instalarea in casS nou6 c0nd un sfert din omenire cfldea sub jugul comunismului, celilalt sfert se putea ?ntoaroe linigtir la afaceri sub umtrra protectoare a

Unchiului Sam qi... _lumea

a

treia se nlgtea

prin

irnpirlirea r[m[gi1elor

imperiilor

coloniale"

pe

care nnultinalionalele se

grlbeau

si

le jefuiascd sprijinind regimuri politice fantorn[ _9i corupte, in timp ce ONU iqi intorcea privirea gi crea organisme neputincioase de un Umanism grandios, unde sdldguieso cei care iqi impart prada.

Aceasti carte nu iqi ^propune

s[

ffateze acfiuni ale acestui organism in favoarea

picii

in lume, dar istoria va relirrc

ci

nici- un singur r6zboi, nicirm singur genocid nu au putut fi evitate prin nnijlocirea acestei adundri de

la

fnfiinfarea sa" De fapt, ^pugine rezolu,tii ale ONU, ca

s[

nu spwrm niciunul, au fost respectate de weun guvern, gi asta pdnd in zilele noastre.

Oare

nu cumva ONU e doar o iluzie

frumoasd in agteptarea

,,transrnutirii" {drilor in

avantajul

grupurilor

de

28

COMFLOTTIL MONDIAL 1TI'TPOTruVE SANATAPI

rnonopol pentru aft, infi.ne,doar ^{o grefd a} unui tribunal de ,,brrsi- rpss mondial"? in mod straniu, de altfel, singurii care reuqesc sd

sc irnpund

in

uromentul de

fali

sunt

FMI

^(pentru bani), OMC (pcntru comer!) qi OMS (pentru sdn5tate), organisme care

,jn

rrrud ofiaial" depind de ONU. Nu ^keo-uie uitat nici

ci

finanlarea

( )rganiza,tiei Na,tiunilor Unite _9i a agen{iilor ei specializate ^este ruligurat6 de conhibuliile obligatorii ale !6ri1or membre (foarte pufin

la zi

ou contribuliile

lor)

^qi de contribufii voluntare ale

t rtturor organiza[iilot, intreprinderi ^sau chiar particulare!

Fiesele jocului de

_Puzztre

Familiile oligarhice ^situate in fruntea cartelurilor industr"i- nlc arnericane qi eriropere s-au apucat imediat sd pund in funcfi-

rum: aceste ,,unelte politice", care

si

le permitb sd conducd tumea.

Niscut in iulie 1944, din

acordurile

de la

Bretton Woods("),

FMI

(Fondul Monetar Internafional) ^este

o

institu,tie irrtcrna{ionalS ce regrupeazd I85 de !dri, ^{al cdrui} rol este _,,sd pro- nroveze cooperarea monetard interna,tionali, sd garanteze stabi litateu financiari, sI faciliteze schimburile internafionale, si con- tribuie la un nivel ?nait de locuri de munc6, la stabiLitatea eco- rrrrrrricl ^gi si dilninueze sdtdsia"', mai rnult sau mai ^pu,tin comple- rncntar cu alte mari

institt{ii

economice ^{create pe} vremuri, din-

tlo

care

BIRD

^(Banca Interna{ionald pentru Dezvoltare ^qi l{cconstruc,tie,

numiti

_{9i Banca}

Mondiall)

^qi GATT (acord ^ge- rnral privind tarifele vamale qi comerful), ^sernnat la pulin tinrp tlupri aceea"

GATT a fost un costum croit ^pe mdsuri pentru srearea, irnbogifirea gi dezvoltarea grupurilor de monopol; virusul insti-

Iuit

pentru distrugerea deliberat6 a libert5lilor gi controltll. ali- rncntar rnondial proiectat indeosebi de grupul Monsanto. Acest

plan

orwellian

va

avea consecinle dezastruoase

in

cascadi

2t

Claire S6verac

asupra fiecdrui pdmdntean, a$a cum vom vedea pe tot ^parcursul acestei

c[4i.

Acordurile GATT sunt semnate, la 30 octombrie 1947, de 23 de +fin, sub pretextul amr4gitor al liberului-schimb ce trebuia

s[ duc[ la

sclderea pre,turilor pentru consurnatori (nu putem spurc cd acest lucru a mers!), la ^o mai bunh utilizare a factorilor de produc,tie (e de preferat sb fabrici incilldminte ^pentru copii in Pakistan, dec6t

printr-o

trMM{tu),

in

Fran}a),

Ia

favorizarea locurilor de muncd

in

sectoarele

in

care fiecare far6 deline ^un avantaj important.

(inlocuili

^puvdnful _lar6

cu

multina,tionald, rechinii nu se

minflnci

intre ei!)

Dintre toate acordurile

G,{Il

^{eel.e care rp} intereseaz6 fn mod deosebit referitor

la

acest subieot sunt

miai bijuterii

ca ,,Certificatul ^{de obfirrcre} vegetall" sau obgirera de brevete penfiu viu.

