Sigmund Freud

Sigmund Freud

TOTEM SI TABU

,

O

ⁱ

nterpretare psihanaliticd a vieyii sociole a popoorelor primitive

Traducere:

GABRIEL AVRAM

EDrruRA $[ ^Hrnnr-o

Bucure;ti,2017

CUPRINS

Prefa,td

01. Prohibilia incestului

02. Tabuut gi ambival.enta sentimentelor 05.Animism, magie

;i omnipotenla ideilor

04. Tntoarcerea totemismutui

in

copiUria

timpurie

Notd despre Sigmund Freud 5i operele sale

3

7 28 93

L22

t9s

01 ^{PROH INCESTULUI IBITIA}

Cunoa;tem evo[ufia

parcursl de om din

preistorie

gi pini

astezi

datoriti

urmetor si uneltelor descoperite, a vestigiilor artis- tice, religioase gi a concepliilor despre

viali

care au ajuns

p6ni

[a noi, fie pe cate directS, fie transmise prin tradifie

in

legende, mituri

;i

povestiri, fie,

in

sfSrqit, prin supravietuirea

mentatitelii

omului primitiv, pe care

inci

o mai putem reg;si in ^proprii[e noastre mora-

vuri

qi obiceiuri. Cumva, acest om at preistoriei este inc5,

pdni

La

un anumit punct, contemporanut nostru;

inci

mai existd oameni pe care-i considerSm mai apropiali

de primitivi

dec6t

atlii ;i

ⁱⁿ

care

ii

putem vedea pe descendenlii ^gi succesorii direcli ai celor de odinioari. Este de attfel ^judecata pe care o avem despre popoarele zise sdtbatice sau semisS[batice, a cdror via!5

psihici prezinti

un interes aparte pentru noi,

daci

putem dovedi

cI

acest psihism a[

lor constituie o

fazl

anterioarS, bine conservatS,a propriei noastre dezvoltiri.

Si

admitem

ci

avem aceast5 dovadS; atunci, tncercAnd o comparalie intre "psihologia popoare[or primitive",

afa

cum ne-o

oferi

etnografia,

;i

psihotogia nevroticutui, aga cum reiese ea din

cercetirile

psihanaLitice, ar

trebui si

descoperim

;i ^{in una,;i}

ⁱⁿ

ceatattl

numeroase

tr5situri

comune,

fiind

astfel capabiti

sI

ree-

valuim

sub o

noui

[umin5, si intr-una

;i

ⁱⁿ ceaLatti, aspectete deia cunoscute. Pentru

raliuni

intrinseci

ti

extrinseci am a[es,

in

vede- rea acestei comparalii,triburi[e pe care etnografii ni [e-au descris a

fi

cele mai sitbatice, mai inapoiate _5i mai sirace:

primitivii

din cel

B

_{T0TEM $r} ^TABU

mai nou continent descoperit, Australia, care gi-au p5strat nume- roase trSs5turi arhaice, de neg5sit ast5zi [a atte popoare primitive.

Locuitorii

primitivi ai

Australiei, aborigenii, sunt considerali

o rasi

^aparte,

firi

nicio inrudire fizic5 sau tingvisticS cu vecinii cei mai apropiali,

adicl

popoarete melaneziene, polineziene sau malaeziene. Ace;ti aborigeni

nu-;i

construiesc

nici

case sau con- strucfii durabite, nu cuttiva pimantut, nu posed5 animale domesticite,

nici micar

c6ini,

nu

cunosc

nici

mScar me$te$uguI o[5ritu[ui. ^Se hrinesc

tn

exctusivitate cu carnea

tuturor

animaletor pe care te vAneazi ^qi cu

ridicinite

pimAntului. Nu au nici regi, nici ;efi, ^adu- narea

bitrdnilor fiind

cea care decide asupra treburitor comune.

Nici micar nu este sigur

ci

^{putem intStni ta ace;tia urmete vreunei}

reLigii, sub forma unui

cult

inchinat

fiinletor

superioare. Triburite

din

interiorut continentului care,

din

cauza lipsei apei, a

trebuit si faci

fa[5 unor condifii de

viali

excesiv de aspre, ne par a

fi

sub

toate

aspectete

mult mai primitive

decat

triburite

vecine,

de

pe coastele Austratiei. Nu ne putem a;tepta,

firi ^indoiati,

^{ca ace;ti}

aborigeni canibati

in

^{pietea goaU}

si

^aibd

o mora[i

sexuaU apro-

piatl

de a noastri sau

sI

impun5 restricgii prea severe instinctelor lor sexuale.Totugi, cunoagtem faptul cE au impus o interdiclie c6t se poate

de riguroasi

raporturitor sexuate incestuoase. Se pare chiar

ci

lntreaga

lor

organizare sociatd este subordonatd acestei

intentii

sau se afld

in

retafie cu

inflptuirea

acestei intenlii.

ln

l.ocut tuturor institufiitor retigioase

;i

sociate care [e [ipsesc,

vom regisi

^insS ta aborigenii australieni sistemul totemismului.

