• Nenhum resultado encontrado

Un sir ,t infinit de testoase

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2023

Share "Un sir ,t infinit de testoase"

Copied!
8
0
0

Texto

(1)

John Green

Un sir ,t infinit de testoase

Traducere din englezd de Camelia Ghioc

(2)

'

fohn Creen

peste

bolovani. ;i stind

a;a, sub

tuburile

de neon care

improtcau agresiv luminX artificial5, md gdndeam la cum ne credeam cu

toti

eroii unei aventuri personale epice, cdnd, de

fapt,

eram,

in

esenfS, organisme identice care

'

colonizau o salX vastX, f5rd ferestre, mirosind a dezinfec-

tant;i

a

unturl.

MAncam

trn sendvi;

cu

unt

de arahide

;i

miere

;i

beam un Dr. Pepper. Sincerl sI

fiu, tot

procesul de mes- tecare a plantelor

;i

animalelor pe care le indesi apoi

in

jos pe esofag

mi

se pare cam scdrbos, a;a cd incercam sd

nu mi

gdndesc la

faptul

cX mdncam, ceea ce e, de fapt, un fel de a te gdndi la asta.

Yizavi de mine, Mychal Turner mdzgdlea intr-un car- net cu

foi

galbene. Masa noastrX era ca o pies5 cu

lungi tradifie

pe Broadway:

distribufia

se

mai

schimba de-a lungul anilor, dar rolurile

niciodati.

Mychal era Artistul.

StXtea de

vorbi

cu Daisy Ramirez, care iucase

incl din

generalS

rolul

Celei Mai Bune gi Mai Ne?nfricate prietene, dar nu reuseam sd le urmiresc discu,tia

din

cauzazgomo-

tului ficut

de

tofi

ceilalti.

Care era

rolul

meu

in

piesa asta? Amica. Eram prie-

tena,lui

Daisy

;i

Fiica Doamnei Holmes. Eram ceva-ul cuiva.

Am simtit cum

stomacul incepe

sI

munceascd la sendvis si,

in

ciuda

vorblriei din iur, totil

auzeam

cum diger5,

auzeam

toate bacteriile

mestecAnd

untul

de arahide vAscos

-

auzeam

cum elevii din mine

mdn- cau

la cantina

mea de

dinduntru. M-am cutremurat

de scdrbS.

-

N-ai fost

in

tabdt{, cu el? m-a intrebat Daisy.

-

Cu cine?

-

Cu Davis Pickett, a spus ea.

1 o

fi(uon connection

Un sir infinit de testoose

- ihi,

am zis. De ce?

-

Ba ascult, Tu nu asculli

mi-am

ce vorbim? sp:us, ascult cacofonia tractului m-a intrebat Daisy. meu dlgestiv. Sigur,

;tiam

de

multl

vreme

cI

eram gazda unei

coleclii

imense de organisme parazite, dar

nu

mX dX- deam

in vdnt

sd

mi

se aminteascX asta.

Din punctul

de vedere al

numlrului

de celule

din

care

sunt alcdtuili,

oamenii sunt

aproximativ 50la

sutd

microbieni,

adicd vreo

jumitate din

celulele care te compun

nici

m5car

nu

sunt celulele tale.

in biomul

meu personal

existl

de. o mie de

ori

mai

mulfi microbi

decdt oameni pe

plmdnt

gl deseori am impresia

cI

efectiv

ti

simt cum

trliesc,

se

inmulfesc ;i mor in ;i

pe

mine. Mi-am ;ters

palmele

transpirate

de

blugi

gi

am incercat s5-mi controlez

respirafia. Recunosc, am

ni;te

probleme cu anxietatea, dar ag vrea

sI

subliniez cX

nu

e deloc absurd sX te

ingri'

f oreze

faptul

c5

e;ti

doar

o

colonie bacterian5

intr-un

sac de piele.

- Tatil lui

era sd fie arestat pentru dare de mitd sau aga ceva, dar a dispXrut

in

noaptea de dinaintea taziei, a spus Mychal. Se oferX o recompensl de o

sutl

de

mii

de dolari pentru gdsirea lui.

-

$i tu

il

cunogti pe fiu-sdu, a zis Daisy.

-

L-am cunoscut pe vremuri, am r5spuns.