Certificatul de obfinere vegetal[(I') (COr4 a fost creat in

anul

1960

in

scopul

protejirii activitdlii

seleclionatorului ^de seminte, devenit[ o meserie cu drepturi depline in timpul secolu-

lui al XVI[-lea.

,,<<]vlateria prim6>

a

acestei profesiuni fiind deopotrivi autoreproductibild

qi vitald

pentru omenire,

ni

^se

spwlea, in cel mai ipocrit mod din lume,

c[

era rpcesari gfsirea

urei

formule care s5 garanteze

fn

acelagi

timp

recunoagterea muncii seleclionatorului ^gi libertatea de munc[ a agricultorului."

ln privinla ob,tinerii de brevete pentr"u viu(r8) sau depurnrii in domeniul biotehnologiilor, care, din foricire, face obiectul unei dezbateri etice incd din anii '90, cu dezvoltarea de OMG ^gi deter- minarea ordinii secven{elor moleculare de ADN, este o

lupti

de titani: pe de o parte, Don Qnijote, iar, ^de cealalt[, Leviathan, in fa{a lagilor care contempl[!

Gralie Oryanizatiei Mondiale

a

ProprietSgii Intelectuale (OMPI), seleclionatorului

ii

sunt garantate protecfia denumirii

invenfiei qi

monopolul cvasiexclusiv asupra comereializdrii seminfelor pe o duratd cuprins6 intre 20 _$i 30 de ani<l'r.

'r1

COMPLOTITL MONDIAL foapOtnrve ^SANATATII

Dupi

ce guvemele

din

toatS lmnea au sernnat agordul G,4TT, nu mai rlm0nea des6t srearea OMC(',) peotr.u,lm!119rea

lor. r., , r

.,,:.rr

,,Creat ^penfuu a ajwta, prin reducerea obstacolelor liberu- luri-schimb, producitorii de rnarfuri qi de servicii, exportatorii 9i

i mportatorii ^{s6- gi} desfhqoare aotivit6tile'

"

C0teva decenii.mai ^{tfutziu, se pare"} mai de ^{gtab6, cd ON{C} cra o asocialie ce avea drept scop eliminarea tuturor obstacolelor care incurcau piala linigtit6 ^a cartelurilorp').

Dar

ciile

pierzaniei sunt pavate cu ,,intenfii ^bune'o pentru ca

iloi

sX tre putem accepta!

in

realitate,

existi

un

nurnir

incal- culabit de

leg[turi intre

persoanele

cu

putere de decizie ^ale acestei organiza{ii ^qi nurnerogii executan}i ^bine

pl5tifi

cu comi- sioane grase; metodb larg

folositi

de eercurile mafiote, ^care le-a perrnis nagilor sa-qi asigure

o

bdtrane,te fericitS' Aoeasti opacitate, indirect acoperit[ ^de relafiile ^{sale cu}

o]IlJ, ii

^perrnite

C)MC,

tn

incongtien{a popular5,

sd

apard drept regulator ^al libertdtii pielelor qi

al

practicilor comerciale, ^aga cum indicd statutul ^ei.

Dar un complot nu ^ar

fi

posibil

fir[

oameni' incredinlarea oomenzilor

in miinile

selor mai apte persoare

si

duc[ un lucru la trun sfhrqit este de cea nnai elementar[ prudenfi'

Exemplul

tip

este cel al prirrullui director al OMC: Peter Sutherland.

I-a inceput director ^general al ^{GA^TT,} este qi preqedinte al Goldrnan sachs International, bra{ financiar al migcSrii reocon- servatoare americare. ^(Fostutr ei

wi

Henri Paulson, ^secretar al 'i nezoreriei lui George Bush, ^{care a} avtrt ideea bund de a-gi pis- tra nrilioarele ^{sale de} stoks-options Goldman Saehs, este berefi- ciarul direct gi

al

susccesului ^s6u pentru cd, cu

cit vor fi

^mai

rnulte blnci americare cale ^se vor inchide ^?n criza actuald, cu atat aceasti

banei va

^ca.gtiga

mai

mul1i

bani!

Toate speculaiiile privind rnateriile ^prfune, indeosebi petoolul, toate manipulirile

l:rancare in curs, ^{eare auaruncat} Occidentul

in

crizape care !5rile

23

Claire S6l'erac

din intreaga lume sunt pe cale

si

o refinan{eze, se regasesc tn aceasti banc6.)

