Textul nonliterar - text de informare (2)

Acest manual este proprietatea Ministerului Educatiei Nalionale 5i Cercetarii Stiintifice.

Manualul gcolar este realizat in conformitate cu

Programa Scolara pentru disciplina _{LIMBA 5l} LITERATTJRA ROMANA, clasele a tlt-a - ^{a tV-a,} aprobata prin OM nr.5003 din 02.12.2014

Numarul euroF

--

^{r de asis-..}

i/rinisterul Educotiei Notionole si Cercetdrii Stiintifice

&&Xmm ffiwd** o _{Kwxamm #s&mr}

rrnnBA $r ^TTTERATURA

RO[fiANA

ffiKwffiw ffi ^&V*w

%w,*wm*wrux& aL &&*&ww

GUPRilNg

GepEto[uL

e.

ufl.uees St NTEM B,NE

lNF0RMAfl (rexrur

NoNLITERAR)

Prima leclie:

Pingrrinii

_...g

'

Textul nonliterar

-

^{text de} informare (1)

.

Pronumele personal

.

persoana pronumelui _personal

.

_Formele pronumelui personal

A doua iec{le:

Fructele, un aliat prefios,

de

Mirlna $tefdnescu

...L4

.

Textul nonliterar

-

^{text de} informare (2)

.

Scrierea corectd a pronumelor personale

L*':tia

rle recapitnlare: &€exx*ea{ **g*i}&r*e*, de Mihaela

Dragomir

...?i}

Lectia de evaluare: IJpwonns

- jocul suprapnnerilor

de

cuvinte ^(test)

... ...".24

Compefente specifice vizate:

l.l Realizarea de deductii sinrple pe baza audierii unuitext iterar sau informativ accesillil

'1.2. Deducerea sensului unui cuv6nt prin raportare la mesajul audiatin contexte de comunicare previzibi e 1.3. Sesizarea abaterilor din mesaje audiate in vederea corectdrii acestora

1.4. l\lanifestarea atentiei fatd de cliverse tipuri de mesaje in contexte previzibile

1 5. Manifestarea interesu ui pentru receptarea mesajului ora indiferent de perturbati le de cana 2.4 lnitiereasi mentinereaunei interactiuni 'invederearezovdrii

deproblemeindividuaesaudegrup 2.5. Manifestarea interesu ui pentru participarea la interactiuni orale

3.l. Formularea de conc uzii simp e pe baza lecturir textelor informative sau iterare 3.2. Asocierea elementelor descoperite in textul citit cu experienle proprii

3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc a inle egerea de profunzime in cadrul ecturii 3.6. Manifestarea interesuiui pentru ectura literard si de informare

4 5 Manifestarea interesului pentru scrierea creativd si pentru redactarea de texte informative si functionale tir,.

Gop8toiluil

el U[[=lee;

64T4 DE AttENTURi

(rExrur

NARAnv)

Prima lec{ie:

Cipi,

acest

pitic _uriag,

de Fodor

Sdndor

...26

'

^Textul

literar narativ '

Transformarea

vorbirii

directe in vorbire indirectd

.

_Verbul

.

Persoanele

verbului .

Ortografie si punctuatie

1{gy"

^{le^c!ie: Povestea a}

^{doi pui}

^de

^{tigru, nrr*igi Ninigra}

^si

^A,ligru,

de Nina

Cassian

...82

'

^Textul

literar narativ '

Povestirea

unui

fragment

.

Compunerea narativd"

in

care se introduce dialogul

'

^Verbul

'

^Timpurile

^{verbului .}

Ortografie si punctuatie l,*c1lx d* reeapitular*:

tr/i*-6litic

gi-c

p*t'*st*

clir:t ;;i:i?!l:.

de Victoria Pdtraqcu

Le$r_a de evaluare: P^ovestea

unei pesciruge si

a

motanului care

a

invdgal-o

sd

zboare,

de Luis Seprilveda

(test)...