Triburite austratiene sunt divizate

in

^grupuri

mult

mai mici, cta- nuri, iar fiecare dintre aceste clanuri

poarti

numele totemului

siu.

Dar ce este un totem?

ln

generat, un

totem reprezintl

un animal, comestibil, inofensiv sau,

dimpotrivi,

^periculos

5i

^{de temut, sau,}

mutt

mai rar,

o

^{ptant5 sau} o

for!5 a naturii

^(ptoaia, apa), care se

afli intr-o anumiti relalie

^cu

lntregul

grup de oameni. Totemul

reprezinti,tn

^primut r6nd,

strlmo;uI

^{gruputui; iar,in al. doilea r6nd,}

PROHIBITIAINCESTULUI 9

este spirituI protector gi

bineficitoruI

care

trimite

oracote ;i, ^chiar

daci

este periculos pentru alte

grupuri,li cunoa;te;i ii

protejeazi pe membrii gruputui care [-au adoptat. Cei care au adoptat aceta;i totem se supun deci obtigaliei sacre,a cEreivio[are atrage imediat pedeapsa, de a nu-gi ucide propriuI totem

;i

^{de a se abfine de a-i}

consuma carnea sau de a se folosi a[tfe[ de et.

CaracteruI

totemic

este

inerent nu unui

cutare animaI sau attui obiect specific (ptant5 sau for15 a naturii), ci tuturor indivizitor apar[inend speciei acestui totem. Din cSnd

in clnd

sunt celebrate

sirbitori in

cursu[

cirora

membrii gruputui totemic reproduc sau imit5, prin dansuri ceremoniate, migclrite

;i trisiturite

caracteris- tice ale totemutui [or. Totemul se transmite ereditar, atSt pe tinie paternS, c6t gi materni. Este extrem de probabit ca moduI de trans- misiune matern

si fi

avut

intaietate

peste tot,

fiind intocuit

mai tdrziu de trasmiterea paternS. Subordonarea fa15 de totem repre-

zinti

fundamentul

tuturor obtigafiitor

sociale

ate

aborigenutui austratian, depSgind pe de o parte subordonarea fafd de trib, avAnd

intiietate,

pe de aLt5 parte, fagi de inrudirea de sdngel. Totemu[ nu este legat nici de pdmdnt sau de vreo [ocatitate anume; membrii unui acetagi

totem

pot

trei

separali

unii

de

ceitatli ;i ⁱⁿ

^{pace cu}

indivizii care au adoptat totemuri diferite2.

1 Frazer, Totemism and Exogomy,vol.. l, p.53:"Legitura creati de c5tre totem este mai puternici decit l.eg5tura de singe sau familie, in sensu[

modern a[ cuv8ntului".

2

Acest rezumat foarte succint a[ sistemutui totemic are nevoie de citeva [imuriri gi rezerve. Cuv6ntu[

"totem" ^a fost introdus sub forma ,Iotam"

ln 7797 de engtezul J. Long, care [-a luat de [a pieil.e ro5ii din America de Nord. Problema in sine a trezit un viu interes intre oamenii de gtiinli gi a

provocat numeroase [ucr5ri, dintre care voi cita mai intdi o lucrare capital5

in

patru volume, de J. G. Frazer, Totemism and Exogomy (1910), apoi c5r-

lile

^{l.ui Andrew Lang,} dintre care principala lucrare este The Secret of the Totem,t9Q5. ScolianuLui J. Fergusson McLennan

ii

revine insi merituL de a

fi recunoscut importanga totemismului pentru istoria umanitifii primitive.

Organiz5ri de tip totemic au fost descoperite gi

inci

mai sunt

;i

^{in zitel.e}

noastre [a austratieni, La indienii din America de Nord, [a popoarete din arhipelagul. Oceaniei, in lndia OrientaE

;i

^{La mutte dintre popoarete Africii.}

10

T0TrM $l ^TABU

Acum este momentuI sd dezv5[uim acea particutaritate speci-

fici

a totemismu[ui de care este interesat

in

cea mai mare misur5 psihanal.istut. Aproape oriunde se

afl5 in funcliune

totemismu[, vom

int6tni

tegi

in

virtutea

cirora

membrii unui singur _{9i acela;i}

totem

nu trebuie

si aibi re[alii

sexuate

intre

ei,

in

con'secin$ nu trebuie s5 se cSsitoreasci

intre

ei. Aceasta este legea exogamiei, care este parte constituentS a totemismutui.

