Sistemul nervos gi organele de sim!

Sistemul nervos ^gi organele de sim!

Ddilia

a qasea

Yllerner Kahle, MD

ttt:ofessor

Emeritus lnstitute

of

Neurology

University of Frankfu rt/Main hankfurt/Main, Germany

Michael Frotscher, MD

hofessor and Chairman

hitute

^of

^{Anatomy and}

^Cell

^Biolory

Ihiversity of Freiburg kreiburg, Germany

t8r

^planqe

color

hstralii

de

Gerhard Spitzer

Editori:

Dr.

Gh.

P.

Cuculici

Dr. Anca W.

Gheorghiu

<allisto.ro

Ctntu I

Cryrins

Jistemul neilv*S ",...1

boducere ..,.,...

¹

Srnrrl

16ry6s - prezentare general5 .

.

z

Dezvoltareqisubdiviziuni ...2

Circrritefunclionale... ...2

Pci[ia sistemului nervos in organism. . . . . .4

Denoltarea gi structura creierului. . . . .6

Denoltareacreierului... ...6

Anatomia creierului . . .

.

. . . .8

Evolulia creierului (noliuni de filo- 9i

ontogenezi). ...L4 hrcnul ...r8

lletode utilizate in neuroanatomie . , . . . . .2o lllrastructura unei celule nervoase., ^{. .} . . .22

f sa. ...24

Iocalizarea. ...,,,24

&nctura ...,..,.24

hncfia. ...24

f'puridesinapse ^...26

lihuotransmi(dtori

... ...26

Transportul axonal . . .

.

. . . .28

rnceptorii pentru neurotransmilXtori . . . . .3o Transmitereasinaptic5

.. ...3o E-neneuronale... ...32

&cuiteneuronale... ...34

b.rrtrregsnerali... ...

4a

Evaspinnrii ...

5rr

Suctula ...5o Arcurilereflexe ...5o

Sbstan{a cenuqie qi sistemul intrinsec. . . .52

llSduva spindrii in sectiune transversalX ^. .54

Clilreascendente ...56

Clile descendente. . . .

.

^. . . . .58

"lspectulcXilor. ...58

tr-escularizalia mXduvei spinlrii . . ... . . . . .6o Crnglionul spinal qi rldlcinile posterioare .62

lleningelespinal ...64

hervaSasegmentarl... ^...66

Sindroamelemedulare.... ...68

Fibranervoasi ...

36

UltrastructurateciidemielinX

...36

Dezvoltarea tecii de mielind in sistemul

nervosperiferic. ...38

Dezvoltarea fibrelor newoase

nemielinizate. ...2o

Structuratecii de mielindin SNC...38

Nenul

periferic.

^. .. . .. 40

Nevroglia. ....

/t2 Vasele de

sAnge ... 4

Nerviiperiferici ...

Zo

Plexurilenervoase... ...7o Plexulcervical(C1-C4).. ...72

Ramurileposterioare (Cr-C8)

...72

Plexulbrahial(CS-TI). ...74

Parteasupraclaviculard.. ...74

Parteainfraclavicularl... ...74

Nerviitrunchiului... ...84

Ramurileposterioare.... ...84

Ramurileanterioare...#,: ...84

Plerrllombo-sacra]..,... ...86

Plexullombar ...86

Plexulsacral ...9o

Erra

^{spinirii gi} nervii spinali

... ...47

x

Cuprins

Trunchiul cerebral ^gi nervii

cranieni... ...99

Prezentaregenerali... ...

^1oo

Organizarelongitudinall. ...-ro2 Nerwiicranieni ...1o2 Bazacraniului. ...1o4 Nucleiinervilorcranieni. ....

106

Bulbulrahidian... ...

^1o8 Sectiune transversald Ia nivelul

nenuluihipoglos...

...1o8 Secliune transversali la nivelul

nerr,rluivag. ...ro8

Puntea

. ...11o

Secliune transversalS la nivelul genunchiului nemlui

facial...

.. . 11o Secliune transversald la nivelul

nenuluitrigemen...

...11o Nervii cranieni (V, \,'II

-

^{XII) . .}

...1a2 Nemlhipoglos.

...11:2

Nemlaccesor. ...ll2 Nemlvag ...

u4

Nemlglosofaringi:rn....

