SI EUROPEAN . :

I

AV. DR. GIORGIUCOMAN

CONCURENTA

iNDREPTULINTERN

SI EUROPEAN .

^:

" t r.:,

EdiSia

a

II-a, revdzutd

gi

addagltd

4261 Giorgiu Coman Profesionist 60

Publicitatea comparativl _{590, 60S}

Pubf icitatea ingelStoare Sgg,649 Publicitatea mincinoasl Sg6 gi urm.

l)rrncre _la index 360 llcgii irrrtonome 69 l{cgrrllrnuntrrl Consiliului nr. ll)() /'2004. 136

llcstringcrca concurenfei 325

;i

^urm.

Salvgardarea unei intreprinderi 140 Scrisori _de orientare 520

Secret comercial _1O9 Secret profesional 524 Servicii _de interes economic general 285

Societate cu rdspundere

limitati

126 Societate europeani 73, 74

Societate in comanditd simpli/acgiuni 127

Societate in nume colectiv 122

Societate pe acliuni

lZ4

Societate cooperativd europeand 75 SocietSli cooperative 70

Stabilirea, directd sau indirecti, a

prefurilor de cumpirare ori de vdnzare 345 gi urm.

Stat

- funcfii 20

- intervenfia

-

^{in economie 19}

- intervenfie _{cu caracter} convenfional 36

$coala de la Bruxelles 26

$coala de la Chicago 22 gcoala evolugionisti 23

$coala germand _de analizd economicd 25

$coala nihilisti Z4 Teoria intreprinderii

slabe 174

Testul monopolistului ipotetic 303

Uzanle cinstite 568 Vad comercial 6

E ^c.rprin,

CuvAnt

inainte...

.'."...'.""""""""""'7 Capitolul I

Concurenga

-

^miilocul

prin

care se

asiguri echilibrul

9i progresul

economic ^pe

piali... """""""""""""""""

⁹

Secliunea 1, Noliunea de

concurenfi'....'..."."... """""""""""""""'

⁹

Secliunea a 2-a. Clientela

-

finalitatea principald ^a confruntdrii dintre

...L2

5,i. ^{Noliunea de}

clientel5

""""""""1'2

$.2. Felurile

clientelei

"""""""""""'1-3 Secliunea a 3-a. Felurile

concurentei"."'...".".'...'.'.' """""""""""""L4

$.1. Concurenla purd

;i

^perfectd

;i

concurenla eficientd

"""""""""""""""'

¹⁵

$.2. Concurenla

liciti,

concurenla patologici (ilicitdJ _9i concurcnfa

interzisi...

""""""""' ¹⁷

$.3. Factori destabilizatori ^ai concurenlei

perfecte """"""""

^{l tl}

$.4. Curente de idei

neoclasice"' """"""""""""""20

Secliunea a 4-a. Reglementarea internd, comunitard _9i internltlionirl:i..'...'22 S.1. Necesitatea

edictirii

unor norme de concurenf;.'..""""""""" """"""""'2'2

$.2. Reglementarea concurenlei in dreptul

comunitar

"""""2t1

$.3. Reglementarea concurenlei in dreptul

romAn

""""""""':l:J

$.4. Reglementarea concurenfei in plan internalional. ^Organismc

internalionale cu preocupdri in

domeniu.'.". """"""""""""""'36

Capitolul al II-lea

Domeniile ^de aplicare a

regulilor

^de concurenld...'...'.'...""""""""""""42 Secfiunea 1. Noliunea de

intreprindere...."..,... """"""""""""""'43

Secliunea a 2-a. Concurenla

comerciali',...'... """"""""""""""46

6.1.

Comercian!ii...,... """"""""'46

S.2. Alte

entitili

^care

intri

in sfera noliunii ^de intreprindere"""""""""""59 Secliunea a 3-a. Concurenla in domeniul profesiilor liberale""""""""""""""61

5.1. Profesiile liberale

- defini!ie.'..

""."""""""""62

$.2. Profesiile liberale ^gi

concurenla..,.,....""'.'..'.'.. """""""""""'65

$.3. Profesiile liberale in

RomAnia. """""""""""'68

$.4. Unele preciziri cu privire la concurenfa profesionale""""""""""" """74 Secliunea a 4-a, Concurenla in dreptul

muncii...'.,', """"""""""77

42sl

_{Giorgiu Coman} Concurenlain dreptul intern ^pi european

l+ze

$.2. Piafa relevantl a produsului

[serviciului)

....'.'.".'.'...188

$,3. Piafa geograficd

relevantl

...'.".'..."...191 Secliunea a 2-a. inlelegerile

anticoncurenfiale

...""."..."""1'92

$.1, Noliune;i

reg1ementare.,.,...,..

"...'193 S.2. Condiliile de existenli a unei inlelegeri anticoncurenfiale..."' 195

$.3. Exemple de inlelegeri

anticoncurenliale...

'."".'..21'2

$.4. Exceptiri de la principiul interzicerii infelegerilor

anticoncurenlia1e ...,... ...21.9

$.5. Evaluarea acordurilor orizontale gi

verticale

""""".'.""225 Secliunea a 3-a. Abuzul de pozilie

dominanti..

..."""..'."""."""'259

$,1. Consideralii

generale

..."'..'."'259

$.2. Noliunea de pozilia

dominant5..

.""."'."'."260

$.3. Folosirea abuzivd a unei pozilii dominante

$.4. Forme ale abuzului de pozilie dominanti

$.1. Piaga muncii

-

^{nofiune gi elemente}

specifice...

...77 9.2, Necesitatea intervenfiei _statului in piaga muncii...,.... ...7g

$.3. Obligafia de

fidelitate.