Aceastl

interdiclie, respectati cu rigurozitate, este c6t se poate de remarcabil.i. Ea nu are niciun raport logic cu ceea ce $tim noi ^despre natura _5i particu- taritSfiLe totemu[ui

;i

nu inleLegem cum s-a putut insinua, strecura

in

cadrul totemismului. De aceea nu suntem mai

pulin utuili

s5-i auzim pe unii autori admilAnd faptut

cI

exogamia nu avea [a ince- put nicio tegitur6 [ogicd cu totemismut, ci cd a fost supraadiugati [a un moment dat,atunci cAnd a fost recunoscutl necesitatea de a

Dar anumite urme qi vestigii, dificit ^de interpretat, ne fac sI binuim cA tote- mismut a existat, de asemenea,;i ^l.a popoarel.e ariene _9i semitice primitive aLe Europei _{5i Asiei,} in aga fet incAt mul.li savanli sunt dispugi

si

vadi in totemism o etapi necesari

;i

universat5 a evotuliei umane.

Cum de s-a ajuns insi ca oamenii primitivi si adopte un totem, adici s5-t puni [a baza tuturor obl.igaliitor lor sociate, _Si cum de s-a ajuns mai tdr- ziu l.a restricliiLe sexua[e? Asupra acestei chestiuni existi numeroase teorii trecute

in

revisti de Wundt in a sa Volkerpsychologte (vot. ll, Mythus und Religion),care nu prea par a fi de acord intre e[e. Eu mi-am ^propus si-i dedic pdni gi totemismutui un studiu specia[,fic3nd apet [a metoda psihanatitici (vezi capitotut'lV a[ acestei tucriri).

Daci existi divergenle asupra explicirii teoretice a totemismutui, putem spune cI nici tr;situri[e din care este atcStuit totemismul ^{nu se} pot descrie prea exact cu ajutorul afirmaliiLor generate, aga cum am incercat

si

facem. Nu trebuie se uiGm insi

ci

chiar popoarele cete mai primitive gi cel.e mai conservatoare sunt, intr-un anume sens, popoare vechi 9i ^au ln spatete lor un lung trecut in cursul ciruia ceea ce era [a ele primitiv a

suferit o dezvottare ^sau o deformare considerabite. Astfet se face

ci

9i ^[a popoare[e care mai fac ^astSzi uz de totemism i[ vom regisi, insi sub cele mai variate aspecte de ciopirlire, imbucdtEtire sau sub forme tranzitorii citre alte institulii socia[e 5i retigioase ^sau

inci

sub forme stalionare, dar care s-au indepirtat considerabiI de forma primitivi. Rezu[t5 din acest fapt cE avem mari probteme astizi in a deceta intre ceea ce reprezinti fidela copie a unui trecutviu gi ceea ce constituie o deformare secundar5.

PR0HtBtTtA tNCES]ULUt i 1

se edicta

restriqii

matrimoniate. Oricum ar sta lucrurite, chiar daci

legitura

care

existi

intre exogamie gi totemism este profundd sau nu, aceastE [egdturi existd

;i

^{e foarte soLidS.}

Sd tncercim

si

inlelegem semnificagia acestei

interdiclii

cu ajutoruI cAtorva consideragii.

a) lncil.carea acestei

prohibifii

nu este

urmatl

de o pedeaps5 automat5, ca

si

spunem a$a, cum se intamp[5 ln cazuI vio[5rii attor interdicgii totemice (de

pitdi,

interzicerea

consumirii cirnii

ani- matutui-totem), dar atrage totugi

dupi

sine rizbunarea intregutui trib, ca

;i

^{cum ar fi vorba despre a}

^intitura

un perico[ ce ameninl5 intreaga cotectivitate

sau

despre inlSturarea

unei gregeli

care apasi ^pe umerii acestei cotectivitSfi.

lati

un

citat din

Frazer care demonstreazd cu

c6ti

severitate trateazS sAtbaticii aceste

incitciri

ate interdictiitor, imorale

chiar;i

din punctul nostru de vedere:

ln Austral.ia, raporturile sexuale cu o persoani dintr-un ctan pro- hibit sunt pedepsite de reguli cu moartea. Pulin conteaz5 dac;

femeia face parte din aceLagi grup [oca[ sau dacS,ficind parte din att trib, a fost captura6 intr-o bit6tie; un birbat din ctan, considerat vinovat, care se folose;te de ea ca de femeia [ui, este v6nat gi ucis de birbalii din cLanul. siu, iar femeia impirt;gegte aceeagi soarti.