...11{J

Nemlvestibulo-trrhlcirr.

...12o

Nemlfacial ...722

Neruultrigcmen ...t24 Ganglioniiparasinrpatici. ....

128

Gangliourrlcilirrr... ...128

Gangliorrrrl

ptt'rigopalatin ....

. .128

Gangliotttrlotir'... ...13o Ganglionrrlsrrbmandibular

...13o Cerebelul Stnrctura ...182

SrrhrliviziLrnianatomice ...152

Nrrclt:ii;i yrctlunculiicerebelogi .... ...L54 ('('rl('\rlr'r'rcllt.los ...156

Circuitcrrt.rrronale... ...160

Organizirre:rfirnc[ionali ...a62 Proicc(iilclibrt:krr.. ...162

Rczultatclc stinr rr l:irii experimentale . . . . . 162

Mezencefalul. ...192

Structura ....-

- - - -...732

Sectiune transversal5 la nivelul coliculilor

inferioriaimezencefalului.

...132

Secliune transversali la nivelul coliculilor superiori ai mezencefalului . . . . . . . .734

Sec{iune transversala prin regiunea

pretectalSamezencefalului

...134

Nucleul roqu Eisubstanlaneagri

...136

Nervii muqchilor globului ocular (neroii

cranieniIII,IVgi\Q ...

138

Nenulabducens

...138

Nen'ultrohlear.

...138

Nenuloculomotor...

...138

Ciilelungi ...

^a4o Fasciculul corticospinal ^qi fibrele

corticonucleare ...t4o

Lcmnisctrl mediirl

..

^{. .}

...14o

liasciculrrl longitudinalmedial

... ...r42

Concxiunile internucleare ale nucleilor

trigeminali. ...742

Tractul central al tegmentului. . . . . . .144

Fasciculul longitudinal dorsal. . . . . . . .744

Formaliuneareticulate ...

^1.46 Histochimiatrunchiului cerebral

....

r48 Conedunile

cerebelului ..

.

..

¹⁶⁴

Pedunculul cerebelos inferior

(corpulrestiform)... ...764

Pedunculul cerebelos mijlociu (brachium pontis). _{. . .}

.

. . . .166

Pedunculul cerebelos superior

(brachiumconjuncti\.unl).

...766

Cuprins

xt

Dlencefalul..

lk.zvoltarea prozencefalului. . . . . .,,,,a7o

l,inia de demarcalie telo-diencefalic[. . . . .17o

Hlructura ...172

Srrbdiviziunianatomice... ...172

Srt{iune fronta.l5 la nivelul chiasmei oplice . t7z s,r{ime frontala [a niveltLl tuber cinereum. . . . . t74 Si,cfiune frontal[ la nivelul corpilor rrurmilari ...774

l,l)itillamusul. .. ,...a76 Ilrrbenula. ...176

tilandapineali ... .176

Irrlirrnusul ....178

Nrrcleiitalamicispecifici. ...r78 N ucleii talamici nespecifici . . . . .1Bo tirupul nuclear anterior. . . . . .182

tirupulnuclearmedial.... ...182

Nucleulcentromedian.... ...182

tirupulnuclearlateral.... ...184

tlrupulnuclearventral... ...184

t'orpulgeniculatlateral... ....'186

(lrrpul _{geniculat medial.} . . . . . . . . .186

,...r69 Pulvinar

^...186

Secliune frontalS prin talamusul rostral ^. .r88 Sec{iune frontall prin talamusul caudal ^. .r9o

Subtalamusul ..,..,.,a92 Subdiviziuni ...192

Rispunsurile la stimularea

subtalamusului ...L92

Hipotalamusul

... ...'

^a94 Hipotalamusul slab mielinizat

...r94

Hipotalamusulbogat mielinizat

...r94 Vasculariza{ia ...196

Conexiunile hipotalamusului slab mielinizat. Conexiunile hipotalamusului

bogatmielinizat

^...196

Topografie functionall ]a nivelul

hipotalamusului

^. _,...r99

Hipotalamusulqihipofiza. ...2oo

Dezvoltarea _Ei segmentarea hipofizei. . . . zoo

Infundibulum ...2oo Vascularizaliahipofizei.. ...

^2oo

Sistemulneuroendocrin... ....