...,..81

g'4' clauza de neconcurenfi din contractele individuale de muncd...g3 Scctiunea _{a 5-a.} Institufiile administrafiei publice centrale _sau locale...,..86 Scclirrnea _{a 6-a.} Domenii sustrase

coniurenlei.

...,8g g. l. I)rlrnenii sustrase concurenfei prin

lege...

...,...g9

g'2' l)rlrncnii sustrase concurenfei prin convengie. clauza _de llcc(,ncllrcnt5...'...,.'...'....,'...

Capitolul al III-lea

Politica de contror a

principarilor

factori destabilizatori ai

concurenfei...,...

....,...,...,...,...gg Secfiunea 1. Concentririle

economice...

,...,...,...,...99

$.1, Reglementarea la nivel comunitar gi

nagional

..,...,...,...99

$.2. Nogiunea _de concentrare

economice...,...,,...

...I02

$.3. Modalitifi de realizare a concentrdrilor economice...,... ...L07

$.4. Dimensiunea operafiunii de

concentrare

...,...,...113

$.5. Aprecierea operaliunilor _de

concentrare

..., 120 9.6. Controlul concentrdrilor

economice...

...L26

$.7. Aspecte specifice reglementlrii

romAne;ti.

...t2+

g.B. Studiu _de ca2...

Secfiunea a 2-a. controlul ajutoarelo. d" ,*..,...,...:...,:...:.:..:.:...:....:....:...:...::.

i;i

$.1. Aspecte

introductive

...L47

$.2. Nofiunea _de ajutor de

stat...,...

...I4g

$.3. Regula ,,de

minimis'

...155

$'4' Metodologia _de bazd,utirizati in evaluarea ayutoarelor Je stat.,... 156

$'5' Excepfii de la principiul incompatibiliterii ajutoareror _de stat...159

$.6. Categorii _de ajutoare exceptate potrivit Regulamentului

Comisiei Europene nr. ^gB0 /200g

,....,...,...

...162

$.7. Categorii _de ajutoare de

stat.,...

...,..., 165

$.8. Executarea controlului ajutoarelor _de

stat....,...

...169 Secliunea _{a 3-a,} Statutul intreprinderilor

publice

...I77 Secfiunea _{a 4-a.} Activitdfile economice sut monopol de stat...,...,.,...,.1g1

Capitolul _al lV-lea

Practicile

anticoncurenliale

... 183 Sec.tiunea 1. Nogiunea _de piagi

relevanti...,

_{... 1g4}

$.1. Nogiunea _de

piali

relevanti...

264 265 Secliunea a 4-a. Aspecte procedurale privind aplicarea prevederilor

art. 101 gi 102 din Tratatul privind funcfionarea Uniunii Europene ".'.'.'.'273

$.1. Scurt

istoric...,.,.,

..."...'...-27:l

$.2, Modernizarea aplicdrii art. 101 _9i 102 din Tratatul privincl

funcfionarea Uniunii

Europene

'."'."."".'.."'.'.'.")7lt

$.3. Sancfiunile aplicabile pentru incdlcdrile regulilor de

concurenli

...'...'..'....:t I (!

$.4. Prescriplia in materia aplicdrii de

sancfiuni

.,.'..."..'.'..:tz:'t S,5. Politica de

clemen!5

'....""""."'l'24 Capitolul al V-lea

Concurenla neloiald .,,.,.,... ...3 30

Secfiunea 1. Nofiunea de concurenld

neloial5...

..."...'.'.'..'.'.330 Secliunea a 2-a. Tipurile de acte

;i

^{fapte de} concurenli neloialS..' '.'..."""'332

$.1. Confuzia -'! -1 -1

...346

$.4. Parazitismul

economic...,.,.,.

....'....'.'.' 348 Secliunea a 3-a. Rdspunderea pentru actele de concurenld neloiali .'."."..350

$.1". Rlspunderea

civili

$.2. Rispunderea ^{penald ...357}

$.3. Rdspunderea

administrativi...

...'....360 Secliunea a 4-a. Concurenla neloiali pe piala internalionaIe...'...'...366

430 _| Giorgiu Coman

f

it

r

il {

,t

('

librdria tq de cqrte de

{a*ridie&, scsnsrni€&

_$i

apee *mxxtw*e husine*s

Din ^20CI8 suntem alegerea lnr...

?ru?

Cursuri universitare. Tratate . Monografii , Cgduri. Legislalie. lurisprudenti . Revistedespecialitate

&

ev?vw.x&$xm&g.r&

Sd. lulia Maniu nn 7, clSdirea Cotrqceni Business Center€orp C, sector 6, Sucuretti {lAnci AFI MALL}

92L3r?-2?..?1" | 0733.573.555 | comenri@ujmag.ro

e4$ffiffi

sl

Giorgiu Coman

Lucrarea _este realizatd dupr un plan bine conceput, problemele sunt corect sistematizate, iar expunerea 9i analizele clare, fapt care permite o infelegere a

soluliilor gi fundamentirii lor.

Gralie unei temeinice

pregitiri

_{de drept} comercial, autorul

a

^rearizat o lucrare bine documentati, care

meriti

sd vadi lumina tiparului, pentru a putea fi folositi de cdtre cei interesati.

Prof. dr. Stanciu D. Cirpenaru

B cupitolul I

Concurenta - mijlocul prin cfire

se

asigurd

echilibrul

gi

progresul economic

pe

pie{d

Secfiunea ^1.