Exist5 anumite cazuri totuti in care

;i

unu[, gi ceLitatt au reu;it

si

se sustrag5 urmiririi ceva vreme, iar ofensa adusi a putut fi uikte.

in rarete cazuri in care s-a produs un fapt de genul cetui de care ne ocupim acum, [a tributTa-ta-thi din Noua Guinee de Sud, bSrbatut este ucis, iar femeia este inlepat5 cu sutilete,

pini

cSnd

i;i di

duhut sau aproape; raliunea pentru care nu este ucis5 pe loc este cd ea a

suferit o constr6ngere. Chiar _9i in cazuI amoruri[or ocaziona[e, inter- dicliite ctanutui sunt strict supravegheate, orice vio[are a acestora ,,fiind consideratS ca fiind lucru[ cel mai oribiI de pe pimdnt, fiind pedepsiti cu moartea" (Hawitt).1

t

_{Frazer,L. c.,voL. l, p. 54}

12

T0TEM $l ^TABU

b)

Fiindci

aceteagi pedepse sunt aplicate _5i

in

cazul aventu-

rilor

amoroase pasagere, care nu sunt urmate de procreere, este

foarte putin

^probabil. ca

interdiclii[e

s5

fie

dictate

de raliuni

de ordin ^practic.

c) Totemul

fiind ereditar gi

nesuferind

nicio

modificare in cazul

cisltoriei,

este u;or

sI

ne

dim

seama de consecinlete aces-

tei prohibilii in

cazuri[e de ereditate materne. DacA berbatul, de pitdd, face parte dintr-un c[an ce are ca totem cangurut, iar solia are drept

totem

stru[ut, copiii, indiferent

ci

^{sunt de sex feminin}

sau mascutin,

vor fi toli

copii-stru!. Un

copit reie;it din

aceasti

cisitorie

^{va fi deci pus} in imposibilitatea de a avea raporturi inces- tuoase cu mama si sora [ui, struq ca 5i ^et.1

d) Este suficient

si

fim un pic mai atenli ca

si

ne d5m seama

ct

exogamia care face parte din sistemu[ totemic are

;i

^{alte conse-}

cinte, urmerind gi aLte scopuri decAt simpta prohibire a incestutui cu mama

;i

cu sora. Exogamia are menirea de

a-i

interzice

blrba-

tu[ui uniunea sexuati cu indiferent care

atti

femeie din grupuI

siu,

adicS gi cu un numdr de femei de care nu-[ apropie nicio

tegituri de

sAnge, femei care sunt

totu;i

considerate

a fi

consangvinete sa[e. Justificarea

psihologici

a acestei restriclii, care depigegte in amptoare orice i-ar putea

fi

comparabil [a popoarele civilizate, nu este

evidenti

^l.a

o primi

^abordare. Se poate inletege doar

ci,

in aceasti prohibire, ro[u[ totemuLui (animat),

in

catitate de strdmo;

at gruputui, este tuat c6t se poate _de

in

serios. To{i cei care i5i au 1 Aceastl prohibilie nu il. impiedici totuti pe tati, care este cangur,

si aibi raporturi incestuoase cu fiiceLe sa[e, care sunt strul.in transmiterea pe tinie paterni a totemutui, tatiL

;i

copiii vor

fi

cangul

tatit

^neputAnd, in acest caz,

si aibi

raporturi incestuoase cu fiicele sa[e, dar fiuL putind avea raporturi incestuoase cu mama sa.Aceste consecinqe aLe interdicliitor totemice demonstreaza

ci

ereditatea matern; este mult mai veche decit cea patern5, cici avem mai mutt dec6t un motiv

si

admitem faptut

ci

^pro-

hibifiite vizeazi mai ales imputsiite incestuoase ate fiutui.

PR0HtBtItAtNCISTULUt l3

descendenla in acetagi totem sunt consangvini,formeazi o fanni[ie,

in

cadruI

clreia

gradete _de inrudire, chiar pi cete mai indep5rtate, sunt considerate un impediment absotut at acuptErii sexua[e.

De aceea

sltbaticii

par a fi obsedafi de o

frici

excesivi

fafi

de incest gi

manifesti

o foarte mare sensibilitate pentru raporturite incestuoase,

teaml ti

posibil.itate _Legate

de o

particutaritate pe care noi o tnletegem prost

ti

^{care face ca} inrudirea de s6nge

sI fie inLocuitl

de inrudirea totemicS. Nu trebuie ins5

si

exager5m prea tare cu opozitia intre cete dou5

tipuri

de inrudire ^gi trebuie

si

avem foarte ctar

in

minte faptul cd, in cazul interdictiitor totemice, incestuI real nu constituie dec6t un caz specia[.