M-am uitat cum ;i-a atacat cu furculila bucata dreptunghiulard

de pizza asiguratd de

;coal5 ;i

faso-

lea verde.

imi tot

arunca

priviri,

fdcdnd

ochii mari

de

v

'-Y

r: bine?imi

dddeam seama cE voia s-o

parca vola sa ztca Lt

intreb

ceva, dar

nu-mi dldeam

seama ce,

fiindc5

sto- macul meu nu rnai tdcea odat5, ceea ce

imi

sporea frica ascuns5 cX md pricopsisem de pe undeva cu o

infeclie

cu

parczili.

(3)

John Creen

il

auzeam ca

pdn

vis pe Mychal cum

ii

povestea

lui

Daisy despre noul

lui

proiect artistic,

in

care se folosea de Photoshop ca sX aducX la

un numitor

comun fefele a o sut5 de oameni

numifi

Mychal, iar rezultatul avea sX fie un Mychal nou, al o

sutl

unulea. Era o idee interesantb si

voiam sE ascult ce spunea, dar zgomotul

din

cantind era

infelnal,

iar eu

nu

reugeam sX aiung gAndul

ingrijordtor

cX era posibil ca

in

m5runtaiele mele sd se

fi

dat peste cap echilibrul microbian al puterii.

Zgomotui abdominal

excesiv e

un simptorn

ne-

obisnuit,

dar

nu atipic

al

infectiei

cu Lracteria Clostri- dium difficile, care poate

fi

fatal5.

Mi-am

scos telefonul

;i-arn c5utat ,,microbiomul uman" ca sX recitesc prczen- tarea de pe Wikipedia a

trilioanelor

de microorganisrne care trSiesc acum

in

mine. Am deschis

articolul

despre C.

diff, si am dat mai

jos pdn5

la

partea care spunea

cI

rnajoritatea

infectiilor

cn C.

diff

apar

in spital.

Am dat

;i

rnai jos, pAnX la o listd cle simptorne,

din

care nu aveafil

niciunul, cu

excepfia

zgomotelor

abdorninale excesive, desi gtiam

din clutdri

anterioare cd ia Clirrica

din Cleveland

se raportase cazul

unei

persoane care murise de C.

diff

dupd ce se prezentase la spital doar cu

dureri

abdominale

;i

febrd.

Mi-am

atras

atentia

cd nu

aveam

febri, la

care

ntintea

mea

mi-a rlspuns:

Nu cti febrd DEACAMDATA.

fn cantind,

unde

incd

se afla o parte

tot mai

micd

din

rnintea mea constientX, Daisy

ii

spunea

lui

Mychal

cX proiectul Ssta cu uniformizarea ar trebui sd fie despre oameni pe care

nu numai

sb-i cherne

Mychal,

dar care sI fie

blrbati trimisi

la inchisoare si

ulterior

achitati. ,,Ar

fi

oricum mai usor,

fiindcd tofi

au

fotografiile

de dosar

ficute din

acelasi

unghi

9i

atunci

subiectul n-ar mai

fi

12

Un

lr

infinit de testoase

doar numele, ci

;i lttcruri

legate de rasism, clase sociale si incarcerarea

in

mas5", spunea ea,

iar Mychal

zicea:

,,1)aisy,

e;ti

geniaid"

, la

care ea rXspundea: ,,Pati sur- 1)rins", iar

intre timp

eu mX gAndeam c5,

dacl jumitate rlintre

celulele

din

care

e;ti

alcdtuit

nu

sunt

tu,

asta nu cuffrva pune sub semnul

intreblrii

tot conceptul lui eu ca

l)ronume singular, ca sX

nu

mai vorbirn de eu ca stdpdn al

propriului

meu destin?

fi

m-am

prlbu;it in

ad0ncul

lcelui tunel

recurent,

pAnI

ce m-a transportat cu

totul rlin

cantina Liceului

White

River

intr-un

fel de loc non- scnzorial pe care

nu ajung

s5-l viziteze decAt

oamenii

rr ebuni de-adevlratelea.