2o2 ....196

Trlencefalul """"""'2o7 l'r(.zcntaregeneralX... ...2o8 Neostriatul ...238

srrl;diviziunileemisferei... ....

2o8

I{otaliaemisferei ...2o8 l,ivolu{ia.

^{. .}

...21o

I)('ffoltarea straturilor corterului cerebral

.

^zrz

l,obiicerebrali. ^...2L4

Hrrl irrni prin

telencefal

. . . .216

Srtfiunifrontale ...216

Stt:1iuniorizontale...

^...222

I'lleocortexul gi corpul amigdaloid. . . zz6

l'rrleocortexul. ...226

tirrpulamigdaloid... ...

228

t'onexiunile ...23o Arlrirrrrtexul ...232

Srrhdiviziuni qi importanli func{ionali, ^.

.

zgz

tirrrrulluiAmmon...

^-...234

('rrrtcxiunile ...

-..234

l'rrrtcxulhipocampului

...

^...236

Insula. ...24o Neocortexul. ...

242

Straturilecorticale...

^...242

Coloaneleverticale...

^...242

Tipuri de celule ale neocortexului. . . . .244

Conceptulmodular...

^...244

Ariilecorlicale. ...246

Lobulfrontal ...248

Lobulparietal ...252

Lobultemporal ^...254

Lobuloccipital. ^...256

Tracturiledefibre... ...260

Asimetriaemisfericl...

^...264

Studiiimagistice... ...,,',

²⁶⁶

Radiografiacucontrast..

^...266

Tomografiacomputerizati

^...266

Imagistica prin rezonantX magnetic[. ^{. .} . 268

PET9iSPECT ...268 i

I

i

ri

xlt

Cuprins

Sistemulvascular cerebral, sistemul ventricular gi lichidul cefalorahidian

...,...271

Sistemul nervos

autonom... ...293

Sistemulvascularcerebral,,,

272

Arterele ...,,

2Zz ArteracarotidlinternX

..

...274

Ariiledevasculariza\ie...

...276

Venele

. ...

2ZB Venele cerebrale superficiale. . . . . .278

Venelecerebraleprofunde. ....

28o

Prezentaregenerali...,...

2g4 Sistemul nervos autonom central. . .

.,,,

.zg4 Sistemul nervos autonom periferic.

.,,,

..296

Sistemele adrenergic qi colinergic.,,,,,,.296

Circuiteneuronale..,... ...

298

Trunchiul (lanlul) simpatlc

.,...

298

Segmentele cervical gi toracic superior . . 298

Segmentele toracic inferior gi abdominal _3oo Inervatiategumentului

.. ...

3oo Funcliilecreierului

.. ...

^gog

Sistemelemotorii..,, ..,....

B1o

Fascicululcorticospinal...

...S1o Sistemul motor extrapiramidal. . . . .272

Conexiunile functionale in sistemul motor

extrapiramidal. ...314

Placamotorie ...316

OrganultendinosGolgi...

...316

Fusulneuromuscular....

...318

Caleamotorie finali comuni.

...522

Spaliile Iichidului cefalorahidian, . . . 282

Prezentaregeneral[... ... 282

]

Plexulcoroidian ..,..284

Ependimul. ...,...

286

Organecircumventriculare ....

288

Meningele ...2go Duramater ...29o Arahnoida .,...

29o

Piamater. ...,...2go

Sistemul nervos autonom periferic. . . 3oz

Fibreleeferente. ...3o2 Fibreleaferente. ...3o2

Plexul

intramural ....

3o2

Neuroniiautonomi... ...,.

Bo4

Sistemelesenzitive... ...,,,,

522

Organele senzitive cutanate.

...

...322

Caleasensibilit[1ii epicritice . .

...,...

.326

Caleasensibilit[1iiprotopatice... ₃₂₈

Analizatorulgustativ.... ...

3So

Analizatorulolfactiv... ...534

Sistemullimbic....,. ...386

Prezentaregenerali...

...336

Girusulcingulat ...338

Ariaseplald ...338

Sisteme functlonale ..

... ...

.. ,

..

^3O7

Cuprins m

Organ*le

de

sErt':E

_"

..,. .

341

I Analizatorul vizual

... ...

34t

Structura. ... ... 3.42

Caleavizualiqireflexeleoculare... _3Sg Pleoapele, aparatul lacrimal qi

cavitatea

^Calea

vizualil

. . . . . . . .3S8

orbitali.