Dar cum a fost

inlocuitl

famiLia

reali

de grupuL totemic? Aici avem de-a face cu o enigm5

clreia

nu

iivom

putea deztega miste- rul dac5 nu vom inqetege bine natura totemului. putem presupune, desigur,

cI

substituirea

legiturilor

de famiLie cu cele totemice era singura caLe

posibiti

a prohibirii incestutui, pentru cA, acorddndu-i individutui tibertSfi sexuale care depS;esc Limitete retaliitor con- jugate, exista riscut viol.Srii

leglturitor

consangvine, ajung6ndu-se

chiar pdni [a

practicarea

repetati a

incestutui.

La

acest lucru putem

lnsi

obiecta cd obiceiuril.e australienil.or

imptici

anumite condifii socia[e gi circumstanle solemne in care dreptul. exclusiv at unui b5rbat asupra femeii sale, considerate ca

soatl

legitim5, este nerecunoscut.

Limbajut acestor triburi australienel

prezinti

_o particuLaritate care se afl5 cu siguranf5

in

Leg5turS cu acest fapt. Denumirite de rudenie de care se fotosesc acettia se refer5 ta reLaliite nu dintre

doi

indivizi,

ci dintre un individ gi un

grup; conform Lui M. L. H.

Morgan, aceste denumiri

formeazl

un sistem ,,clasificator". LucruI acesta vrea

si

spuni

ci

un

birbat ii

spune totd nu numai cetui care [-a conceput,

ci orictrui a[t

bdrbat care, dupd obiceiut tribul.ui, ar

1 _{Ca gi} in cazul majoritilii poputagiitor totemice.

14

T0TEM $l ^TABU

fi

^{putut s-o ia}

ln

cisatorie pe

maici-sa;i

s5-i devind tatS; ta

fet,ii

spune mnmd oricSrei femei care,

f5ri

a tnciLca obiceiurile tributui, i-ar

fi

^{putut deveni mamS;ii} denumeSte cu apetativul

froli

Ei surori

nu

numai ^pe copiii

adeviralilor sii

^p5rinli,

ci

_9i ^pe copiii tuturor persoanetor care i-ar

fi

^putut

fi pirin[i

etc.

Denumirite de rudenie pe care doi aborigeni australieni 9i ^[e acordS reciproc nu desemneazS cu necesitate o inrudire de s5nge, cum ^se lntampLi in cazuI Limbajul'ui nostru; desemneazi mai ^pu,tin raporturite fizice, cat raporturile socia[e. Un caz similar acestui sis- tem clasificator este cet at copiil,or mici din cuttura noastrS, care sunt indemnali sa se adreseze cu ,nene" ^sau ,,tanti"tuturor ^priete- nitor

pirinfitor

[or; noi mai folosim aceste desemnlri

in

sens figu- rat, atunci

cind

vorbim despre

,frafi intru

Apott'ol de "surori[e lui christos" etc. Expticalia acestor expresii care

noui

ne par a

fi

^atat de bizare se

degajl

cu u;urin15

daci

^[e considerim a

fi rimigi[e

;i

^{trSs5turi ate acetei}

institu[ii

pe care reverendut L. Fison a denu- mit-o ,clsStorie co[ectivi",

in

virtutea

clreia

un anume

numir

de

birbali

^{exercitau drepturi conjugate asupra unui anume}

numir

de femei. Copiii n5sculi din ^aceastS

,,cisitorie

cotectivt" ^{erau consi-} derafi

in

mod natura[ ^ca

fiind frali ;i

surori, cu toate ce se ^prea poate ca ^nu

toli

s5

fi

avut aceea;i

mam5,;i ii

considerau pe

tofi blrbalii

^{din acel grup ca}

fiind

taqii tor. Cu toate

ci unii

autori, ca Westermarck,

de

^exemptu,

in a sa

^lstorie

o

cdsdtorieit, refuzS

si

admitS consecinfele pe care

atlii

te-au tras

din

denumirite care desemneazS retaliiLe

de

rudenie

in

cadrul grupului,

autorii

care s-au aplecat

mai mutt

asupra

studierii

aborigenitor australieni sunt unanimi in a vedea in denumirite de rudenie reminiscenle ale epocii

in

care,cisdtoria cotectivS" era in vigoare'

in

opinia autorilor Spencer 5i Gi[ten2, ar mai supravielui

inci

9i

astizi

o anumitS formS de cSsStorie colectivS [a triburite urabunna

1 Geschichte der menschlichen Ehe, edilia ^a 2-a,t902 2 The Native Tribes of Central Australia, Londra, 1899'

PR0HtBtltA TNCESTULUT i 5

;i

^Dieri. C5s5toria co[ectivS

a

^precedat

deci ta

aceste poputalii

cisitoria individuati

_{5i nu}

a

disp5rut

fird a tjsa

urme

in

Limbaj

;i

obiceiuri.

