Studiu asupra sistemelor

CONSTANTIN. SEBASTIAN CRASNARU

Studiu asupra sistemelor

de

notare preistorice

Itilffi#$,ilffir ffiffitr mffiffi

WWWCORESI.NET

ffiTro{$-e'l

ffieW- MFffi{

ldit'urc iorcri sRL

#.,$.$S

ffifrfiff'fi$ffiiN _St*'

^{'e11'r*j' 'l}

Prezenta lucrare apare in format ^{digital gi} tipdrit.

Coperta: Leo Orman

@ zot6 Editurs Coresi SRL, WVW.COKESI.NET

To at e dr epturile r ez eru at e.

F.ditvrq Caresi SRL

ISBN 978-6o6-889r-4r-5

Edifia digitald a prezentei lucrdri se poate aceesa la accest link:

hW ^: / /ib ^o oksquare.ro / ^{B o oks} / ^{I SBN?p = 978 -6o 6- I 8} gt- 4z- z Pentru mai multe informa{ii priuind aceastd carte,

sunafi Ia ++4ozt 3tz Sztz ^{sau scrie{i} Ia coresi@coresi.net.

rvww.eoresi.net www. coresi.website

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rornflniei cRisNARU, coNsrANTrN-sEBAsTTAN

Sirnboluri universale : studiu asupra sistemelor de notare preistorice / Constantin-Sebastian Cr5snaru. - ^{Bucureqti :}

WWW.CORESLNET, zo16 ISBN 978-6o6-8Bgr-+r-s

go3lgo4

STMBoLUR{IrrVJyf.RS,qfril,

"i^

.

CUPRINS

7

^{1. DE} CE,,SIMBOLURI UNIVERSALE'?

PARTEA INTAT. ANALOGIA COSMICA

iN

SISTEME DE NOTARE

2. CONFIGURATIA ROMBICA 3. SPIRALA

4. voLUTA nASrUnNerA

W!\i W.COIiESI.}.J E'T'

DA

57 92

PARTEA A DOUA. ANALOGIA COSMICA

IN MITURI

5. ZETTE CREPUSCULARE 6. HIEROGAMIE CU FULGER

REFERINTE BIBLIOGRAFICE $I ILUSTRATII 124

r44

155

coN$T.ANTIN-sEBASfi,qx ^{c nA} sw.qnu

7g.ooo ^{de ani qi} un vas acoperit cu spirale aparlinAnd culturii Jomon (Japonia) confeclionat in

urm[

cu aproape 6.ooo ^de ani. Dup[ cum se qtie, consumul halucinogenelor in impre-

juriri rituale se

conecteazi

foarte bine

observatiilor etnografice asupra unor

triburi

primitive; mai mult, obqi- nerea transei prin intermediul drogurilor ^a fost cu certitudine un privilegiu de tip gamanist, asigurAnd perceplia imaginar[

asupra unor

lucruri

nereale, frecvent utilizate

in

practici magico-religioase. Cu toate acestea, cercet5torii de la Tokyo

University nu au clarificat de ce anumite

configuralii geometrice au fost percepute ca fiind mai importante decdt altele qi reproduse in intreaga lume: ,,...desigur, rdmdnetncd.

de explicat de ce acestemotiue speciale eraufoarte apreciate

de cdtre artigti ^qi, in primul rdnd, modalitatea in care acegti oameni au deuenit capabili de exprimare simbolicd.".ltof

O altX interpretare a gra\,nrilor incruciqate, de inspi-

ralie

etnograficd,

a fost

asociatd reprezentXrii qarpelui curcubeu

intr-un

probabil context ritual

inifiatic.[rr]

Desi- gur, haEura incruciqat[ se aseamdnd cu solzii reptilei _{Ei este} posibil a fi exprimatd sporadic in imprejurdri ritualice locale,

dar

interpretarea

nu

^poate

fi

generalizath

din lips[

^de

argumente conving[toare. Un derivat al haEurii incruciEate

e

zigzag-ul.