^. . . .

.342

Organizarea topografic[ a clii vizuale . . . _36o

Mugchiiglobuluiocular.. ...544 Reflexeleoculare ...g62 Globulocular. ...

A46 Segmentul anterior al globului ocular . . . ₃₄₈

Vascularizalia ...

35o

Funduldeochi ...35o Retina..

...352

Nenrrloptic. ...254

Fotoreceptorii. ...356

Analizatorul auditiv

... ... ...365

&uctura .... 966 Caleaauditiviqiciilevestibulare....

gS2

PrezentaregeneralX... ... 966 Caleaauditivl...

382

Urecheaexternl ... A66 CXilevestibulare ...

^g86

Urecheamedie ...

368

Urecheainterni

...372

Cohleea

. ...374

Organulluiborti ...

A76

Aparatulvestibular... ...

A78 C,elulele senzitivevestibulare . . .

....

38o

Recomand&rihibli*grafies

.

", ..., ³⁸⁸

lrdex . ... t94

I

SEst*m:uE lntroducere ft€rvos

Sistemul nervos

-

^prezentare

generala

2

Dezvoltalea gi structura

creierului

6

o o

t

!o

lntroducere

Sistemul nervos - ^prezentare

generalS

Dezvoltare

ti

subdiviziuni ^(A-D) Rolul sistemului nerwos constd in procesarea informa{iei.

in

formele cele mai primitive

de

organizare

(A),

aceasti

funclie

este

indeplinitd chiar de celulele senzitive ^(A- Cr). Aceste celule sunt excitate de stimuli din mediu; stimulul este condus la o

celull muscularl

^(A-Cz)

prin

intermediul unei prelungiri ceiulare, sau

proces

celular'

Aceasta este modalitatea prin care se obline ce1 mai simplu rdspuns la stimulii din mediu.

(La om, singurii neuroni senzitjvi care au procese celulare proprii se gdsesc in epiteliul ofactiv.) La organismele mai diferenliate (B),

intre neuronul senzitiv qi celula muscularX se interpune o celuld

suplimenttrrl

celulit nerwoas[ sau

neuron

^{(BCJ3), carc prcia} transmiterea mesajclor.

Accitst:i

^ce lrrlir poate transmite cxcitaliir la ttrti rrrtrltc ct'ltrlt' musculare sau la alli rtt'trrotti, Iillrrrlirttl astlcl o

retea neuronalil ((l). O re (el tlilrrzit tlc itcest

tip

cstc dc ast'ntcttcit lirspinditir

in

intregul organisnr rrrrrirrt

;i

irtct'vcazit segmentele apirratului digostiv, vasokr tlc singe ^gi glandele.

Este tlt:rrrrruiti'r sistemul nervos autonom (uis^cc,'o/

sau

ucAetatiu) (SNA)

qi

consti

din

douir componente care

delin

deseori funt:(ii opr.rse: sistemul nervos simpatic

qi sistcmul nervos

parasirnpatic. Prin intcracIiunea acestor doui sisteme se menline constarrtir or'golizarea internd a organismului.

l,a vcrtt'brate s-a dezvoltat suplimentar fali de sistcrnrrl nLrrvos autonom qi sistemul nervos sornatic; accsta constd din sistemul nervos

contral

^(SNC; creierul qi m[duva spin5rii) 9i sistcmul ncrvos

periferic

^(SNP; nervii capultri, tnrnchiului

qi

membrelor). Acesta este rcslronsabil pentru percep{ia conEtientd,

pentru nri.strrrao uoluntard

qi

^procesarea

inlrrrma(iilor (integyare).

De

remarcat ca

majoritatca r:irr{ilor includ

in

SNP nervii periferici iri sistr:rntrlui nervos autonom.

SNC se clezvoltir din placa neurald. (D4) a

ectodermului czrre se ttansformi ulterior in Ean[ul netLral (Ds) si ^{mai departe}

in

rubul

neural (D6).

in

^cele din urmX, tubul neural se diferenliazi

in

m[duva spindrii (Dz) ^qi creier (DB).