Peter

Sutherland

este qi

preqedinte

al BP

^(British

Petroleum): grup emblematic anglo-oiandez, al cdrui fondato4

sir

Henry Deterding, menlionat anterior, a finanlat ascensiunea

lui Hitler la

^putere; 9i director rpexecutiv

al

Bdncii R'egale a scofiei. ^Aceasta din urmd ^a trebuit

sl

fie ajutati ^de urgentfi anul trecut cu 25 de miliarde ^{de etlro de} contribuabili, ^{pentru c6,} fiind a cincea bancfl mondiali, odderea ei ar

fi

provocat-o pe cea a

?ntregului sistem financial internalionatr. Preqedintele ei, Sir Fred Goodwin ^(tradus

in

limba francezL: cdqtig bun) a fost rdsplatit, in februarie ^2009, pentru statele lui de serviciu ^{cu o rent6 anuatra} pe

viaf[

de 800 000 de euro, din ordin ministerial. (Ceea ^ce inseamnl un salariu lunar de 66 666,66 de euro... degeaba nu ne

dorim si

credem aga csva,

cirp

este angajatorul?)"). ^Peter Sutherland este

gi

pregedintele secfiei Eurcpa

a

Cornisiei Trilaterale, membru gi al comitetului de ^conducere al grupultti Bilderberg qi preqedinte al European Policy ^Center, rm alt think tanks, regrup0nd ,,croma" exper{ilor inteligenfei europene ^qi mondialiste. Din ¹⁹⁸⁵ pf,ni in 1989 a ocupat un post la Bruxelles

in

calitate de conaisar responsabil cu politica concurenfei.

(A

f6cut ^parte din prima cornisie Delors.) Acestea sunt renurnitele comisii care

au

organizat deqertif,rcarea industrial[ a Europei, incurajdnd delocaliz6rrle spre Asia gi {nrile din lurnea a treia timp de doudzeci de ani, antrendnd ^de Jacto disparifia artizanatului iladilional qi a micului comer! tn Fran{a... Spro cea mai mare pldcere a cartelurilor marii distribufii@)'

Nurnit consilier finansiar la Vatican

in

anul 2006, este gi pregedintele erropean al Institutului Euro-american ultra puter-

nic care

lucreazil

ln

^favoarea

^{unei uniuni}

atlantice: TPN (Transatlantic

Folicy

^{Network, re,tea}

^politicd

transatlantici)"

Aceasti TPN sprijinitfl ^de rnarile multina]ionale @oeing, ^Coca- Cola, Bertelsmann, Nestl6, Microsoft.'") 9i-a afigat f'oarte clar

24

COMPLOTUL MONDIAI- inrporruve sANnrATu

obiectivele: crearea unui singur bloc atlantic la sfhrqitul anului 2015@.

Am fi

mai de ^grabd tentali

si striglm

,,cucurigu'o atunci ciind un francezaccede la cele mai inalte distincfii! ^Pascal Lamy, prcgedintele actual al OivIC, ^{este, asemenea} predecesorului siu, ru.Jmbru ernirent

al

mutrtor asocialii discrete, precum Rand ('orporation, Transparency Intemational,

clubul

^{Secolul, al} llilderberg, preqedinte

de

onoare

al Institutului de

Relafii lnterna$ionale ^qi Strategice... ^de fapt, tot ^{ce poate} aveaputerea ^ca ..sOcietdfi de g6ndire" private, ^gata s6 dernonstreze cum legile sunt fEcute doar pentru oarnenii mdrunfi!

Care este pozi{ia Europei fa{i ^{de OMC?}

Agadar, pentru Uniunea EuropeanS, in calitate ^de comisar

$uropean

la

comer!, Pascai Lamy este singurul negociator ^de l'icc;ine datichndUE negociaz[ ^pe plan interna{ional acorduri ^de liber-schimb sau acorduri comerciale.

El

este asistat

de

un ,,cornitet spocial": comitetul ^133. in mcd oficial format din

ina[i

lirnclionari

ai lirilor

membre; de fapt,

infiltrat in

totalitate ^de ilgcnliile societd{ilor transnafionale. Ca dovad[, notele ^interne ,nr*

i"

cer comisarilor europeni

si

^{qteargd din} cornunicdrile ^gi

rurosajele lor electronice toate legiturile ^{pe care le au cu grupurile}

dc

influen!5(")!

Dar

,,cunG

se

ptevaleazd

de

calitatea

lui

^pur

tchnic6, orice chestionare

privind

motivalia rnembrilor este ^a

ltriori

exclus['o('u). ,,Pu!ini ^europeni

qtiu de

existen$a ^acestui ('runitet.

$i

^{totugi, acesta este unul} dintre locrnile

in

care sunt hot6r6te vielile noastre,

in

^cea mai totald opacitate, de oameni e$re nu dau seam[ ^de opliunea 1or nici ?nfalaalegilor nostri, nici in

lda

noastr6, [...] care delibereaza ^?n secret qi ale c6ror docu-

,rr"oi"

sunt confidenfiale.

in

materie de

rrgocieri

comerciale intcrnalionale, comisia EuropeanS exercitS competenle exclu- sivc.

Adic[

deciziitre adoptate sunt imediat constring[toare ^pen-

25