in

^ceea

ce

^priveEte ipoteza acvaticd

in

^o

interpretare eronati a

liniilor

dispuse

in

zigzaglrz], ca de exemplu, acelea ddltuite

in piatra unor

morminte egip-

tene[6] din

dinastiile

XVIII-XIX,

explicativa

e

simpl6, meqterii pietrari din Egiptul antic nu aveau cum ^s5. d[ltuiascd altfel decdt

prin

segmente unghiulare aspectul

vXlurit

al apelor primordiale ale Nilului celest.

t, ,^-'.* b9,el4 r, :

" lr' vr3{\ l'- :iltlYllSl-Ilj"fll{-^{1(JIYX'll4l",J{i),'ll-l) :

PARTEAINTAT.

ANALOGIACOSMICA IN SISTEME DE NOTARE

2. CONFIGURATIA ROMBICA

,,CeI mai frumo ^s lucru ^p e care ^U putem exp erimenta este misterul. Acesta este sursa tuturor artelor _Si

gtiin{elor adeudrate." Albert Einstein, Living Philosophies, 1931.

in

urmi

cu aproximativ 73.ooo ^{de ani, un} vAndtor-cu- legitor din zona costierd a

Africii

de Sud a gravat pe faleta unui mic fragment prismatic

din

ocru qiruri de segmente lineare, ^paralele, incruciEate. Descoperirea relativ recenti de la Blombos Cave nu a oferit rXstimpul necesar decriptirii, aqa incAt inlelesul gravurii a rXmas impenetrabil. ObservAnd cX

respectivele marcaje sunt organizate, cercet[torii au presu-

pus ci ele

reprezintX

mai degrab[ informatii

decAt

ii\,{.i{i#r$

l

ss== s?=+= Cg+$xanu

ornamente. Ce anume l-a stimulat pe vAn[torul-culeg5tor sud-african sd graveze repetitiv segmente incruciqate lipsite

de weun model naturalist? Dincolo de ipoteza neverosimilX a amuzamentului ocazional, modelul geometric oglindeqte

fhr[

indoiald un concept. Oricum, reprezentarea nonfigu- rativd de la Blombos

-

^{cea mai veche exprimare coerent5. de}

acest fel cunoscut[ pAnd

in

momentul de fal6

-

^{este parte}

integrantd

a unor realizdri

tehnologice

Ei culturale

^de exceplie aparlinAnd

grupurilor

umane care au

vieluit in

ad5.posturi naturale sub

stdnci

situate pe

linia

de coasti sud-african5.

O

zond geografic5 nicidecum

singular[ in afirmarea

comportamentului

simbolic al

antecesorului african.

Activiti1i simbolice premerg5.toare

Devenirea speciei noastre nu pare deplin

clarificat[

cAtH vreme cercetarea pluridisciplinar5. sugereaz[ diferite

zone continentale africane drept obdrqie a comportamentului modern. Spre exemplu, un studiu asupra originii umane a

analizat diversitatea genomic[

la

cAteva

triburi

contem- porane de vAnfltori-culegdtori aborigeni, arltAnd cX omul modern ar fi mai degrabd originar din Africa de Sud qi nu din Africa de Est cum se considera

anterior.fr]

Unele dovezi genetice

Ei

paleoantropologice sugereazi

cum

intreaga populalie uman6 ar

fi

rezultatul unei posibile expansiuni demografice ^qi geografice inceputd inAfrica de Sud, in

urmi

cu aproximativ roo.ooo de ani, continuatd

in

afara

Africii

"...;

.* ,*s"jMtrfrrryFr LNIVERSALI| ^{.!d," it}

mai

tArziu.[z]

Oricum, sunt de aEteptat elemente

noi in

cercetarea apariliei comportamentului simbolic.