Circuite

funclionale

(E, F)

Sistemul nervos, organismul qi mediul sunt conectate func{ional

intre

ele. Stimuiii din

mediu (stimuli

exteroceptiui)

(E9)

sunt conduqi de neuronii senzitivi prin intermediul

nervilor senzitivi (aferenli)

(Ero) cltre SNC (Erz). in replic5, SNC trimite o comandi prin intermediul nervilor motori (eferenli) (Er3),

la

muqchi (Er4). Pentru controlul Ei

reglarea rispunsului muscular (Er5), existd feedback intern de

la

neuronii senzitivi 1a muqchi prin intermediul nervilor senzitivi (Er6) c[tre SNC. Acest tract aferent nu transmite stimuli din mediu.

ci

stimuli din interiorul

organ isnr rr'lui (.slirnuli propriocepriul). Astfel rlistingenr scnsibilitatea

exteroceptivi

gi

proprioceptivi.

't\rtugi, orgar.rismul

nu

rdspunde numai la rnediu, ci

il

_Ei influenleazi spontan.

in

acest caz, de asemenea existl un circuit funclional corespunzi.tor: acliunea (F17)

initiate

de creier prin intermediul nervilor eferenli (Fl3) este inregistrati de organele senzitive (Fro), care trimit inapoi informa{ia corespunzltoare pe calea nerwilor aferenli

(Frr) cltre

SNC

{Frz) (reaferengd sa:u feedback extern). Dacd rezultatul indeplineqte efectul

dorit,

SNC

transmite

mai

departe semnale inhibitorii sau stimulatoare (Ftg). Activitatea nervoasl se bazeaz6, pe un numir amplu de astfel de circuite funclionale.

in

^aceiaqi

^mod in

care distingem intre sensibilitatea exteroceptivi (tegumente sau

mucoase)

gi

sensibilitatea proprioceptivd (receptorii

din

muqchi, tendoane, inerwalia senzitiva autonom5 a intestinelor), sistemul motor poate

fi

subimplrqit in sistemul motor odentat la mediu, sistemul somatomotor

ecotrop

(musculaturd uoluntard, striatd)

qi sistemul visceromotor ^idiotrop

(musculatur a netedd inte stinald).

Sistemul nervos

-

Dezvoltare _5i subdiviziuni. Circuite functionale

A-C Modele de sisteme nervoase primitive (dupi Palker ti ^Bethe)

o o

...

:.

.,.o,.lEr

llii,iltll: ::iuiitil

A Neuron senzitiv cu o prelungire la o celuld rruscu lari

B Neuron ce conecteaz; un neuron senzitiv ti ^o celuli musculari

bI

a#.&#

ffi,4N

ffi.@

m@ V

/arn\

w,

l) l),'/voltarea embrionar5 a B

..r.,r r,rnului nervos central:

rr,rrluva spinali la stenga, , r,,r('rul la dreapta

C Relea neuronald difuz;

E Circuit funclional: rdspuns al unui organism la stimuliidin mediu

F ^Circuit funclional: influenla organismului asupra mediului

o o

!

o.

'C,:

lntroducere: Sistemul nervos

-

prezentare generalS Pozilia sistemului nervos in organism

(A, _B)

Sistemul nervos central

^{(SNC) este}

impirlit in

creier, encefal (Al) qi

miduva spinirii

(MS) (Az). Creierul este cuprins in cavitatea cranian[ ca intr-o carcasX osoasl;

miduva spinlrii se afl5

in

canalul veftebral, mXrginit

de

coloana vetebral5. Ambele segmente ale sistemului nerwos sunt invelite de meninge care delimiteazl prin foilele ^sale spaliul subarahnoidian,

o

cavitate

plinI

cu

lichid cefalorahidian.

Astfel SNC ^este protejat de jur imprejur de pereli osogi qi de efectul de amortizare al fluidului (amortizare lichidiand).

Sistemul nervos

periferic

(SNP) include neruii cranieni, care ies prin gluri (forarnine) Ia baza craniului, qi nerui spinali, care ^ies

prin

spaliile

dintre

vertebre (foramen intervertebrale) (AS). Nervii periferici ^se termin[ Ia nive]ul muqchilor qi tegumentelor.