.1...+Z

C o m pete nte s pecifi ce vi zate ^;

1.'1. Realizarea de deductii simple pe baza aLrdierii unul text literar sau informativ accesibil

l2 Deducerea sensului unLli cuvAnt prin raportare la mesajU audiatin contexte de comunicare previzibile

2l Descrierea unui personai dintr-o carte/dintr-un fl m/a unui personaj imaginar urmdrind un set de repere 2.4 lnitierea si mentlnerea unei interact uniin vederea rezoivdrii de probleme individuale _sau de grup 2.5. Manifestarea interesului pentru parilciparea _a interactiuni orale

3.1. Formu area de conciuzii simpie pe baza lecturii texte or informative _sau literare 3.2. Asoclerea _e emente or clescoperite in textu citit cu experiente proprii

3 3. Extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a sustine o opinie referitoare a mesajul c 3 4. Eva uarea elementelor textuale care conduc a inte egerea de profunzime in caclru lecturii

3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literarb gi de informare

4.1. Recunoasterea _si remedierea greselilor de ortograf e si de punctuatie in redactarea de text

44. _:.rdro Povestirea pe scLlrt a unei secvente dintr-o poveste, dintr-un film, desen animat, a unei activitdti, a L-- dr in"g'nd e trdi e

4.5. Manifestarea interesului pentru scrierea creativd sr pentru redactarea de texte informative si funct r-.

A

$*d

GopEtoilmil erl Uflilfl=[eos FRIETEN, PE

V,*TA

(pERsoNAJUr)

Prima leclie:

Pippi _$osefica,

de

Astrid Lindgren

...44

'

Personajul

literar

Descrierea de tip portret

.

Predicatul

.

Orbografie si punctualie A doua ieclie:

$otia Domnisoarei ^FoimAine,

adaptare dupd Adina

Rosetti

...50

'

Personajul

literar .

_Subiectul

.

Acordul predicatului cu subiectul

.

Ortografie ^qi punctuatie

L,**:!i* *1e rcrapi{ul *re : XSqpv****

*

^{Saei }€} xa,rag:-A.lfu .

adaptare dupd Ion

Creangd

...${

Lectia de evaluare:

Proiect -

^{Cu masc6,}

fdri masc6!

...60

Ca m pete nle s pecift ce wzote:

1.2. Deducerea sensului unui cuvant prin raportare la mesajul audiatin contexte de comunicare prevlzlbl e 1.4. Manifestarea atentiei fatd de diverse tipuri de mesaje in contexte previzibile

2.'1. Descrierea unui personaj dintr o carte/dintr-un film/a unu personaj imagin.lr urmdrind un set de repere 2.3. Prezentarea ordonatd logic _9i cronologic a unui prolect/a unei activitdti derulate in gcoald sau extragcolar 2.4. 1nilierea si mentinerea unei interacliuni in vederea rezolvdrii de prob eme individuale sau de grup 2.5. Manifestarea rnteresului pentru participarea la interactiuni ora e

3.2. Asocierea elernentelor descoperite'in textul citit cu experienle proprii

3.4. Evaluarea elementelortextuale care conduc la intelegerea de profunzime in cadrul lecturii 3.5. Seslzarea abater or drn textele citte in vederea corectdrii acestora

3.6. Manlfestarea interesulu j pentru lectura literard sl de lnformare

\4.1. Recunoasterea ^si rennedi-orea gregell or de ortografle si de punctuatie in redactarea de text 4.2. Redactarea unor texte functionale scurte pe suport de hartie sau digital

4.3. Redactarea unei descrieri tip portret pe baza unul plan simp u

4.5. Manifestarea rnteresului pentru scrierea creativd gi pentru redactarea de texte informative si funclionale

Gopffto.luL

e [X=

eqc ORA DE POFZlg

(rExrur

uRtc)

Frima iec{ie:

A oftat pddurea,

de Lucia

Olteanu

...62

.