inc5 de cAnd eram mic5, mi-am

format obiceiul

de a-mi apdsa

unghia

degetului mare de la mdna dreaptd

in buricul degetului mijlociu,

aga

ci

acolo s-a

format o

ran5

ciudat5. Dupd atdlia ani

de cAnd fac asta,

pot sI

fisurez foarte

u;or

pielea, a;a cX acopdr

locul

cu

un

plasture, ca sX

nu

se infecteze. Dar

uneori

md

ingrijo-

lez cd e deja

infectat

gi cX trebuie sd cur51

puroiul,

iar singura cale

si

fac asta e sE redeschid rana si sX storc

tot

sdngele care iese. Odat5 ce

incep

sX mX gdndesc sir-mi crestez pielea,

efectiv nu

mX

pot abfine

sd n-o lac.

imi

cer scuze

pentru dubla

negafie, dar e cu ade- vXrat

o situatie demni

de

o

dublX negafie,

o situalie

ruiurea

din

care

singura iesire

e negarea

negafiei. In

l'ine, am

inceput

s5-mi doresc

si

simt unghia cum sapi

in buricul

degetului

;i ;tiam

cd orice incercare de a mX

irnpotrivi

e mai

mult

sau rnai

pufin inutilS,

a;a c5, pe sub masa

din

cantinS, rni-am scos plasturele gi mi-am

infipt unghia in

pielea bXtdtoritd pAnX am

simlit-o

cX

plesneste.

-

Holmesy, mi-a spus Daisy.

(4)

John Creen

Mi-am ridicat privirea spre ea.

-Pauza

de prAnz e pe terminate

;i

n-ai spus

nimic

de p5rul meu.

Si-a scuturat p5rul cu ;uvife de un rosu spre roz-aprins.

Aha. Se vopsise.

Am

inotat

spre suprafafX

din

addncuri.

t

indrdzne!, i-am spus.

-

Tare, nu? Mesaiul e: ,,Doamnelor

;i'domnilor,

pre-

cum

;i

aceia dintre voi care nu

vI

considerali nici domni,

nici

doamne, Daisy Ramirez

nu-;i

calc5

niciodatl

cuvdn-

tul,

dar i1i va

cllca

inima-n picioare".

Mottoul

declarat al

lui

Daisy era ,,Calcd

Inimi,

Nu Cuv0ntul Dat". Ne

tot

ameninfa

c5;i-l

va tatua pe gleznl cdnd va

implini

optsprezece

ani.

Daisy s-a

intors

iar la Mychal, iar eu la gdndurile mele. Bolboroseala

din

sto- mac

nu

disp5ruse, ba chiar se intefise.

imi

venea sd vo-

mit.

Pentru cineva care are oroare de fluidele corporale,

vomit

foarte des.

-

Holmesy, ai

pefit

ceva? m-a intrebat Daisy.

Am clItinat din

cap.

Uneori

mX

intrebam

de ce

mi

plScea sau

mlcar

de ce

mi

tolera. Ce

motive

avedu sd

o

fac5?

fi

ea,

;i Mychal. PAni

gi

mie imi

p5ream

enervantd.

Simteam cum

rhi

se aduna broboane de transpirayie pe frunte, iar daci incep sI transpir, mi-e imposibil sI md mai opresc. Transpir ore

in ;ir, ;i nu numai

pe fafd sau

la subsuoarS.

lmi transpiri

gdtul.

imi

transpird sdnii.

imi

transpir5 gambele. Poate chiar aveam febr5.

Pe sub masX,

mi-am

strecurat plasturele

vechi in

buzunar si, fXrd sX

mi uit,

am scos

unul

nou, l-am desfS- cut, apoi am tras rapid cu ochiul

in

jos ca s5

miJ inf$or bine

pe deget.

in tot timpul

Xsta am

inspirat

pe nas gi - ".l4 fi.tronconn*.on

Un ;ir infinit de ,testodse

rm

expirat pe gurX, a;a cum m-a sfStuit doamna doctor Karen Singh: sI expir cu o putere ,,care ar face

si

pdlpdie flactrra unei

lumdndfi,

dar

flri si

o stingS.

inchipuie-fi

lum6narea, Aza, imagineazd,-7i cum pdlpdie

flacira din

cauza

respirafiei tale,

insX

continu5 sI

ardd mereu".

Astfel cX am incercat

sI

fac

intocrnai,

dar

chiar

gi a;a, splrala

gdndurilor

se rXsucea

tot mai

strdns. O auzeam pe doamna doctor spundnd

cI

n-ar trebui s5-mi scot te- lefonul, cX

nu

am

voie

sX caut la nesfAr;it

rlspunsul

la aceleati

intrebiri,

dar

tot

l-am scos gi am

recitit

articolul ,,Microbiota umanX" de pe Wikipedia.