Aceqtia formeazh plexuri nervoase inainte de a pltrunde in membre: plexul

brahial

^(A4)

Ei plexul lombosacrat (AS), in care fibrele newilor spinaii se ^amestec5;

in

consecint[, nervii membrelor conlin

fibre

apar'linind mai multor nerui spinali (vezi p. 7o ^gi 86). La locurile de intrare ale fibrelor neruilor af'eren{i pe r5d[cina dorsalir a nervilor aferenti ^sunt situali ganglionii spinali ^(A6); aceqtia sunt formaliuni mici ovalare con{inAnd ^neuroni senzitivi.

in

descrierea structurilor cerebrale, termenii precum porliunea superioarl, inferioar5, anterioarl

Ei

posterioar[

sunt

inadecvati deoarece trebuie realizatX distinclia dintre diferitele axe

ale creierului

^{(B). La om,}

datoriti

posturii bipede, tubul neural este curbzrt; axa mlduvei spinhrii este aproape verticalh, in timp ce a-ra prozencefalului (axa

lui Forel,

portocaliu) este orizontali; ^axa diviziunilor inferioare

(axa lui

Meinert, violet) este clispus[ obiic. Termenii privind pozilia se rtrporteazd

la

aceste axe: capitul anterior al axci este denumit orol sau rostrol (os, gurd; ro.strurn, cioc), capitul ^{posterior se} nume$te caurlal (cauda, coad[), ^po4iunea

inferioarX

se

numegte bazal sau uentrol (uenter, abdomen) iar cea de deasupra dorscl (dorsum, spate).

Diviziunile

cerebrale inferioare, care ^se unesc cltre mlduva

spinirii

sunt denumite colectiv trunchiul cerebral (gri deschis) (BZ).

Diviziunea anterioarh se numeste prozencefal (gri) (B8).

Segrnentele trunchiului cerebral (lat. truncus encephali) au

un

plan structural ^comun (constAnd din p lacabazald gi placa alard, ca qi

mlduva spindrii,vezip ^{:.2, C). Neruii} periferici adeviirali iqi au originea

in

aceste segmente, aqa cum se intimplh ^qi la nivel medular. Ca

qi

miduva spinXrii, segmentele tmnchiului cerebral sunt suslinute de chorda dorsalis in cursul dezvoltlrii embrionare. Toate ^aceste caracteristici diferenliaz[ trunchiu] ^{cerebral de} prozencefal.

Prozencefalul, sau creierul antedor, consta

din dou[ po4iuni diencefolul qi telencefolul sa:u emisferele cerebrale. La creierul adult telencefalul formeazl cele

doul

emisfere cerebrale. Diencefalul este situat intre cele

doui emisfere.

A9 Cerebe)ul.

Pozilia sistemului

nervos

⁵

A Pozilia sistemului nervos central in organism

Axele creierului:

secliune median; prin creier

o o

:

!o

lntroducere

Dezvoltarea ti ^structura creierului

Dezvoltarea creierului ^(A-E)

inchiderea qanlului

neural cu

^formarea

tubului neural este iniliat[ ]a nivelul superior

al

mdduvei

spin[rii. De aici,

inchiderea se continul

in

direclia

orali

cdtre capitul rostral al creierului (neuroporul oral, ulterior lamina terminalti) _Si in direclie caudald

pinl la

terminarea mlduvei

spinlrii.

Secven{ele

urmitoale

de

dezvoltare

la

^{nivelul SNC}

continul in aceleaqi direclii. Astfel, segmentele cerebrale

nu

se matureazi simultan,

ci

^la

anumite intervale (matur are heterocroniL).

Continuarea dezvoltdrii determind expansiu- nea tubului neural

in

regiunea cefalicl ^qi formarea mai multor vezicule

(p.

rZr, A).

Vezicula rostrall este viitorul creier anterior, prozencefalul (galben

qi

roqu); veziculele caudale formeazS viitorul trunchi cerebral,

trunchiul

encefalic (albastm).