Cele mai vechi

indicii

de posibile activitdti simbolice provin din rdmigilele fosilizate descoperite

in

Etiopia care anticipeazd indeaproape infdliqarea anatomicd

a

omului contemporan.

in

apropierea unui sat

numit

Herto au fost descoperite

trei

cranii fosilizate, doud de adult qi unul de copil, a cEror datare estimeazd o vechime cuprinsd intre 154.ooo qi 16o.ooo de ani.[g] Aflate

in

diferite stadii de fragmentare, craniile Herto poartd semne de tXiefuri compa-

tibile

cu indepirtarea mandibulei, urmate de descdrnare, interpretabile drept posibile practici canibalice. Dar existenla unor suprafele ^gi margini glefuite observate pe fragmentele craniului de copil sugereazd o manipulare repetat[ a cra- niului dupX desc5rnare interpretat5 drept un posibil indiciu

de practici ritualice.t+] i"

^context,

^cercetiri

etnologice comparative au semnalat practici similare in unele societ5li primitive, inclusiv din Noua Guinee, in care craniile strXmo- qilor sunt pdstrate gi venerate.

in

opinia unor cercet[tori, craniile Herto sugereaz6 posibile practici mortuare deli- berate, inc6 neconfirmate.

ln

dou[ morminte umane vechi de la Skhul _{qi Qafzeh,} din Israel, au fost descoperite resturi de ofrande mortuare.

Cum pegterile de la Es-Skhul se

afl[ in Munlii

Carmel, iar

adipostul

sub stAncd Qafzeh se

afli in

Galileea de Jos, oamenii inhumali acoio par si fi fost victimele unor incercdri nefericite de migraliune in afaraAfricii prin Levant. Estimdri recente sugereaz[

ci

ambele situri de la Skhul _{Ei Qafzeh} sunt oarecum contemporane, incadrAndu-se in intervalul cuprins

1,8"1

!3:.;,:

l:t::t.',

.;d_,tr .pl/

Si ,:.

I

^i,i

: .1"

Fiiil

';,#, '

filt$ffilffi}.l.Hlw'ss ,{$ffi,$l

fitr'im.

e.€i$rllli.lttlli" ;

intre anii

loo.ooo

qi 13o.ooo BP.[S] Cele d.oud morminte, Skhul 5 qi Qafzeh rr,

oferi

exemple clare de comportament simbolic: la Skhul _S (fiS.

r)

o mandibulX de mistre! a fost interpusd

intre

antebralul stAng

qi

cutia toracicd,

iar

la Qafzeh

rr

(fig. z)

trupul

celui decedat a fost aqezat avAnd coarnele ^qi osul frontal ale unui cerb lopdtar puse deasupra pdrtii superioare a toracelui.[6] Ambele

inhumiri

deliberate oglindesc, prin ofrandele ^care le insolesc, grija manifestat[

pentru semenul decedat. De altfel, ofranda

mortuari

^este unanim acceptat5 drept indiciu de activitate simbolicl.

Cercetdtorii afirmh

in

deplin acord cH podoaba qnu-

ruit[

din cochilii marine

-

^{qiragul de mdrgele}

-

^{denotS. o}

folosire legatd de creEterea sentimentului de autoconqtien- tizare gi identitate in rAndul semenilor, dar _Ei de alte posibile informalii

imp[rt[qite

cu membrii aceluiaqi grup. Mai mult,

i$.

,q:

t l.

l$Nii$l"'i7z ll..##.#i..

^{iiiLtt# ,lln}

descoperirea

de

mdrgele arhaice perforate

cu urme

de colorant, de regul6 ocru rogu, a f5cut sd curgd

mult[

cerneald despre

o

presupus[ legdturX

intre

pigment qi activitatea simbolicX (existi depozite de colorant care intrec in vechime insXEi specia

din

care ne tragem). Desigur,

rizuirea

ori micinarea ocrului pentru a produce pulbere ilustreazX o practicS. timpurie qi este posibil ca predilectia oamenilor din vechime pentru ocru s5. fi fost motivat5. de o anumitX valoare simbolici a culorii, detaliu suslinut de exemple etnografice.

Pe de alt[ ^parLe, unii cercetXtori pun la indoialX rolul simbolic

al pigmentului mizdnd mai mult pe calitdlile sale utilitare."

"Dupd cum ^se gtie, ocrul a fost utiiizat in scopuri multiple, ca

ingredient la preg5tirea pieilor animaliere, incorporat in materiale de mastic pentru inmXnuEatul uneltelor, in uz medicinal, de protecfie impotriva insectelor sau in scopuri estetice, la colorarea pielii, pdrului, trupului.