Problema cu spirala

gdndurilor

e c5, dacd o urmezi

tn

addncurile tale,

nu aiungi niciodat5 la capit.

Doar continu5 sI se roteascl

tot

mai strdns, la

infinit.

Am sigilat in punga

cu

fermoar ultimul

sfert

din

sendvi;, m-am ridicat si l-am. aruncat

intr-un

co; de gu- noi

plin

ochi.

-

CAt de tare ar trebui sd

mI

ingriioreze

faptul

cb n-ai spus toatX ziua mai

mult

de

doui

vorbe legate? s-a auzit o voce

din

spatele meu.

-

Daisy mX Spiral5 de cunoa;te gdnduri, am de morm5it

in

loc de r5spuns.

cdnd aveam ;ase ani, deci de suficienti vreme ca sI

inleleagl

despre ee era vorba.

-

M-am prins.

imi

pare r5u, frate. Hai sd facem ceva azi impreunS.

O fatd pe nume

Molly

a venit zdmbind spre noi.

-

Xdd, Daisy, sX

;tii

cd.vopseaua aia

ieftinl

pe care !i-ai pus-o

in

cap

ili

pdteazd. tricoul, a zis ea.

Daisy s-a

uitat in jos,

cdtre

umeri ;i, intr-adev5r,

bluza

eiin

dungi se fdcuse rotzpe alocuri. O

clipi

s-a cris- pat, apoi ;i-a indreptat umerii.

I

(5)

John Green

-

Corect, face parte

din

lookul Ssta nou,

Molly,

a spus

ea. Tricourile pXtate sunt cea mai tare chestie

in

materie de modX la Paris.

Apoi

ia

intors spatele

lui Molly;i

mi-a zis:

-

Ata, deci mergem la

tine

9i ne

uitlm

la Rdzboiul Ste- lelor: Rebelii.

Daisy era nebunX dupd, Rdzboiul Stelelor

-

si nu vor-

bim

aici doar de filme, ci

;i

de cXrfi, de serialele animate

;i

de serialul pentru copii

in

care toate personajele sunt fXcute.din piese Lego. Vreau sX spun, a scris

chiar

si o povestire despre viafa amoroasd a

lui

Chewbacca.

- li

o s5-1i ridicdm moralul pdnd o sd reuse;ti

si

spui trei sau chiar patru vorbe la rdnd. Ce zici?

-

Bine.

- fi dupi

aia md

poti

duce la muncX.

imi

pare r5u, dar am nevoie sd mX duc5 cineva.

--

Bine.

A; fi vrut

sd spun

mai multe,

dar

gdndurile

con-

tinirau

sd dea nXval5,

nepoftite ;i nedorite. Daci

as

fi

avut puterea s5-mi decid singurd soarta, a;

fi

lncetat sX

mX

mai

gdndesc

la microbiomul

meu.

I-a; fi

spus

lui

Daisy c6t de

mult imi plicea

ideea ei

pentru proiectul artistic

al

lui Mychal ;i i-a; fi

spus cd

mi-l

aminteam

bine

pe Davis

Pickett,

c5-mi

aminteam

c5 aveam

un-

sprezece

ani ;i purtam in suflet o

fricX vagX, dar per-

manent5. I-a; fi

spus

c5-mi aminteam cum

odatd,

in

tabdrd, stdteam

intinsl

ldngX Davis pe marginea

unui doc,

cu

picioarele

atdrnate deasupra apei,

cu

spatele

sprijinit

de scAndurile aspre,

tiiate

neregulat, si ne

ui-

tam amdndoi

in

sus, la cerul de

varl fXrI

urmX de

nori.

I-a; fi

spus cd Davis

;i

cu

mine

n-am

vorbit niciodatd

:,--::lt

nici micar

nu ne-am

uitat

prea

mult unul

la

t6

Un ;ir infinit de 1estoose

altul, dar cX asta n-a contat, fiindcX ne

uitam

impreunX la acelagi cer, ceea ce s-ar putea

si fie mai intim

decdt

privitul in ochi. Oricine

se poate

uita la tine.

E foarte rar sX g5seqti pe cineva care vede aceea;i

lume

pe care o vezi

;i

tu.