Nofiunea

de

concurenfi

1. Potrivit Dicfionarului explicativ al limbii romdne [DnX;t, concurenla pre- supune ,,intrecere, rivalitate intr-un domeniu de activitate" sau ,,rivalitate ^co- merciald, lupta dusd cu mijloace economice intre industria;i, comercianfi, mono- poluri,

liri

etc. pentru acapararea piegei, desfacerea

unor

produse, pentru clienteli gi pentru oblinerea unor cA;tiguri cAt mai mari".

Observdm

ci

noliunea este susceptibili de cel pugin doui accepfiuni: ^una generic5, iar alta economicd. Mai mult, odatd cu primele reglementdri privind concurenfa, numero;i

jurigti

gi-au indreptat atenfia asupra conceptului de concuren!5, deoarece acesta nu a dobAndit o definilie legali, fapt pentru ^carrc putem vorbi despre o

alti

^accepfie, specificd dreptului concurenfei. De altl'el, disputele dintre economigti

;i

jurigti sunt

in

continud desfigurare,

in

disculie fiind ins5gi natura dreptului concurenlei2.

in

accepliune

generali,

concurenfa este ,,o confruntare

intre

tendinle adverse, care converg spre acelagi scop"3. in plan social, ea semnifici conflictul interuman

in

cadrul

ciruia

fiecare

ins

tinde

la

conselarea

gi

dezvoltarea proprie. in planul relaliilor interumane, concurenla implici multiple afinitdli cu emulafia, fdrd ca intre cele doui ^concepte sd existe similitudine4.

in acceplie economicd, concurenfa a fost

priviti,

inifial, ca un factor deci- siv care asiguri, in mod spontan, divizarea muncii intre intreprinderi, precum gi condifiile normale ale producfiei, ale schimburilor gi ale consumului de bunuri.

Ea este ,,mAna invizibili" care, indiferent de orice intervenfie statalS, realizeazd

1 Academia RomAnS, Institutul de lingvistici ,,lorgu Iordan", Diclionar explicativ al limbii romAne, ed. a II-a, Bucuregti, L998,p.208.

2 M. Malaurie-Vignal, Droit de la concurrence et communautoire,4" 6d., Ed. Sirey, 2008, p. 26 gi urm.; L. Nicolas-Vuill erme, Droit de Ia concurrence, Ed. Vuibert, 2008,p.32 _9i urm.

:

Ed. Goblot La vocabulaire philosophique, Paris, 1901, p. 1-33, citat de O. C5pSlind, Dreptul concurentei comerciale. Partea generald, ed.. a lla, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1998, p.267.

a,,Emula!ia, _ca dispozilie moralS, este dorinfa de a te intrece pe tine, intrecAnd pe altul"

-

T. Vianu, Filosofia culturii, Bucure;ti, L944, pp. 197-L98, citat de O. Cipilini, op. cit., pp.267-268.

"*.

101 Giorgiu Coman

adaptarea cererii

gi

ofertei, sub impulsul exclusiv

al

interesului individual, disciplinand

prin

ea ins5gi,

in

mod natural, intreaga activitate economicil.

Ulterior, s-a admis cd, in esengd, concurenfa definegte pe de o parte, un anumit tip de comportament al intreprinderilor, iar pe de altd parte, un mod specific de organizare a activit;fii de piapd2.

Din perspectiva jurigtilor, concurenfa este o noliune cu confinut variabil3.

Ea este

priviti

ca ,,rivalitatea dintre agenfii economici in crutarea gi pdstrarea clientelei"a sau ,,o lupt5, adesea acerbi, intre operatorii economici, care exercitd aceeagi activitate sau o activitate similarS, pentru dobAndirea, menlinerea gi extinderea clientelei"s ori, mai exact, ,,confruntarea dintre agenfii economici cu

activitSli similare sau aseminitoare, exercitatd

in

domeniile deschise piegei,

pentru cagtigarea

;i

conservarea clientelei,

in

scopul rentabilizdrii propriei intreprinderi"e.

2. intr-o privire rezumativd, putem evidenlia urmdtoarele:

a) confruntarea pe

piafi

are loc intre ^persoane fizice gi persoane juridice

care exerciti activitdfi lucrative mai mult sau mai pulin analoage;

b) ea se desfSgoari in domenii accesibile acestora [deschise ^piegeiJ;

c)

confruntarea vizeazd clientela,

a

cdrei sporire asigurd rentabilitatea intreprinderii.

3. Potrivit Glosarului _de termeni folosili in politica de concurenfi a uniunii Europene elaborat

de

Consiliul Concurenlei (2003)7,

in

ceea

ce

prive;te

<concurenfa> regdsim urmitoarele explicagii: <o situalie

pe

piaf5,

in

care vAnzitorii unui produs sau serviciu aclioneazi independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adicr un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanziri gi/sau al cotei de piafd, Aceasti concurenld intre intreprinderi poate avea loc in domeniul prefurilor, calitdfii, service-ului sau al unei combinalii intre acestea, precum gi in domeniul altor factori care pot prezenta importan!5 pentru clienfi. o concurenld loiald gi nedistorsionati este

piatra de temelie a economiei de pia!5. comisia Europeand a fost investitd cu r _{H. Denis,} Histoire de la pensde 1conomique, ed. 9, ^paris,

O. Cipd.tind, op. cit,p.268.

1990, pp. 191-206, citat de z D. Flouzal Economie contemporaine, vol. I, paris,1981, p. 4L,citat de O. Cipdlind,

op. cit,p.269.

: _C. Perelman, R. Van der Els! les notions a contenu variable en droil travaux de centre national des recherches de logique, 1984, p. 269.

+ l. Azema, Le droitfrangais de la concurrence, ldition 2e, paris, _1,986, p. _17.