_{Poezia ca vorbire despre sine}

.

*Compunerea descriptivd de

tip

tablou

A cloua lec{ie:

MAla

deseneaz5-un ghexn, de

Marin Sorescu

...66

.

_{Poezia ca joc de cuvinte}

.

Propozilia

simpld/dezvoltatl..

*Propozilia afirmativd/

negativd

.

*Propozilia enunliativd/interogativd/exclamativd

T,**{i;: eil* rr:c*piiula"i'e ; {}a"s a}*

;*ara*xi*,

... ?{i Lectia de evaluare:

Proiect - Mici copii, mari poeli...

...72

Co m pete nte specift ce vt zote :

1.2. Deducerea sensului unui cuvant prin raportare la mesaju audiatin contexte de comunicare previzibi e 2.2. Relatarea unei int6mpldri imaginate pe baza unor intrebdri de spr jin

3.'1. Formuiarea de concluzii simp e pe baza ecturii textelor informative sau literare 3.2. Asocierea eLemente or descoperite in textu citit cu experiente proprii

3.3. Extragerea dintr un text a unor elemente semnificative pentru a susline o opinie referitoare la mesajul citit 3.4. Evaluarea elementelor textuale care conduc la inlelegerea de profunzime in cadrul ecturii

3.6. Manifestarea interesului pentru lectura literard gi de informare

4.1. Recunoasterea si remedierea greselilor de ortografle sl de punctuatle in redactarea de text

Gep8toLu[ e-[

f,*[ees

ULTIMELE SCAMAT0R,, (REcAptrurARE)

L**!i*

d*: r'*e*pitul;:::* *n;ria; ffi;a61k $***xaa*a*tla1li?. de

Florin

Bican...:+

Le$iade

evaluare frnalb:

Fata siracului ceaistea;tL,

adaptare

dupi

Petre Ispirescu (test)

...

...78 Ora de evaluare a

portofoliiior ...

...79

Lectwrt de

vacanld

...80

'****:a

5

Vb prezinl ahj trei

priefeni

de'ai

mei...

Eu

siVicforia P\frascu

Eu

si

AAina Raseff-i

GMFUtr@LUL ML ^WUUUEM

SUNTEM BINE |NF0RMAT|

(TEXTUT _NoNUTERAR)

... ?n care aflSm lucruri interesanle despre pinguini,

preparSrn o salafS de fructe delicioasl 9i ^apoi vizitlm un muzeu virtual!

La final, ne _9i juc5m un pic...

S***fu{.8$ar

ocvatic

-

care trdieste mai multin apa.

adevora-am6nca

cu ldcomie, a inghiti pe nemestecate.

exclusiv

-

^{numai si}

numai.

emisferd sudicdi- jumdtatea de sud a

globului pdm6ntesc.

colonie

-

^{grup de indi-}

vizi din aceeasl specie, care tr6iesc in comun.

o se comuflo

-

^{a se}

ascunde, a se deghiza.

ba nchizdt

-

^{intindere de}

gheala formatd in mdrile polare.

penoj

-

totalitatea penelor unei pdsdri.

crustacee

-

^{clasd de}

animale din care fac parte racul, crabul, langusta.

plancton

-

totalitatea organismelor vegetale si animale care trdiesc in apd si constituie

hrana pestilor si a altor animale acvatice.

fidel

-

^devotat

partenerei, statorn ic.

I

Textul nonliterar - ^{text de informare (1).} Pronumele personal.

Persoana pronumelui. Formele pronumelui

6 psrugurrtft

Pinguinii fac parte

dintr-un

grup de pdsdri acvatice* nttmiLe palmipede, adicd au degetele picioarelor

unite printr-o pielild. Ei nu

zboarl si, desi par foarte

lenti

^pe

uscat, se miqcd foarte rapid

in

apd.,prinzdnd in

guri

peqtii pe care apoi

ii

devoreazS.'r.