La

acest moment apar doui curburi ale tubului neural:

flexura

cefalicl (At) qi

flexura cervical5 (Az). Deqi trunchiul cerebral inc[ preziuti o

structurl uniforml in acest stadiu tirnpurir.r, se pot identifica deja viitoarrele sognrontc: bulbul

rahidian

(prclungirca miuluvci spinirrii) (A

-

^{D3), puntea} (protubcranta

lui

Varolius) (A

-

^{D+), cerebelul (A}

-

^{DS, albastru inchis)}

qi mezencefalul ^(creierul mijlociu) ^(A

-

^C6,

verde). Din punct de vedere al dezvoltirii,

trunchiul

cerebral precede prozencefalul;

in

cursul celei de-a doua luni de dezvoltare ur.nanh, telencefalul

inci

este o veziculi cu pere[i subIiri (A).

in

timp ce neuronii s-au diferen{iat deja la nivelul trunchiului cerebral (emergenla neruilor cranieni) (A7). _Vezicula opticd

se

clezvoltii

din diencefal

(ABB, roqu) (p.346,

A) qi

formeaz[ cupa optich (A9). Anterior de aceasta se giseEte uezicula telencefolicd (telencefal) (A

-

^{Dro, galben);}

inilial, in forma sa primordial5, este unicd, dar

1a scurt timp se m[reqte bilateral formAnd cele

dou[ emisfere cerebrale.

in

cursul celei de-a treia luni, prozencefalul cre$te

in

dimensiuni

(B).

Telencefalul

gi

diencefalul

sunt

separate

de

San[ul

telo-diencefolic (Brr). Structura primordiald a bulbului olfactiu

(B

Drz) s-a format la nivelul veziculei emisferice, iar primordiul pituitarei (Brg) (p.zor, B) qi eminen{a mamilord s-au constituit

la

baza diencefalului. Consecutiv flexurii pontine se formeazd un qan[ transvers adAnc intre primordiul cerebelului qi trunchiul cerebral;

fala inferioari a

cerebelului se

dispune

pe

peretele dorsal, sublire

ca

o mernbranl, a] bulbului rahidian (p.zBS, E).

in

cursul lunii a patra, emisferele cerebrale

incep si

depdqeasci

in volum

celelalte elemente cerebrale (C). Telencefalul, a cirui dezvoltare inilial5 a fost devansat[ de toate celelalte diviziuni

ale

creierului, prezintl acum cea mai mare

ratl

de creqtere (p.r7o, A). Creqterea centrului suprafelei laterale a

fiecdrei emisfere rImAne

in

urm[ qi ulterior devine acoperit de alte elemente. Aceasta este

insula ^(CDr6).

in

cursul lunii a qasea, insula se g[segte

incl

liberh

(D).

Pe suprafe{ele netede ale emisferelor cerebrale apar primele qanluri qi circumvoluliuni. in evolulie, perelii initial subliri ai tubuiui neural qi veziculele cerebrale se ingroaqS. Aceqtia conlin neuronii qi iracturile newoase care compun substanta cerebralh propriu-zisd. (Pentru informalii dosprc dczvoltarea emisferelor cerebrale, vezi p.zoit).

Fibrele nervoase

trec

dintr-o emisfer5 in cealalt[ prin peretele anterior a] telencefalului unic. Sisfemele comisurale, care conecteaz[

cele doul emisfere, se dezvolt[ in acest segment de perete ingroqat numit lomd comisurald. Cel mai mare sistem comisural este corpul calos (E). Emisferele cresc

in

principal

in

direclie caudal5; in paralel cu creqterea 1or in volum, se dezvolt[ gi corpul ca]os care se extinde in direclie caudalS gi in final acoperi diencefalul.

r Dezvoltareacreierului

7

a:.:.lr'.: rlrll.:l!llj: iit:ialliltul

::r!!ti

r,i"Ef;zu

ffi ffi

A - D Creierul la embrioni umani cu diferite lungimi vertex-coccis

La un embrion cu lungimea de 27 mm

A La un embrion cu lungimea de 10 mm

c

^La un embrion cu lungimea de 53 mm

D La un fetus de 33 cm

/d ry^"- ^h

\ \ _,r,/

I

Dezvoltarea corpului calos

o o .o..!.

lntroducere: Dezvoltarea ti structura creierului Anatomia creierului ^(A

-

^E)

Prezentare generali

Diviziunile

cerebrale individuale conlin cavitSfi sau ventriculi de diferite forme ^qi dimensiuni. Cauitatea principald

a

tubului neural gi a ueziculelor cerebrale devine tot mai ingust[ pe misur5 ce se ingroaqi pere{ii.

in

mdduva spin5rii la vertebratele inferioare, aceasta persist[ sub forma canalului central.

in mdduva spinlrii la om, este complet inchisl (obliteratd). Pe secliune transversall, locul canalului central (Ar) este marcat numai de cAteva celule ale inveliqului ini{ial al m[duvei spinlrii.

in

creier, cavitatea se menline ^qi formeazl

sistemul ventricular (p.