5 I. Bicanu, Libera concurenld in perioada de tranzigie spre economii de piafd,in Dreptul nr.9-12/1990,p.50.

6 G. Boroi, Dreptul concurengei, Bucuregti, 1996, p. S.

t _{h ttp :} //http ^:

/

/www. ^{c o mp e titio n. r o}

/

^{do cume nte} /ro

/

^{G L O SARU E TAB E L. p d f.}

Concurenla in dreptul intern _€i ^european

ltt

puterile necesare

pentru a

controla respectarea

dreptului

comunitar al concurenlei gi pentru a determina aplicarea legislaliei concurenfei de o manieri

care sd garanteze existenla unei concurenle efective pe piala interni.

4. Funcfiile concurenfei.

in

condiliile unei piele libere, putem afirma

cI

;rccastd forld regulatoare a economiei de

piafi -

concurenfa

-

indeplinegte cinci lir nc!ii definitoriil ^:

o faciliteazd ajustarea automaticd a cererii gi ofertei

in

orice domeniu al

rrctivitilii economice;

Concurenla stimuleazi preocupirile pentru cre$terea, diversificarea, imbu- rritdpirea calitefii ofertei de

mirfuri,

pentru adaptarea ei Ia dinamica cerinfelor ccrerii. Pe de o parte, pe piefele dominate de ofertd, strategia competifionald tlctermini intreprinderile

si

se particularizeze fald. de rivali; pe de altd parte, pe ltielele dominate de cerere, in relaliile cu cliengii potenfiali, se urmlregte specia- lizarea intr-un sector individualizat al cererii.

r impiedicd realizarea profitului de monopol de citre intreprinderi;

Ea asiguri o alocare ralionalS a resurselor in variatele

utiliziri

solicitate de

piafi

gi statornicegte o repartizare a beneficiilor proporfionalS cu contribulia cfectivd a intreprinderilor in procesul de producfie

;i

distribulie de bunuri. De ilsemenea, prin concurenfi se descoperi mirimea

ti

^structura

^optimi

^{a activi-}

tirfii desfigurate de o intreprindere (acelea care menlin cel mai ugor costul pe rrnitate de produs la un nivel cAt mai mic).

r

stimuleazd realizarea progresului [inovafiile, crearea de

mirfuri

noi gi de tchnici de produclie tot mai perfecfionate);

Concurenla oferd intreprinderilor un puternic motiv de a dezvolta produse pcrformante;i competitive, precum gi de a descoperi noi metode de a produce

cLl un cost cAt mai scdzut,

o Mecanismul concurenfial asigurd plasarea

prelurilor la

niveluri reale, favorizAnd ralionalizarea costurilor, ca mijloc de sporire a profiturilor.

in condigiile economiei de piafd, raporturile ce se stabilesc intre ^cantitatea vAndutd gi prelurile de desfacere practicate relevd faptul cd un profit mai mare rezultd din ^cregterea desfacerilor gi mai pulin din prefurile mari stabilite. Un pre! rezonabil atrage o masi mare de clienfi, ajungAndu-se astfel la un volum mai mare al desfacerii, iar in final, la un profit egal cu cel ce ar putea

fi

realizat prin eventualitatea cre;terii prelurilor,

o Concurenla are un rol direct asupra psihologiei intreprinderilor.

Ea alimenteazd optimismul acestora, stimulAndu-le creativitatea, ficAnd ca ei

si

se preocupe permanent de eficieng5, de maximizarea profitului gi, implici!

de satisfacerea in conditii bune a nevoilor de consum.

1 T. Mo;teanu, Concurenfa. Aborddri teoretice;i practice, Ed. EconomicS, Bucuregti, 2000, p. 34 si urm.

pl

_{Giorgiu Coman}

secfiunea

a 2-a.

clientela - finalitatea principari

a

confruntirii

dintre intreprinderi

$.1.

Nofiunea

de

clienteld

5' Pentru a ob;inere profi! intreprinderile urmdresc dobAndirea unei clien- tele statornice. intrucag la nivelul unei anumite piepe relevante de mrrfuri sau servicii putem vorbi, in principiu, de o anumiti dimensiune a cererii, atragerea unei

pirfi

a acesteia de

citre

o anumiti intreprindere implici pierderea ei de cdtre intreprinderile concurente sau, altfel spus, succesul unei intreprinderi se reflectd in insuccesul alteia. A;adar, lupta pentru cagtigarea, pistrarea gi extin- derea clientelei definegte, in linii mari, concurenga gi caracterizeazd economia de pia!5,

Nofiunea de clienteli include in conlinutul sdu o dubld semnificafie, una de ordin uman, cealalti de naturi material5, pe care se impune sd le disocieml.

6. Pe de o parte, clientela se definegte ca ansamblul de persoane care obignuiesc sd se aprovizioneze de la un anumit comerciant sau sd recurgi la serviciile sale. Sunt relevante, in acest sens, personalitatea comerciantului, com- portamentul sdu, reputalia individuald, prelurile convenabile gi calitatea pro- duselor, dar gi factorul obiectiv,

vadul comerciaf

care se materializ eazd in aptitudinea fondului de comerf de a polariza publicul indeosebi prin amplasa- mentul favorabil.

Pe de altd parte, clientela este abordatd in mod abstrac! independent de consumatorii care o alcdtuiesc

in

fapt, acordandu-se prioritate preluirii pecu- niare aferente. Din acest punct _de vedere, clientela constituie o valoare econo- mic5, datoriti relafiilor ce se stabilesc intre titularul fondului de comer! gi aceste persoane, care igi procuri

mirfurile;i

serviciile de la comerciantul respectiv.