Au

ciocul lung,

iar aripile

scurte le servesc ca inotdtoare. Aceste

pisdri

trdiesc ex- clusiv* in emisfera sudicd*,

in

special

in

apropierea

malurilor

inghetdte din insulele

Antarcticii,

Noii Zeelande sau in insula Galapagos,

fiind

aproape singurii locuitori ai

acestor locuri foarte reci.

@!l

Sunt foarte bine adaptali la

frig

datoritd

unui

strat gros de patru centimetri de

:5-:== grdsime, care se afld sub penele dese gi lungi ce le acoperS" corpul.

Aripile

scurte

ii

ajutd foarte

mult

la inot,

pinguinii

putAndu-se deplasa cu viteze ce depdqesc qi 60 de

kilometri

pe or5! Trdiesc

in

colonii* de sute sau chiar

mii

de

familii,

se recunosc si comunicd

intre

ei

prin

strigdte ascutite,

fiind

rareori atacati de duqmani, ^pe uscat sau

in

apd.

4!C"

^{mersul legdnat,}

^pieptul

^{alb gi spatele negru,}

^pinguinii

^{aratd. ca niste}

^pitici

=:=:: imbrdcali

in

frac. Acest colorit le serveste insd perfect pentru a se camuflax, fe-

rindu-se astfel atAt de dusmanii din apd (balenele, foca-leopard), cAt qi de cei din aer (pescdrusii).

Motivul

este simplu: vdzut de sus, spatele

lor

negru se confundS" cu adAncul apei, unde este

intuneric;vdzut

dejos,

pieptul

alb are aceeaqi culoare cu razele soarelui reflectate

in api.

Cel

mai

mare

dintre pinguini

este 3r:ii;gxi::::-;i

imp*rixi, un

nume pe mdsura

lui:

are o

indltime

de 1,20

metri si

o

greutate de 20

-

^{45 kilograme qi trdiegte pe} banchizele'r An-

tarcticii.

Penajul* pdstreazd aceleasi culori

-

^{alb pe burtd si}

negru pe spate

- ^{in primii}

^{ani ai}

^vielii.

^{Ca adult, penele din}

jurul

gAtului _acestui pinguin devin galbene,

iar

apoi, odatd cu inaintarea

in

vdrstd, se fac portocaliu-inchis. _Greutatea

pinguinului

imperial depinde

in

mod direct de temperatura de afard. Cu cAt este

mai frig,

cu atAt creste

mai mult

si

stratul lui

de grdsime.

Oudle de

pinguin

imperial

-

^{cam de 2}

-

^B

^ori

^{mai mari}

decdt cele de

gdini -

^{sunt depuse direct pe pdmAnt,}

^printre

stdnci si bolovani. Locul ales nu are o prea mare importan-

t5, singurul motiv care

justifici

denumirea de ,,cuib"

fiind

acela cd

pinguinii

adund in

jurui

ouS,lor pietre si roci, pentru a Ie proteja de vAnt qi de

alli

pinguini. De clotr- rea ouS.lor se ocupd masculul, in toatd aceastd perioadd el pierzAnd aproape

iumi:,-

te din greutatea corpului.

Desi majoritatea

pinguinilor

sunt foarte sociabili si familiqti, cei imperiali fac ₌ ^,,- ceplie de Ia regul5, 8 din 10 perechi despdrtindu-se dupd numai un an. Cei cale

-:.

totuqi de aceastd perioadd vor forma

familii,

dand naqtere la 1

-

^{2 pui pe an.}

]I-:'-

^,

pinguini sunt

foarte gdldgiogi,

iar strigdtul lor -

asemdni.tor cu

piuitul

pul- _-

:

- ^,

gdind

-

^{este singurul mod prin} care sunt recunosculi de

pirinli.

Devin indepe:

i.

dupd numai cinci

luni,

cAnd penele

lor

au crescut suficient pentru a le {ine

i= :,-

^.