Exist[insdunele indicii care afirmX cutotul altceva; spre exemplu, oamenii de la Es-Skhul au adunat bulgXri galbeni de goethit (mineral feros) pentru a-i preface prin

incilzire in

hematit roqu; distanla semnificativd de la care bulgdrii au fost transportali face dovada unei posibile valori culturale a

pigmentului roqu in urmd cu -1oo.ooo ^{de ani.lZf Cea mai} veche podoabX

de

provenienlX indirect-african5. (zona

costieri

israelianS.

fiind

consideratX

un fel

de prelungire nord.-estic[ a

Africii)

a fost d.ocumentati

prin

expertiza a doud cochilii, gisite intr-un sertar de la British Museum, ale

c[ror

sedimente au

fost

analizate

qi

datate

in

perioada succesiunilor fosilizate de

la

Skhul, la o vechime de peste

loo.ooo de ani.[B] in situl Grotte des Pigeons, de la Taforalt, in Maroc, a fost dezvelitd o coleclie de podoabe insumAnd 13

Fig. r Fig. z

/:

'.p'

tii#="

Itrffiffi..e.g

l ^Tr#

ffim*xslr,K ii'*i., ' mdrgele (fig. _S), vechi de Bz.ooo de ani, adunate de pe

![rmul mirii

_Ei transportate la o distanld de 4o ^I(m pAni la peq-

teri.[9]

Importanla m[rgelelor timpurii in devenirea uman[

a fost adesea reliefat[ de cercetXtori de prestigiu: ,,impreund

cu exemple d.e utilizare a pigmentului, cu grauuri qi uneltele

din

^os, pod.oabele sunt folosite

pentru a

susfine

aparilia

timpurie a modernitdlii comportamentale in

\frica,

^{as ocia-}

td. cu originea speciei noastre gi semnificatiu anterioard.

calendarului de r dsp dndir e in afar a Africii.

"ftol

Performanfe cultural-tehnologice din zotra

costieri

Cercetarea arheologic5 din

ultimii

ani a semnalat o serie de realizdri remarcabile apartjnAnd oamenilor care au

vieluit

perioade indelungate

in

ad5.posturi naturale sub stdnc[ situate ^pe

linia

de coastS. sud-african6. incepAnd

in

urmX cu aproximativ 125.ooo de ani, grupuri de oameni moderni s-au ad[postit in peqterile Klasies River ^(fiS. +/KR) situate pe coasta Tsitsikamma, in apropierea gurii de vdrsare a r6.ului Klasies. Arheologii au dezvelit aici cAteva dovezi de adaptabilitate reflectate

in

modalit[1i de subzisten![

tipic

umane: vAndtoarea organizath, culesul resurselor vegetale, exploatarea de resurse marine.

Inilial

peEterile Klasies River erau locuite

in

perioade foarte scurte, dupd care grupul se

muta de-a lungul urm5.torului teren propice pentru vAn[- toare.

Fig.g Fig.+

taIncepAnd in urmb cu 7o.ooo ^de ani, peqterile Klasies

River au

ad5postit

pe

durate indelungate oameni care practicau o tehnologie mai sofisticatd privind uneltele din piatrX (perioada culturalX Howiesons Poort),

prin

confec-

tionarea de lamele subliri qi probabil vdrfuri

pentru proiectile, utilizdnd o materie

prim[

transportatX de

la

o

distanlX

de

aproximativ

zo Km. Un posibil indiciu

se

oglindegte

in

grar,rrra aplicatd pe

fala

fragmentului din ocru-mangan

g[sitla

Klasies River Cave r intr-un nivel datat intre roo.ooo _Ei B5.ooo de ani BP.[rr] Analiza microscopicd a ardtat cd suprafala piesei a fost ElefuitX pAnd la netezire, mai inainte de a

fi

incizatX cu o succesiune de

linii

aproape paralele (fiS. _S). Dupi unele opinii, fragmentul pare desprins dintr-un galet semicircular, mai mare, prev[zut cu incizii extinse. Liniile gravate de la Klasies River nu ar

fi

rezultatul unei operaliuni tehnologice de preparare a pudrei de ocru prin

r[zuire

_Ei,

in

opinia cercet[torilor, pot

fi

interpretate drept o posibild exprimare nonfigurativ[ aparfindnd omului

anatomic modern, apartenen![ stabilitX

prin

examinarea

rimdEilelor

anatomice

fosilizate gisite in

asociere cu fragmentul de ocru-mangan.