In concluzie, prin clienteld ingelegem valoarea pe care o reprezintd raportu- rile probabile sau posibile cu persoanele care frecventeazd un anumit fond de comerfz. Astfel caracterizatd, clientela se analizeazd. ca o posibilitate globalr de contracte viitoare gi repetabile cu consumatorii. Ea echivaleazi cu reprezen- tarea, din punct de vedere pecuniar, _a beneficiului pe care titularul fondului de comerf

il

poate obgine din vanzirile sau prestaliunile ce

ii

sunt solicitate de t _o. cipdlini, Dreptul concurenlei comeiciale - ^partea generald, ed. a II-a, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, p. 349.

2 _F.J. Laederich, Fonds de commerce, no. 34, in Repertoire de droit commercial,vol.3, ed.2, Paris, 1989, citatde O. Cdpdtind, op. cit.,p.3Sl.

€+

Concurenta in dreptul intern _Ei european

ltt

ansamblul persoanelor care,

in

virtutea unor considerafiuni diverse, sunt in fapt iar nu in drept, ata$ate de stabilimentul sdu1.

$.2.

Felurile clientelei

7. Prin raportarea la diversele legdturi existente intre un operator econo- mic gi clienteli putem distinge intre2:

r

_clientela

atrasi -

^{se compune din} consumatorii care se adreseazd ace- luiagi comerciant in virtutea obignuingei gi pentru increderea ce le-o inspiri;

r

clientela angaiati

-

^insumeazi totalitatea persoanelor care au incheiat cu comerciantul un contract de aprovizionare, stabilind agadar intre ei legituri constante, de durati.

o clientela

derivati -

^{apare indeosebi in} magazinele universale cu multi- tudine de standuri, un distribuitor (concesionar) beneficiind de fluxul de consu- matori atragi de intreg complexul comercial

in

care i9i desfdgoari activitatea,

fdri si intervini

decAt

intr-o

mdsurd modicS, atractivitatea decurgAnd din propriile sale insugiri sau cele atribuibile produselor oferite spre desfacere.

o clientela ocazionali

-

este strAns legati ^de amplasamentul favorabil al fondului de comerf de vadul comercial. Totugi localizarea

aritati

nu constituie o

cerinli

obligatorie; in adevir, un comerciant ambulant poate s5-gi formeze gi el, pe itinerarul pe care il stribate, o clientel5 ocazionald,

B. Clientela comuni. Odati cu aparilia refelelor de distribulie sau conce- siune gi a contractelor de francizS, s-a pus problema determindrii apartenenfei clientelei. Literatura de specialitate gi practica judiciard nu au formulat un punct de vedere unitar in acest sens. Astfel, in ceea ce privegte refelele de distribulie sau concesiune, s-a ardtat, de exemplu, cd publicul care frecventeazi un punct

de distribulie de

produse ale unei societdfi petroliere este atras

datoritl

investifiei societilii

in

cauzd.;i nu a gerantului, degi acesta din

urmi

vine in contact direct cu consumatorii3. Totugi, in cazul in care concesionarul acordd o

politici de

discount-uri

gi premii

pentru produsele comercializate, balanla

inclini in

favoarea acestuia. Agadar, nu se poate realiza o delimitare

clari

in

ceea ce prive;te apartenenla clientelei, fapt pentru care a fost folositd expresia de clienteli comund.

t _O. Cipdgini, op. cit,pp.35l-352.

z in literatura de specialitate se vehiculeazi gi noliunea de clienteli comuni, dar aceasta nu este acceptati in plan teoretic. Se are in vedere raporturile dintre participangii la relelele de distribulie sau de concesiune, respectiv la cele de francizd.

g Cas. dec. din 27 februari e 7973, Ed. Dalloz, 197 4, p.283, cu noti de _J. Derruppe, citati de O. Cipdlini, op. cit.,p.357.

141| Giorgiu Coman

Sectiunea a 3-a.

Felurile concurentei

9. concurenfa poate

fi

privitd atdt ca un scop

in

sine (concurenfa

-

^con-

difie), condifia tuturor progreselor economice gi de a cdrei existenfi depinde insdgi existenfa libertSlii economice pe piapi, cat gi ca

miilocul

necesar de asigurare

a

echilibrului gi progresului economic fconcurenla

-

^{mijloc). cele}

doud aborddri corespund

in

mod tradilional concepliilor americane, respectiv europene asupra concurenfeil, diferenlele fiind evidenpiate de solufiile diferite refinute de Statele unite gi Europa cu privire, spre exemplu, la proiectul de concentrare General Electrics/Honeywell

;i

pozilia dominanti

a

^companiei

Microsoftz.

10. Autorii concepfiei ,,concurenfa

-

condigie" au elaborat un model teo- retic al concurenlei pure gi perfecte [$.1.a), care o situeazr la antipod fagi de monopo13;i monopsona.

Intrucat acest prototip este unul ideal, greu de realizat, viala economicd s-a confruntat cu diferite forme de concurenli imperfectd, fapt care a condus, sub influenfa fenomenelor politice gi social-economice, la cristalizarea conceptului

de

concurenfd

practicabili

_sau

_eficientd

(workable competition)r _tS,l.b).

Decalajul s-a datorat unor factori perturbatori _[$,3),

in

principal fenomenului natural al concentririi intreprinderilor, care a contribuit la disparifia treptatr a

atomicitilii piefei, necesitand, totodatr, intervenfia statului in economie, atat in relafiile interne, cat

;i

^{cele de import}

^gi

^de

^expor!

^deoarece condiliile de exercitare a concurentei _s-au schimbat.