Pulin mai mic

ca

iniltime,

avAnd aproape

un

metru, ,j;.:',

i:

:

: :r:,

se diferenliazd de cel

imperial prin

ciocul

mai lung

qi culoarea portocalie _a penelor

nu

numai de pe gdt, ci gi de pe piept. Hrana sa este formatd din crustacee*, peqti mici si plancton*.

'ir:iliiilir:r-ll

.Lleii*

este

tot un

sin- guratic

locuitor al

insulelor Antarc-

ticii,

numele sdu venind de

la

cel al sotiei

unui

mare explorator francez, care a descoperit qi a studiat pentru prima

dati

aceste

pdsiri.

Dintre toa-

te

rasele,

pinguinii

Ad6lie

sunt

cei mai harnici. Odatd cu venirea primd- verii, chiar dacd gheala de la mal ^incS. nu este topitd, ei sunt

primii

care apar pe

ldrmurile

inghelate pentru a-qi face cui- burile. StrAng cu atenlie toate pietricelele pe care le gisesc

*

culese cu ciocul

-

^gi le aqazl una ^peste alta, fdcAnd niqte ziduri circulare ce pot atinge ^gi jumdtate de metru inalfime!

CeImaimicpinguindintretoateraseleeste:..

..: :':: ^:,

c&re cAntdregte

nu mai mult

de

un kilogram

gi are o

indllime

de numai 25 de centimetri. Trdieqte

in

sudul

Australiei

qi

in

Noua Zeeland{".Iese doar noaptea

pentru

a se

hrdni -

^{obicei unic}

^{printre pinguini,}

^{de aceea este vdzut}

foarte

rar. Pinguinul

albastru este cel

mai

apropiat de oa- meni,

trdind in

cuiburi fdcute

in

pdmAnt, chiar sub case, sau

in

^pietriqul de lAngd qinele de cale ferat6. PAnd gi

cutiile

de lemn puse special de oameni in pdduri devin un culcuq foarte

primitor

pentru

miculul

albastru.

De asemenea, aceastd rasd este gi cea mai fideld*

in

ceea ce priveqte familia. Astfel,

in

majoritatea cazttirtlor,

puii

de

pinguin albastru ajunqi la

maturitate

se intorc

in

preajma cuibului pdrinfilor, loc

in

care vor nagte si vor cregte

viitorii lor

pui. Depdrtarea fald de malurile inghelate qi

traiul in

apropierea zonelor mai populate

ii

aduc

pinguinului

albastru pi dezavanta- je, deseori cuiburile lor

fiind

aLacate de

vulpi

sau nevdstuici.

(Pinguinii, text

adaptat, http://www.lumea-copiilor.ro)

{.

Lucrati in _,r^ perechi!

Cititi textul

cu mare atentie ^pi

subliniali

cuvintele ^qi expresrr- le necunoscute. Incercali sd le deduceli semnificatia din context, apoi cereli pdrerea profesorului sau cdutali

in

diclionar. Formulati noi

enunturi

cu acestea.

R"

^Reciteste textul, pentru a rdspunde la urmdtoarele

intrebdri:

a)

Ce fel de pdsdri sunt

pinguinii,

cum

prind

ei hrana qi unde triiesc?

b)

Care sunt cele patru rase de pinguini prezentate

in

articol?

c)

Cine cloceqte

ouile

de pinguin imperial?

d)

De unde vine numele pinguinului Ad6lie?

e)

^Ce reprezintd 25 de centimetri?

M'ura:ffi6d,a* _*ffirf d

^Ul-lea

-

^'

J,r,,rn*l*j

r*:*.

_Uk!

d+ i*r1,,,; {F

Cautali pe internet

gi aflali mai multe informatii despre cel mai rece loc de pe PdmAnt, Antarc- tica. Vetl descoperi o lume fascinantd, lumea ghelurilor si a v6nturilor ndpras- nice! Scrieti in lurnal zece dintre cele mai

interesante lucruri descoperite de voi in legdiurd cu acest t616m indepdrtat.