Daci

^punem

in

locut

cisitoriei

individuate existenla preal.abiti

a

unei

c5sitorii

colective, atunci, rigoarea

in

^aparenl5 excesivi, a prohibirii incestului [a aceste popuLalii devine ugor de inletes..Exogamia totemic5, prohibirea raporturitor sexuale intre membrii aceluiagi ctan, apare ca

fiind

modatitatea cea mai

curati

de a impiedica incestuI

in

cadrul grupu[ui, modaLitate

impusi

gi

adoptatl in

acete vremuri

de

demutt, care

a

supraviequit muLti vreme motivafiitor inifiate pentru _{care a} fost creati.

Daci

este

si

admitem

ci am in[etes ratiunile

restrictiitor matrimonia[e _care exist5 [a aborigenii din Austratia, trebuie totugi

si

gtim

ci

condiliite reale

prezinti

o comp[exitate mult mai mare, l.a o prim5 vedere inextricabitS. Nu

existi

decAt puline

triburi

aus- tra[iene care sE cunoasci

atti

interdiclie decAt cea determinat5 de timitele totemice. Cea mai mare parte _{a acestor} triburi sunt organi- zate in a;a

felinc6t

ele se impart

maiintAiin doui

sec[iuni pe care [e vom denumi clase matrimoniole (fratriile autorilor engtezi). Fiecare dintre aceste clase este exogamici

;i

^este

^aLcituiti

^{dintr-un anu-}

mit numir

de grupuri

totemice.in

generat, fiecare ctasi se subdi-

vide in doul

subclase (subfratrii),

intreg tribut

compunAndu-se astfel din patru subclase;

rezu[tI

deci cd subclasele ocup5 un loc intermediar intre fratrii

;i

grupurite totemice. O scheml

tipici,

rea-

tizati

adeseori, a

organizirii

structura[e

a

unui

trib

australian ar putea

fi

reprezentati astfel:

fkrs{reffi

16

^T0TEM $l ^TABU

CeLe douisprezece

grupuri totemice sunt reunite in

^patru

subclase

gi doui

^{ctase. Toate}

subdiviziunite sunt

exogamicel.

Subclasa c formeazd o unitate exogamici impreunE cu subclasa e, subclasa d cu subctasa f. RezultatuL

oblinut prin

^{aceste insti-}

tufionaLizlri

^cAt

;i tendinla lor

^{nu sunt}

in

consecinlS echivoce:

e[e servesc pentru introducerea unei noi

timitlri

a alegerii matri- moniale gi

a tibertilii

sexuale. Dacd nu ar

fi existat

decAt cele dou5sprezece

grupuri

totemice,

fiecare membru aI unui

^grup (presupun6nd cE fiecare grup se compune

din acela;i numir

^de indivizi) ar putea alege

intre

unsprezece din douisprezece femei ate tributui. Existenla a

doui fratrii timiteazi numiruI

^{femeilor [a} care sd se ^poat5 referi alegerea

fieciruia,

_{ta ;ase}

din

doutspre- zece,

adici

^{La jumState. Un}

birbat

aparlinand totemutui nu putea [ua

in cis5torie

decAt o femeie care face parte din grupurite 1-5.

lntroducerea cetor dou5 subclase coboarl gtacheta ategerii, timi- t6nd-o [a trei femei din doudsprezece,

adici

un sfert din

total;

un

birbat

^care are un anumit

totem

nu

i5i

^poate alege soqia dec6t dintre cete care au totemu[

4,5,6.