11. Dintr-o

alti

perspectivi,

in

ambianla economiei de

piafi,

rivalitatea dintre intreprinderi poate

si

imbrace diferite forme

;i ^si

^atingi grade foarte diferite de intensitate. Astfel, putem vorbi de concurenfa

liciii

[stimulativi, normaliJ

;i

concurenfa patologicd, insd tabloul este definitivat

de

zona concurenlei interzise, anumite raporturi fiind sustrase competifiei fie prin lege, fie prin convenlia

pir;ilor

_[g.2).

1 P. Bonnassies _,.Les fondements du droit communautaire _de la concurrence: la th,orie de la concurrence moyen, Endes dddides ^q Alex Weill,Dalloz- Litec, 1983, p. 51.

2 Comm. CE, 2 1 martie 20 0 4, af . COMP / ^C-3 / ^{37, 7} 92, http :

/

/www.ec.europa.eu.

e Unicitatea vAnzitorului intr-un anumit domeniu.

+ Unicitatea cumpdrdtorului intr-un anumit domeniu.

s creatorul acestui concept

-

J.B. clark

- ^i;i

intemeiazi teoria pe concurenla reali:

rivalitatea in vAnzarea de produse, prin care fiecare agent economic urmire;te si realizeze un profit maxim, in condifiile pe care preturile pe care le poate pretinde un vAnzbtor sunt efectiv limitate prin libertatea de alegere a cumpiritorului, care igi poate procura ceea ce el consideri

a fi acelasi produs de la vinzitorul rival. E. Mihai, Dreptul concurengei, Ed. All Beck Bucure;ti, 2004,p.20.

Concurenla tn dreptul intern gi european

ltt

Odati demolat mitul concurenlei pure gi perfecte, efervescenla gtiinfifici a strrdiilor de economie industriald in strAnsd conexitate cu fenomenele politice gi cconomico-sociale care s-au succedat

in

plan doctrinar, putem vorbi de patru

;;coli de gAndire americand

gi

doud europene, corespunzitoare

unor

etape

lstorice diferite,

cu

precizarea cd

intre

acestea

nu existi limite rigide

de rlcnrarcagiel [$4).

$.1. Concurenfa

puri

si

perfecti

gi concurenfa

eficienti

12. a) Concurenfa

puri

gi

perfecti

este prototipul confruntirii pe piafd rlirrtre operatorii economici. Ea se caracterizeazd2 prin:

o atomicitatea piefei

-

presupune existenla unui

numir

suficient de mare

tlc

vAnzdtori

gi

de cumpdritori, persoane fizice sau persoane juridice, care

;rr:fioneazi in mod independent in condigiile in ^care niciunul dintre acegtia nu t:rrrnuleazd o fracliune notabild a ofertei _9i cererii pentru a putea influenfa, intr-o nriisuri importantd, prin operaliunile pe care Ie incheie, nivelul prelului la un

;rtrtrmit produs;

o omogenitatea

-

^decurge din relativa similitudine calitativi a produselor (rrrirfuri, servicii, lucrdriJ, pe care operatorii economici le comercializeazi. pe piafa respectivd;

.

transparenfa

-

^{implicd accesul direct, imediat} gi complet al consumato-

ltrlui

la orice date semnificative ce privesc caracteristicile fiecdrui produs gi

1l rclurile corespunzdtoare;

o pluritatea de opliuni

-

derivd din coroborarea cerinlelor mai sus-menlionate, t:onsumatorii beneficiind de posibilit5li de alegere nelimitate;

r

mobilitatea factorilor de producgie

-

^{constd in} posibilitatea operatorilor cconomici gi a capitalului pe care il delin de a se conforma cu promptitudine, din proprie

inifiativi,

evoluliei conjuncturale a piefei,

adici

capacitatea de a ^se putea adapta cerinlelor piefei in situafia

in

care o anumitd ramurd economicd rlcvine nerentabilS;

r

neintervenlia statului

-

echivaleazd cu libertatea concurenfei; rolul sta- trrlui nu poate consta decAt

in

asigurarea condiliilor optime pentru ^acfiunea spontani a competiliei economice.

intr-o

alti

opinie3, concurenla purd

;i

^{perfectd este conceputi pe baza exis-} tenlei concomitente a cinci ipoteze, dintre care primele trei exprimi ^puritatea

1ldem.

2 O. Cdpifini, op. cit,pp.334-335.

3 E. Mihai, op. cit.,pp. LB-I9.

161 Ciorgiu Comnn

concurenfei,

iar

ultimele

doui

perfecfiunea acesteia: atomicitatea cererii gi

ofertei; omogenitatea produsului; intrarea/iegirea

liberi

intr-un/dintr-un do-

meniu de activitate sau pe/de

pe o

^pia!51; transparenla perfectd

a

piegei;

mobilitatea perfectr a factorilor de produ4ie. ,,Toate aceste trdsrturi nu pot fi intrunite insd decat la modul ideal, intr-o perspectivi atemporald gi aspafiald gi

inl5turand complet orice migcare internd a parametrilor considerafi. suntem agadar, in prezenla unui model statig imposibil de realizatin concretul realiti-

lilor

economice, aflate sub semnul acfiunilor

;i

interacfiunilor

in

permanentd modificare, al schimbirii perpetue a raporturilor de forfe,,.

13.

b) concurenla

eficientd fpracticabili, suficienti, workqble compe-

tition) se caracterizeazd prin trei factori distinctivi2:

o piala sd fie deschisi, adicd operatorii economici

si

^se bucure de acces

liber pe piagd,

fdri

a

fi

obstrucfionafi artificial. Concurenfa eficientd tolereazd oligopolul gi oligopsonul, dar nu se conciliazd cu monopolul gi monopsonul.