(6)

Doi

Frica se scursese aproape

toatd din mine odatl

cu

transpirafia,

dar,

in timp

ce mergeam de

la

cantind la ora de istorie, nu m-am

putut

abline sX nu scot telefonul ca sd citesc

iar

povestea de groazd

numitl

,,Microbiota umand"

- articolul

de pe Wikipedia. Eram cu

ochii in

telefon cAnd am auzit-o pe mama strigdndu-md prin u;a deschisd a clasei ei. Stitea la catedrS, aplecatX deasuBra unei c5rfi. Mama era profesoar5 de matematic5, dar ma- rea ei iubire era

cititul.

-

FdrX telefoane pe coridor, Aza!

Mi-am

bdgat

telefonul la loc ;i-am intrat in

sala ei de clas5.

Mai

erau

patru minute din

pauza de mas5, adic5

intervalul perfect pentru o scurt5 discufie

cu mama. A

ridicat privirea ;i probabil

cd a vdzut ceva

in

ochii

mei.

-

Ai

p5!it

ceva? m-a intrebat.

-

Nu, am spus.

-

Nu La un moment

e;ti

anxioasd, dat, a continuat doctorila Singh ea.

ii

spusese mamei

sX nu mX mai intrebe

dacl mI

simleam anxioas5, a;a cd n-o mai formula ca pe o intrebare direct5.

Un sir infinit detestoose

-

N-am nimic.

- fi-ai

luat medicamentele, a spus.

Din nou, nu era o intrebare directX.

-

Mda, am rXspuns, ceea ce,

in

mare, era adevXrat.

in

clasa a

noua o

cam luasem tazna

un pic,

dupX care

mi

s-a prescris o pastild albX, rotundX, ce trebuia

luati

o datX pe zi. O luam,

in

medie, de

weo trei ori

pe

sapramana.

-

Pari...Transpiratd, stiam cX asta voia sd spun5.

-

Cine

hot5r5;te

cdnd se

suni?

am

intrebat. Aici, in

gcoald, adic5.

-;tii

ce? Habar n-am. Presupun

cI

decizia o ia cineva din consiliul de conducere.

-

De exemplu, de ce dureazd pauzele de prdnz treizeci gi ;apte de

minute in loc

de cincizeci? Sau

douXzeci;i

douS? Sau cAt o fi?

-

Creierul t5u pare sX fie

un

loc extrem de tensionat, a rlspuns mama.

- Mi

se pare ciudat cX cineva pe care

nu-l

cunosc de- cide chestia asta

;i dup[

aia trebuie

sI

tr5iesc

conform

acestei decizii. E ca

;i

cum tr5iesc

dupi programul

alt-

cuiva. Si nici macar nu cunosc acea persoana.

-

Da, pdi,

din punctul

Xsta de vedere, precum

;i din

multe

altele, liceele americane seamin5 destul de

mult

cu

ni;te

inchisori.

Am

ficut

ochii mari.

-

Doamne, mamd,

incredibil

cdt5 dreptate ai! Detec- toarele de metal. Perefii din blocuri de beton.

-

Ambele sunt suprapopulate

;i

insuficient fipanlate, a

continuat mama.

fi

ambete au sonerii care-fi spun cdnd

sd te misti.

(7)

lohn Green

-

$i nu ai dreptul sd decizi cAnd mdndnci de prdnz, am spus. Iar

inchisorile

au gardieni

corupfi,

disperati dupd putere, a;a cum ;colile au profesori.

M-a slgetat cu o

privire,

dar apoi a inceput sI rdd5.

-

Te duci direct acasl dupd ;coal5?

-- ihi.

Apoi trebuie s-o duc pe Daisy la munc5.

A dat aprobator

din

cap.

- Uneori mi-e dor

de

vremurile

cdnd erai micX, dar apoi

imi

aduc aminte cdt detestam Chuck E. Cheese.

-

incearcX si ea sX economiseasc5 bani pentru facultate.

Mama ;i-a cobordt privirea.

-

$tii, dacX locuiam

in

Europa, facultatea n-ar

fi

costat cine

;tie

ce.

M-am

pregltit

suflete;te

pentru

prelegerea mamei despre preful educafiei superioare.