^n"

ii;#tl

^c e.".

{,k!

lnternetul

sqlg

'#FA^bi*s

o retea internatio- nald de calculatoare conectate intre ele, destinatd schimbului

de informatii. Dacd la inceput a fost accesibil unui numdr mic de persoane, in special oamenilor de gtiin!5, treptat, lu mea virtualS s-a deschis pentru toli

;i

^inter-

netul a intrat rapid in viata tuturor oameni- lor. O bun6 parte din existenla noastrd se desfdgoarb astdzi in lumea electronlcd.

lnternetul reprezint6 o sursd inepuizabil6 de informatii, dar trebuie sd gtim cum sd deosebim o sursb bun6 de informalii de una care oferd informatii incomplete sau incorecte

::.;

?

Prima

tecrie _{_r-_ry}

SCr

"€ilf

3.

^Oe unde este preluat textul?

4. Lucrali in

echipe!

Discutali

qi completali

rubricile

din beresante.

j _{einguinul imperial} I Regele-pinguin ! ^{ninguinul Ad6lie} i ^{einguinul albastru}

i

i*-- *^*'***"

i ^Stiali cd. I ^gtiali cd... i ^Stiati ci. i ^gtiali c5...

_i

Deseneazd fiecare rasd in parte, tinAnd cont de

trdsiturile

descrise

in

text.

Adevdrat sau Fals?

a)

^{Pinguinul zboard} numai in Antarctica.

b) Pinguinii

se hrdnesc cu

iarbl.

c) ^Aripile

^{scurte ale}

pinguinilor li

ajutd la inotat.

d)

Pinguinul imperial este cel mai mic dintre pinguini ca indllime.

e)

^Pinguinul aibastru trdieqte aproape ^de oameni.

tabel cu

informaliile

care

vi

s-au

pirut

cele mai in-

AF AF AF AF AF

5.

6.

?. Lucrali

pe grupe!

Scrieli

cinci

afirmalii

despre

text,

dupd modelul celor de Ia

exerciliul

6, care

si fie ori

adev6rate, ori false, qi dali-le spre rezolvare altei grupe.Au rdspuns corect?

E.

Completeazd spaliile punctate:

& ^Articolul

^{are ca temd ... .} La inceput,

textul

oferd

informalii

... despre

toli

pinguinii, pentru ca apoi sd

#'-

_{descrie ... cele}

_patru

rase: ..., ...., ... gi ... .

itt

cuprinsul

articolului,

se recurge deseori

la

...

intre

rase.

Comparaliile se

referi

la ...

pinguinilor

sau la ... acestora.

9. Lucrali in

perechi! Cdutali o hartd a globului pdmAntesc

intr-un

atlas geografic sau ^pe

internet

gi

identifi-

cali zonele unde tr5.iesc pinguinii.

10.

Fiecare rasd de

pinguin

este

ilustrati printr-o

fotografie. Ce

rol

are aceasta

in

intelegerea

informaliilor

oferite de text?

tl. ^Lucrali

^{in grupe de cAte}

^trei.

^{Rolurile sunt: un geograf, un} matematician gi un om de

gtiinld. Citili

fiecare

textul

din perspectiva

rolului

pe care

vi l-a!i

ales. Completali apoi tabelul cu datele cerute.

i informalii care fin , informalii care fin ) informalii care fin

i

1

^de

geografie i

^de

matematici { ^{d. alte} stiinte

ⁱ

I

12.

Scrie un text de 5

-

¹⁰ rAnduri, in care sd rdspunzi Ia intrebarea: De ce sunt pinguinii niste animale interesante?

13.