.

operatorii economici sd beneficieze

de

libertate de acliune pe piafd.

Condilia se considerd

indepliniti

daci fiecare dintre intreprinderile afla1e in competilie igi poate stabili in mod autonom propria politicd in relaliile cu ceilalgi concurenfi gi cu consumatorii.

o utilizatorii gi consumatorii

si

beneficieze de un grad satisficltor de liber- tate in alegerea furnizorului gi a mdrfii dorite.

Nofiunea de concurengd eficientd [practicabiliJ ^{are o naturd} empirici, flexi-

bili,

adaptabild la situafia concreti de pe fiecare piafd. Flexibilitatea acesteia a condus la elaborarea de diferite criterii care sd poatd atesta existenfa concuren- lei eficiente pe o

piafi

dati, delimitand-o de monopol;i de monopson3. se au in vedere

criterii de

structurd (dimensiunea

pielei gi

gradul

de

desfacere a acesteia,

numrrul gi

nivelul de concentrare

a

intreprinderilor

in raport

cu dezvoltarea tehnologici, ritmurile medii ale producfiei, pe categorii de mirfuriJ, comportamentul agenfilor economici

in

raporturile

lor

reciproce,

in

cadrul pielei respective fgradul de onestitate, de

buni-credinfi

sau agresivitate a

politicii pe care fiecare dintre ei o urmeazd), precum _9i rezultatele obfinute de competitori, Astfel, se poate determina intensitatea competifiei, ca indiciu reve- lator al concurenlei eficiente, prin coroborarea criteriilor amintite. Totugi, se observd

ci,,in

stadiul actual, conceptul de workable competition constituie mai degrabd _{o metodS,} un mod de a aborda problemele concurenfei, decat o teorie,,a.

1 Presupune absenla totalS a oriciror bariere care si blocheze accesul intr-o activitate comerciali sau abandonarea acesteia.

zB.Goldman,A.Lyon-Caen,op.cit.,pp.S27-S3\,ciratdeO.Cdpi1ind,

op.cit,p.343.

: _{M. Fontaine, op.} cit.,pp.57-63.

a ldem, p.58.

Concurenla in dreptul intern Ei europeart

t,,

Aga cum am vdzut, concurenfa inceteazd

si

mai fie eficientd de indati ^{ce fie} consumatorii, fie furnizorii pierd facultatea de alegere a partenerului de afaceri, piafa transformAndu-se in monopol (un unic vAnzdtor pe o anumitd pia!5J sau monopson fun ^unic cumpirdtor pe o anumiti piafdJ.

$.2. Concurenla

licit4

concurenta

patologici (ilicitn)

_Ei concurenla

interzisi

14. Concurenla

liciti

este consideratl acel

tip

de concurenld

in

care, in domeniile pe care legea le

lasi

deschise competiliei operatorilor economici, acegtia se

bucuri

de facultatea

deplini

de

a

se confrunta pe pia!5,

dar

cu bunS-credinfS, respectAnd regulile de deontologie profesionalil.

Concurenla are vocafie de a contribui la modelarea

;i

fluctuarea prefurilor,

in

cadrul raportului ce se stabilegte

prin

cerere

gi

ofertd pe piala

liberi -

,,Concurenfa este aceea care impune un pre! just mdrfurilor gi care stabile;te raporturi corecte intre ele"2. insd funcgionalitatea acesteia nu se reduce numai la atat, obiectul siu fiind mult mai vast: influenfeazi calitatea mirfurilor, modul de prezentare a acestora, difuzarea reclamei, organizarea refelelor de distribulie

0tc.

in dorin;a de a-;i de a maximiza profitul, intreprinderile depdgesc limitele irnpuse de regulile concurenfei, fapt pentru care

nu

mai putem

vorbi

de ^o concurenla normald,

ci una

patologic5. Concurenfa

patologici

poate

si

imbrace doud forme:

- acapararea agresivd de

citre

cei puternici a unor segmente de

piali

prin intermediul practicilor anticoncurenliale sau monopolistice;

-

exercitarea abuzivd a concurenfei, cu scopul de a exclude de pe pia!5 intreprinderile concurente sau de a le capta clientela, prin intermediul actelor tle concurenti neloialS.

15. Concurenfa

interzisi

^se manifestd

in

anumite domenii de activitate (:irre sunt sustrase competiliei fie

prin

lege, fie prin convenfia pd4ilor. Fiind tlcroglri de la principiul IibertSlii competifiei comerciale, interdicliile ^prevdzute

rlc lege sunt de stricd interpretare,

Existenla unor asemenea domenii sustrase competiliei comerciale face nece-

sari

disocierea dintre notiunea de concurenti interzisd

si

cea de concurentd I _O. Cipilini, op. cit.,p.274.

2 Montesquieu, De l'esprit des lois, Cartea XX; Capitolul 9, citat de O. CdpdlinA, op. ciL, p.275.

1sl

_{Giorgiu Coman}

permisS" dar excesivl sau anormaldl, Concurenfa interzisd evidenfiazi o zoni in cadrul clreia se exclude exercitarea rivalitSlii economice, chiar daci este oneste,

fiind

sancfionat orice act de concurenld. Dimpotrivi,

in

domeniile deschise concurentei, actele de competifie sunt prin ipotezd libere, ele indeplinind funcgii stimulative, benefice pentru consumatori. Totugi, acestea vor fi sancgionate atunci cAnd depSgesc condiliile de onestitate. in concluzie _,

,in

cazulconcurenfei interzise ne afldm in fala unui act sivar;it frrd drep! pe _cdnd in cazul concurenfei neleale este vorba de exercifiul excesiv al unui drept sau al unei libert;fi"2, ca;i in ipoteza recurgerii Ia practici monopoliste fanticoncurenfiale)3.