Fig's

incepAnd

in

urmd cu aproximativ L40.000 de ani, grupuri de oameni ^au inceput sd vieluiasc[ intr-o alt5' zonX

costier[ ^gi anume in adXpostul sub stAnc[ de la Blombos Cave

(fi1.

+lB),

unde au depozitat cantitXli mari de pigment

in

scopuri

utilitare

_Ei estetice, au confeclionat vArfuri

mini-

aturale din os, au purtat Eiraguri de mirgele spoite cu ocru roEu. La Blombos Cave a fost documentatd, printre altele, existenla a dou6 seturi de artefacte rudimentare folosite

in

urmfl cu mai mult de

loo.ooo

de ani pentru mXrunlirea ^qi amestecul pigmentului mineral rosu cu grdsime

animal[frz]

despre care

cercetitorii

presupun existenla unor practici arhetipale de impodobire, pornite de la gestul spontan

in

prepararea unui amestec qi anume urma ^{lXsatd pe} propriul

trup

de degetul muiat

in

colorant. O

m[rturie clari

^de

activitate

simbolic[

desfdsurath

la

Blombos Cave

a

fost

illtl{,i1s"=t='==.

Iil**{:

.'=

,,o

furnizat6 prin descoperirea a unui numHr de 4r ^{d.e mirgele} confeclionate din cochilii de melc marin nassarius gibbo- su/us vechi de aproximativ 75.ooo ^de

ani.[4]

Cochiliile infiliEeazi perforaliuni cu urme de folosire repetatX suge- rAnd grupuri de m[rgele care provin din acelaqi element de qirag; unele mXrgele poartd urme de ocru, fie colorate direct cu pigment, fie colorate indirect

prin

contact cu veqtminte sau piele pigmentatd; alte mXrgele probeaz5

particularit[fi

notabile, cochiliile fiind moar[e atunci cAnd au fost colectate qi transportate pe distanle importante de la [Xrm la peqteri.

lntr-o

alt6 peEterX situatX pe linia de coast[ sud-afri- cand, cunoscutS. sub numele Pinnacle Point Cave r3B (fig.

IPP), ^a dat la iveal6 aspecte remarcabile de comportament modern timpuriu prin realizdri tehnologice de vArf pentru perioada

de locuire a ^peqterii

documentatd

intre

anii 162.000-90.000 BP;

situl

deline cea mai veche dovadX

privitoare la

exploatarea

trofic[

marin5,

indicii

despre prepararea _Ei utilizarea pigmenlilor, o tehnologie arhaicX de fabricare a lamelelor mici, precum qi cea mai veche tehno- logie cunoscutd de tratament termic aplicati uneltelor din piatrX.I14]

Colectarea;

ritmul mareic

pi

incursiunea la

!irm

Cercetdri pluridisciplinare efectuate

in

zona costierd sud-africand au concluzionat cd oamenii care au

vieluit in

addposturi naturale sub stdnc6 s-au bucurat de modalit6ti

iiiii;,=-'='-4,1i

lF,oN..#

wdHffiliii

1;;=

ⁱ

importante de subzisten![ caracteristice mediului, conditiilor prielnice din zond. Climatul blAnd ^qi resursele variate explicd intr-un fel vietuirea indelungat5. a grupurilor de oameni prin vAnXtoarea

qi

capturarea

de animale

terestre, culesul plantelor geofite (plante perene, abundente in zonX, care

in timpul iernii

supravieluiesc

priri

organe subpimAntene, bulbi, tuberculi, rizomi) ^qi, nu in ultimul rAnd, exploatarea troficd marin[. Siturile arheologice sud-africane sunt printre cele mai vechi din lume in furnizarea ^{de dovezi} privitoare la exploatarea resurselor marine. Cercetltorii au descoperit numeroase vestigii marine fosilizate (moluEte, crustacee, oase de foc6 cublan[, ^peqti) in ansambluri grupate provenite din perioade vechi, reliefAnd in acest fel aspecte specifice de adaptare uman5

in

activitatea

de

colectare

a

resurselor marine, ingredient cheie in dieta anilor 16o.ooo-6o.ooo ^BP.