Lumea pinguinilor seamdnd, din anumite perspective, cu cea a oamenilor. Scrie ce au in comun cele doul lumi.

r0

'14. _Care

dintre

verbele a pauesti,

a informa

qi a sugera

se potrivegte cel mai bine textului? Alegeli rS.spunsul co-

lect qi argumentali alegerea fdcutd.

a)

Verbul a pouesti este mai

potrivit, pentru ci in

articol

ni

se povesteqte despre pinguini.

b)

Verbul

a informa

este

mai potrivit, pentru

cd

textul

ne ofer5. multe

informalii

despre pinguini.

c) Verbul a

sugera este

mai potrivit, pentru

^cd

articolul

sugereazd cd

pinguinii

sunt simpatici.

15.

^Lucrati

in

perechi!

Vi-l amintili

^pe Apolodor, pingui-

nul tenor din

TArgul Moqilor? Completali diagrama cu asemdndrile si deosebirile

dintre

Apolodor qi

un

pinguin care trdiegte pe tdrAmul inghelat al

Antarcticii.

#pm-**

^vt-tea

Refinem!

Textele care infbligeazd int6mpldri, situalii sau opinii care se referd la realitate se nurnesc texte nonliterare.

Stirea din ziaI aftrcolul de pe internet, reclama, programul de la spectacol, reteta de cozonac a bunicii, prospectul de la siropul de tuse, aflsul circului care tocmai a venit in oras, anuntul de pe internet prin care ili vinzi rolele sau defl nitiile cuvintelor din dictionar sunt, toate, texte nonllterare.

Aceste texte ou scop informativ _9i transmit, in mod direct,

mesqe despre lumea in care trdim. in general, in textele nonliterare cuvintele sunt folosite cu sensu/ lor propriu, lipsind podoabele literare.

Articolul este un text de dimensiuni reduse, inforrnativ pe diverse teme, tipdritin ziare sau reviste.

r' l

^{carton portocaliu}

r' hpici r'

panglied

:.

E

E

il

I

€ +

E r*

E;

E

t

.i

Aseminiri

Fsr**Fsfiul

meu

Qg Schinthdrilc cle clirnd $r ^puteu,

^redu,r:e

€F

rlrnrlraf

it'

paputu{ia"

rle pircguini

d,itu zon$

Awtarcticii,. lnfrtrrne*xd,-te de:;pre

*cest

su.tsiu:t

6i r*tlizeaza un

^{r:;fi6 p;"in rctre sri,} *,tt"rzgi rtten{i*

rsam.*

nilor

tls tql

rs

^{pe r"} iusl ul

ui,

i*tle r*,rs.&nttu.-

i

su nw rd.rrt6,na nc pusdtr:ri.

16.

Putem sd ne facem singuri jucdrii! _Citeqte instmcliunile de mai jos gi afld cum poli face un pinguin din carton.

O

^Materiale

necesarei /

1 carton

negru /

1 carton alb

r'

o coald albd

r'

foarfecd

O

Realizeazd ^{pe o} coald alb6 desenele din figura A qi apoi, cAnd eqti

mullumit

de desen, decupeaz6-le, formdnd tipare.

oo V

a\ _{l_-}

s

,r\

\__,

www.cri.sfusiLrp

X

^Agazd

tiparul

de h&rtie

numdrul I

^{peste cartonul negru, deseneazd} dup6 contur, apoi ^decupeazS.

Tot din cartonul negnr decupeazi gi ochii"

K

^Agaz6

tiparul

de h&rtie

numdrul2

peste cartonul alb, deseneazd dupd contur, apoi deeupeazi.

X

^Agazd tiparele de hdrtie num6ru1 3 peste cartonul portocaliu, deseneazd, apoi decupeazi ciocul qi picioarele.

X

Asambleazd qi lipeqte

p6rlile

componente pentru a ob{ine imaginea

unui

pinguin (figura B).

K

^Pentru a-l putea ag6ta, lipeqte pe spatele

pinguinului

o panglicd (figura _C).

It