$.3. Factori

destabilizatori

ai concurentei perfecte

16. concurenla purd gi perfectd rdmane un ideal greu de atins. Imposibi- litatea realizdrii acesteia se datoreazd influenfei unor factori perturbatori, dintre acegtia cei mai importanli fiind fenomenul natural

al

concentririi intreprin- derilor _{[aJ gi} intervenfia statului in economie (b).

a) Concentrarea intreprinderilor

17. Procesul de concentrare a intreprinderilor a debutat odati cu indus- trializarea, accentuandu-se

in

perioada de crizd economicd. cauzele concen-

trerilor

sunt diverse:

e de ordin tehnic

-

^{conduce la o} ralionalizare _a muncii, printr-o divizare gi specializare mai operativd

a

activitdfilor; sporesc posibilitrgile

gi

mijloaceie pentru cercetare

;i

^inovafie;

o de ordin organizatoric

-

^se reduc cheltuielile administrative prin conto- pirea anumitor servicii [personal, contabilitate, transport, publicitate _etc.);

o de ordin comercial

-

permite strategii perfeclionate gi diversificate _de aprovizionare

;i

desfacere, precum gi campanii de publicitate cu arii de difuzare

;i

durate mai mari;

o de ordin financiar

-

^sporesc posibilitdgile de investilii

;i

^{cresc posibili-}

tdlile de acces la finanlare externS;

18. in funclie de rezultatul obfinut, putem vorbi de:

.

concentrarea pe

orizontali -

reunirea unor intreprinderi concurente cu

profil similar, de regulS, pe aceeagi piafi. se urmire;te: realizarea economiilor de scari prin reducerea costurilor unitare de producfie; cucerirea unei pozilii pe

r Y. Guyon, Droit des affaires, _ed. 6, paris, \990, p.835; O. Clpdlin A, op. cit., p.276.

2 Y. Eminescu, Tratat de proprietate industriald,vol.3, Bucuregti, L\B , p. ig.

3 O. CipifinS, op. cit.,p.276.

Concurenla in dreptul intern gi european

ltt

llia!d; ^reducerea

intensit;fii

concurenfei, eventual

pAni la

constituirea unui oligopol

(numir

restrdns de vAnzdtoriJ sau a unui monopol (un singur v|nz6,- torl; lirgirea gamei de produse; difuzarea informafiei.

.

concentrarea pe

verticali -

presupune integrarea

in

acelagi grup de irctivit5gi dependente una de alta (reuniune de intreprinderi situate pe trepte tlil'erite pe filiera de produclie sau de distribulie de mdrfuri, servicii sau lucrdri:

lirbricanfi, angrosigti, intermediari

gi

detailigti). Se urmdregte: securizarea sttrselor de aprovizionare; controlul distribuliei produselor; reducerea costu- ril<-rr

in

cazul

in

care stipAnirea etapelor suplimentare este mai pufin costisi toare decAt daci se apeleazi la subcontractanfi.

.

concentrarea conglomerat

-

presupune integrarea unor

activitili

care

inilial nu aveau

legituri

unele cu altele. Se urmiregte: protejarea

fali

^de influ- cnfele conjuncturale; o mai mare eficacitate a tehnicilor de gestiune; schimbarea strategici a domeniului de activitate; rentabilitatea capitalurilor utilizate. Tehni- cilc juridice folosite pentru realizarea formelor de concentrare pot fi, de ase- nlcnea, diverse: cumpirarea de acgiuni/pirfi sociale; subscrieri la majorarea clpitalului social al societifii cu care se urmlre;te asocierea; fuziune; infiinfarea rlc filiale, in aceea;i

larl

^{sau in}

striinitate

etc.

Efectele concentririlor sunt, de regul5, defavorabile pentru exercitarea cotrcurenfei, dar au gi alte efecte nocive fde ^exemplu: reduceri de personal).

intreprinderile oligopolice tind

si

practice o strategie de produclie gi a prefu-

lilor

care urmlregte,

in

dezacord cu interesele consumatorilor, realizarea de

profituri cAt mai mari.

b) Intervenlia statului in economie

19.

Intervenfia statelor

in

desfSgurarea comerlului internalional se raalizeazd. prin politici comerciale care pot fi clasificate dupd mai multe criterii:

o

dupi

domeniul de aplicare, ele se pot manifesta in domeniul importului, rrlmirindu-se aprovizionarea economiei nafionale cu bunuri

;i

^{servicii de care}

irueasta are nevoie, cAt gi in domeniul exportului, urmdrindu-se valorificarea cAt rnai avantajoasi a mdrfurilor nalionale pe piala mondiali;

o dupi numdrul statelor participante, existi in;elegeri bilaterale sau multi- llterale in stabilirea diverselor mdsuri de politicd economicd;

o in funclie de structurile economiilor nalionale gi de gradul de dependenld irl acestora fafd de piala extern5, acestea pot fi grupate in: politici protecfioniste, rrrmirindu-se apdrarea producdtorilor interni de concurenla externd gi liberul schimb de mdrfuri, fdrd discriminiri ale importurilor

in

favoarea produselor nalionale, avAnd drept consecin!5 stimularea comerlului internalional.

20, Pentru a contracara fenomenele negative cu grave repercusiuni sociale

la

care ne-am

referit

statul se vede obligat sd renunle

la

pozilia neutrS,