Abundenla de

cochilii

dezvelite

in

solul peEterilor situate ^pe linia de coastd sud-africand indic[ moluqtele drept

o surs[ importanti in dieta grupurilor umane _Ei demonstrea- zX cu claritate extinderea modalit[1ilor de subzisten![

prin

colectarea de resurse marine. ^Acestea din urmX au totuqi caracteristici variabile. ^De-a lungul timpului, nivelul m6rii ^a

cunoscut varialii semnificative datorate fluctualiilor

climatice globale cald./rece,

imprejuriri

in care grupurile de vAndtori-culeg[tori au urm5.rit neobosit pozilia schimbitoare a

liniei

de coast5, astfel incAt incursiunile de la peEterd la

![rm

^se prelungeau uneori ^pe distanle apreciabile de ordinul

kilometrilor. Un studiu pertinent

asupra resurselor de subzistenfi disponibile incepAnd in urmd cu 164.00o de ani

in

zona

in

peqtera PPI3B de la Pinnacle Point subliniazi:

i;u?7r.=7ffi.(4=a

1ffi.r1r'u-

,A.ceastd modalitate de cdutare a hranei este mai dificild

decdt pare. Midiile gi melcii ^d.e mare uiefuiesc

pe

stdnci, in zona ingeldtoare inter-mareicd, unde apele umflate se

pot

abate cuuqurin{d" peste un culegdtor nefericit. De-a lungul coastei sudice, recoltareain condi;ii de siguranfd. gi

cuprofit

suficient de mare este posibild doar tn perioadele de reflux scdzut, atunci cdnd soarele gi luna se aliniazd., exercitdnd

forla ^lor

grauitasionald.

maximd asupra fluxului

^gi

r efluxului ap ei. D e o ar e c e mar ^e ele sunt I e g at e de fa ^{z ele}

lunii,

auqnsdnd

zilnic

cu cdte

5o

^{de minute,} am presupus cd oqmenii cere au uiefuit Ia PPtgB au programat deplasdrile Ior Ia {drm

-

^{tn urmd. cu} t64.ooo ani ldrmul era localizat

mult mai departe tn teren, cu doi

pdnd.Ia

cinci

kilometri

distanfd, din cauza niuelului scdzut aI apei

-folosindun

^soi

de calendar lunar,Iafel cum auft.cut-o populafiile de coastd de- a lung uI timpului. "[rS]

CAnd ldrmul ^{este relativ} indep[rtat de adipostul sub stAnc6, colectarea

ritmic[

de resurse marine dezvoltX in mod firesc aptitudinea de anticipare a ritmului mareic favorabil.

Momentul propice avea sd

fie

semnalat

prin

percep[ia senzoriali* a unui fenomen cosmic prevestitor"* qi unic.

"Etapd intermediari in orice proces cognitiv, percep[ia senzoriali face posibild oblinerea de imagini primare din lumea inconjurdtoare, cAnd acestea aclioneazi asupra simlurilor. Orice proces cognitiv senzorial are rolul de a recepta _Ei prelucra informalii despre insugirile concrete ale obiectelor sau fenomenelor lumii inconjuritoare, informa[ii firrnizate de simfuri; un prim pas este senzalia exteroceptivd; al doilea lras este perceplia, alcltuit5 din trei etape: orientarea spre stimul, rccunoaqterea stimulului ^cu ajutorul memoriei, interpretarea stimulului llrin concept, gAndire, limbaj; al treilea pas este reprezentarea, ac{iune rrlterioari percepfiei, s5vArqit5 in absenla obiectului.