ReLafiite istorice existente tntre clasete matrimonia[e, tn care anumite

triburi num5ri

^{opt asemenea}

clase,;i

grupuril'e totemice

nu sunt inc5

etucidate. Putem observa

doar ci

aceste institu-

lii

^{urmiresc acetagi} scop ca exogamia

totemici

_5i

cauti

chiar

si

meargt dincoto de e[. Dar,in vreme ce exogamia

totemici prezinti

toate aparenlete unei

institulii

sacre, niscute nu se

;tie

^{cum, deci} aparenle a[e unei cutume,

tradifii, institulia compticati a

^clase-

lor

matrimonia[e, cu subdiviziunite

;i condilioniri[e

^{ei, pare}

a

fi produsuI unei Legistalii conStiente $i intenlionale care 5i-a ^propus

si intlreasc5

regu[a

interdicliei

incestutui, probabit din

cauzi ci

influenla totemicS incepuse

si

stibeasc5' _$i, in vreme ce sistemuI totemic formeaz5, dup5 cum ;tim, fundamentuI

tuturor

celortatte obLigalii sociale _Si

restriclii

morale ate

tributui, ro[u[ fratriei

^se

1 Numiru[ totemutui este ales arbitrar.

PR0HtBtItAtNCESTULUt 11

m5rgine$te,

in

genera[, [a singura reglementare a a[egerii matri- moniate. De-a

lungul dezvottirii

ulterioare

a

sistemului claselor matrimoniate,

a

apSrut

tendinla de a extinde

interdicgia _contra incestu[ui natural gi a cetui de grup ta

clsitoriite intre

rude din grupuri _mai

indepirtate;

[a fet a procedat de attfel. gi biserica cato- ticE, atunci c6nd a extins interdiclia

clsitoriitor

dintre frate _{5i sor5} ta prohibirea mariajelor intre veri gi verigoare gi, pentru _a-gi justi- fica acte[e, a inventat gradete de inrudire

spirituati.l

Nu avem niciun interes

si

ne amesteclm

in

disculiite com- pticate gi incerte care au avut loc

in

ceea ce privegte originea pi

semnificafia claselor matrimoniate gi a raporturilor tor cu totemut.

Ne este suficient

sI

observSm

cu cdtl grij5

aborigenii australi- eni gi atte ^popoare sitbatice vegheaz5 [a respectarea interdicgiei incestului.2 Putem chiar spune c5

acegi

slLbatici

sunt mult

mai scrupulogi sub acest aspect decAt noi. Este posibiL ca tocmai din cauza

faptului ci

^pot

fi

mai expu;i

tentaliitor sI

aib5 nevoie de o proteclie efi

cienti

contra acestora.

Dar fobia incestutui ce caracterizeazi aceste popoare nu s-a oprit numai [a crearea acelor institulionatiziri despre care am vorbit gi care

ni

se par

in

^principa[ indreptate contra incestutui de grup.

Trebuie sE adiugdm [a acestea o

intreagi

serie de ,cutume,'care, destinate

fiind

a impiedica raporturile sexuate

intre

rudete apro- piate,

sunt

respectate

cu o

rigoare retigioasi. Scopul.

urmlrit

de aceste cutume nu [as5 loc indoielii, autorii englezi desemn6ndu-[

sub numete de avoidances (ceea ce trebuie

si fie

evitat). Aceste cutume sunt r5spAndite gi dincoto de

teritoriul

popoarelor tote- mice austratiene. Le vom oferi cititori[or cdteva exempte din nume- roasele documente pe care te avem despre acest subiect.

1 Articotul .Iotemism" ln Encyctopedio Britannica,edifia a Ll-a,

Lgtl

(A. Lang).

2 Storfer a atras atenlia in mod deosebit asupra acestui aspect intr-un studiu recent: Zu r Sonderstellunq des Vatermordes (,Schriften zur angewand- ten Seetenkunde", 12 sept. 1911,Viena).

1B T0TEM $l IABU

ln

Metanezia, aceste

prohibilii

restrictive

vizeazi

raporturi[e dintre fiu gi mama 5i surorite sate.Astfet se face

ci

in Lepers lsland, una dintre insutele din Noite Hebride, biiatuL, atunci c6nd a impti-

nit

o

anumiti

v6rst5, p5risegte acoperi;ul matern 9i merge

lntr-o tocuinli

comunS, un soi de ctub, unde va dormi _9i va lua masa' E[

inci

are voie

si revini

[a locuinla ^{sa, pentru} a cere hrana, dar, daci se intAmpti ca sora ^Lui

sI

fie ^prezente,

bliatut

^trebuie

si

^pl'ece

firi

si

mdn6nce;

daci

niciuna dintre surori nu e pe acoto, poate

sI

ia masa, a$ezat ln apropierea u;ii. Daci, in afara casei, se

intflmp[i

^ca

un frate

si

^se intAlneasci cu sora tui,aceasta trebuie

si fugi

sau sE

se ascundS.Atunci cAnd

bliatut

recunoa$te pe nisip urmete ^pagil'or uneia dintre surori[e sa[e, e[ nu trebuie

si

se ia

dupi

aceste urme' Aceea;i interdiclie este vaLabil.;