^z8z)

care este umpiut cu un lichid clar, lichidul cefolorahidian.

Ventriculul patru

^(IV) (ADz) este localizat

in

regiunea bulbului rahidian

qi a punlii. Dupi o

^{ingustare a}

cavit5[ii

la

nive]ul mezencefalului, urmeazi

ventriculul trei (III)

(CD3) situat in diencefal.

La

nivelul perelilor laterali ai ventriculului

III,

bilateral,

se afl[

cAte o deschidere numiti .foromen interuentricular (gaura lui Monro) (C-E4) care comunicir cu uentriculii lato'rr1i (CI,ls) (primul _Ei al doilea ventricul) :ri anrbelor eurisferc cctebrale.

Pe sec{itrni Iirntalt: la Irivcltrl trnrisfcrclor (C),

ventriculii laterali

se obseruI de doul ori, avincl un aspect curbat (E). Aceast[ formd este deternrinatl"r crelsterea

in

forml de semilund a

emisfcrclor

(rotalia emisferelor, p. zo8, C) carc in cursul dezvoltdrii 1or nu se extind

in

motl egal

in

toate direcliile.

in

^rnijlocul

scmiccrcului se glseqte insula. Aceasta este situatir profund in peretele lateral a1 emisferei, pe planrseul/osei laterale (C6) _{Ei este} acoperitl

de por{iunile adiacente, operculum (C7), astfel c[ la suprafala emisferei se obser-vd numai un Ean{ adinc, Eanlul

lateral

(fbura laterald,

a lui

Syluius) (BCB). Fiecare emisferd este

impirr{iti

in

mai mulli

lobi cerebrali

^(B) (p. zt4): lobul

frontal

^(Bg), lobul parietal

(Bro), lobul occipital

⁽⁸¹¹⁾

qi lobul

temporal ^(Brz).

De fapt, diencefalul (gri inchis in figurile C qi D) qi

trunchiul

cerebral ^vor fi acoperite de

emisferele cerebrale, rimAnlnd astfel vizibile numai

la

baza creierului sau

pe

secliune longitudinal5 prin creier. Pe secliune mediand (D) pot fi recunoscute segmentele trunchiului cerebral:

bulbul rahidian

(Dr3), puntea (Dr4), mezencefalul (DtS)

qi

cerebelul (Dr6). Ventriculul

IV

(Dz) se observd

in

^a-x

longitudinal. Pe plafonul sIu care are aspectul

unui cort este situat cerebelul. Ventriculul

III

^(D3) este deschis pe intreaga grosime' in

secliune rostral5, gaura interuentriculari ^(D4) se deschide

in

ventriculul 1ateral. Deasupra ventriculului

III

se g5seEte corpul calos (Dr7);

acest sistem de fibre comisurale, observat aici in sec{iune transversali, conecteaz5 cele doul emisfere.

Greutatea creierului

Greutatea medie

a

creierului uman variazS.

intre 12So g gi 16oo g. Aceasta se

afli

in leg[turd

c\

greutatea corporaldi o persoand mai solida are de obicei un creier mai ^greu.

Greutatea medie a creierului

la

^{blrbat este}

de r35o g, iar Ia femeie rz5o g. Se presupune

ci la

vArsta de

zo

de ani creierui a atins greutatea maximir. La virste inaintate, creieml pierde de obicei

din

greutate ca urmare a

utntfici de ulirstd. Greutatea creierului nu

indicd

inteligenfa persoanei. Examinarea creierelor personalitdlilor (,,creiere de elitE") a demonstrat varialiile obiEnuite.

Anatomia creierului

-

Prezentare generali

ffi

Bulbul rahidian2 MAduva

o

spinali

A Sec.tiuni prin mSduva spindrii ^gi trunchiul cerebral, toate la aceeaqi scald

C Secliune frontald prin creier, schematic

Mezencefalul

B Vedere laterald a creierului, schematic

213

D sectiune medianA longitudinalS prin creier, schematic Puntea

E Secliune longitudinali paramedian, schemati(