;i

pentru surorite bAiatul'ui. BAiatul' nu mai are voie nici micar se pronunte numete surorii lui _9i trebuie sd se fereasci

sI

pronunfe vreun

cuvlnt

din Limba curente care ar putea face parte

din

numele surorii sa[e' Aceasti interdiclie care

intri in

vigoare

odatl

cu ceremoniatul pubert5lii trebuie respec- tatA pe durata intregii vieli.

indepirtarea

^{dintre o}

mami

^gi fiut

siu

crb;te odatS cu trece- rea anitor, rezerya observat5

ln

cazul mamei

fiind

mai mare

decit

cea impusi fiutui.Atunci cAnd mama

ii

aduce ceva de mAncare fiu- [ui, ea nu are voie s5-i tnmAneze direct atimentete,

ci

[e ^pune ln

fala

Lui; ea nu

ti

mai

vorbe*e

de acum inainte famiLiar, ci

ii

spune ,dumneavoastrS"ln ^toc de,tu" (este vorba, bineinletes, de cuvinte[e corespondente

in

timba noastr5).AceLeagi obiceiuri sunt in vigoare

in

Noua Caledonie: atunci cand un

frate

se

int6lne;te

cu

o

sor5, aceasta se ascunde

in

tufiguri, iar b5iatul trece

firl

^{a se intoarce}

spre ea1.

in insul.ila Gazetelor din Noua Bretanie,o sorS,odati meriEti, nu mai are voie sI vorbeascd cu fratele

ei;in

toc

si-i

pronunle numele,

1 _{R. H.} Codrington, Ihe Melanesions,in Frczet,Toteilsm ^{ond Exogamy'} vol.l,p.77.

PROHIBITIAINCESTULUI 19

trebuie sd-[ denumeascS printr-o perifrazS.l

in

NouL Mecktenburg se

aplici

aceea;i interdiclie, nu numai fratetui gi surorii, ci

;ivirutui

gi veri;oarei. Ace;tia nu au voie nici

si

se apropie

unii

de ceitatli, nici s5-qi dea m6na, nici s5-;i

faci

unuI attuia cadouri; atunci c6nd doresc s5-;i vorbeascE,trebuie sd o

faci

^La o distanlS de c61iva pa;i.

lncestuI dintre frate si sor5 este pedepsit cu sp6nzuritoarea.2

in

insutel.e Fiji, aceste interdicqii sunt

cit

se poate de riguroase

;i

^se ap[ic5 nu doar rudelor de s6nge, dar gi fralitor

;i

^{suroritor de}

grup. De aceea,

ni

se pare

uluitor si

auzim

ci ace;ti sitbatici

ar cunoa$te ritua[u[

orgiilor

sacre

in

cursu[

cirora

se comit

acupli-

ri[e sexuate cele mai pedepsite de interdicfie. Dar,in loc

sI gisim

surprinzitoare aceastd contradiclie, o putem, de asemenea, fotosi pentru tema

insigi

a prohibifiei.3

La triburite Batta din Sumatra, interdicliite se extind [a toate gradete

de

rudenie mai apropiate. De pitd5, ar

fi totaI

inoportun

daci

un frate Batta ;i-ar insoli sora [a o adunare. Un frate Batta nu se simte

in

largul

siu

in compania surorii, chiar

;i in

^{prezenta altor} persoane.Atunci _cAnd un frate

intr; in

casd, sora sau surorite pre- fer5

si

se retragd. La fe[, un tat5 nu va r5mAne niciodati intre patru ochi cu fiica sa sau o maml cu

fiul

ei. Misionaru[ olandez care ne-a retatat aceste obiceiuri a

adiugat

c5, din nefericire, el. Le giseqte a fi justificate. Se pare

ci

[a aceasti poputagie, un

t€te-i-t6te

intre un b5rbat

;i ^o

^{femeie sf6rgegte} inevitabit cu o tdvS[eati;

fiindci

indigenii

;tiu

^{c5 se} pot a;tepta ^,[a cete mai aspre pedepse

;i

^mai

grave consecinle,

daci

se fac vinovafi de retaqii sexua[e intre rude apropiate, este cet se poate de firesc atunci

si

se

pizeascl

prin interdiclii de orice

tentalii

^posibi[e.a

1 _{Frazer, L.} c., p. 724,

dupl

Kl.eintitchen: Die Kilsten-Bewohner der GozelLen-HoLbinsel.

2 _{Frazer, t. c.,} ll, p. 131, dupi P.-G. Peckel",in Anthropos,!907.

3 _{Frazer, t. c., ll, p.} t47,dupit reverendut L. Fison.

a _{Frazer, t. c., ll, p. 189.}