-

Existd universit5li gratuite

in

Brazilia.

in

mare parte din Europa.

in

China. Dar aici

iti

cer doudzeci

;i

cinci de mii

de dolari pe arr pentru ;colarizare

in

statul unde ai rqedinfa, deci cea mai ieftinX. Abia mi-am terminat de pldtit de vreo doi ani imprumuturile pentru facultatea mea, cI in cur6nd o

si

trebuiascd

si

facem alteie pentru tine.

-

Sunt abia

in

clasa a unsprezecea.

Am

destul

timp

sd cfutig la loterie. Iar

daci planul

Ssta

dI

gre;, o sd-mi pldtesc ;coala

din

vdnzarea de droguri.

Mama a zdmbit obosit.

i;i

f5cea mari

griji in

legXtur5 cu costul studiilor mele.

-

Sigur n-ai nimic? m-a intrebat

din

nou.

Am dat

din

cap cX n-am

nimic,

iar soneria a rXsunat de undeva de sus,

trimifdndu-m5la

ora de istorie.

Cdnd am ajuns la

ma;ina

mea

dupi

ore, Daisy era deja pe scaunul

din

dreapta. Schimbase

tricoul

pXtat pe -L tirtton,onnortton

Sir infinit de lestoase

€afe-l purtase

intr-unul

ro;u cu

nlstura;i

la gdt aI

lanfului

Chuck E. Cheese

;i

stltea cu rucsacul

in

poalX, bdnd

lapte

'

dlntr-o cutie micX,

din

cele

primite

la cantin5. Daisy era rtngura persoand

in

care aveam suficientl incredere incdt

d-l

dau o cheie de la Harold. Nici mama nu avea propria cheie de la Harold, dar DaisY avea.

-

Te rog sX nu bei

in

Halold lichide care nu sunt inco- lore, i-am spus"

-

Laptele e un

lichid

incolor, mi-a zis ea.

-

Gre;it, am rXspuns

;i,

inainte sX plecdm, ne-am

oprit

la intrarea principalS

;i

am a;teptat-o pe Daisy si'arunce laptele.

Poate

ci ali

fost vreodat5

indrlgostifi.

Vorbesc aici

clespre dragostea adeviratS, de genul pe care bunica mea o descria folosind citate

din

Epistola

intdia

cdtre Corin- teni a Apostolului Pavel, despre dragostea care e binevoi- toare

;i

indelung ribddtoare, care toate le suferX, toate le crede, toate le rabd5.

Nu-mi

place sd arunc cu cuvAntul

ce incepe cu D pe toate drumurile; e

un

sentiment prea bun

;i

prea rar ca

si-l

devalofizez

folosindu-l

exagerat de des. Poli duce o viafd

frumoasl fdri

sd

cunotti

vreo-'

datl

dragostea adevdratS, de genul celei despre care

li

se

vorbe;te Corintenilor, dat eu am avut norocul s-o gisesc cu Harold.

Era un Toyota Corolla vechi de ;aisprezece ani, vop- sit cu o culoare

numitf, MicI

MisticX Albastru-Verzuie, care avea

un motor

ce huruia

intr-un ritm

constant, ca o bdtaie a imaculatei

lui inimi

metalice.

Harold

fusese

ma;ina

tatei

-

de

fapt,

tata

il

botezase Harold. Mama nu l-a vdndut, a;a cd a rdmas

in

garai

opt

ani,

pdni

am

implinit

;aisprezece ani.

(8)

lohn Creen

Ca sd fac

motorul lui Harold

sX

functioneze dupl

atAfia ani, a fost nevoie sd cheltuiesc

tofi

cei patru sute de dolari pe care-i economisisem de-a

lungul intregii

mele

viefi

-

alocafia,

mlrunfl;ul

care-mi rdmAnea c6nd mX

trimitea

marna sX cumpdr ceva de

la

magazinul Circle K de pe strad5, slujbele de varS de la Subway, cadourile de Cr5ciun de la bunici __ aga c5,

intr-un

fei, Harold era apoteoza

intregii

mele existente, cel

pufin din

punct de vedere

financiar.

Si

il

iubeam.

il

visam foarte des. Avea

un

portbagaj deosebit de spafios,

un volan

alb imens,

comandl

specialS,

;i

o banchet5

din

spate imbrdcatd

in

piele gri-deschis. Accelera cu seninltatea bldnd5 a

unui

maestru zen care

;tie

c5, de fapt,

nimic nu

trebuie f5cut

in

grab5,

iar

frdnele

lui

scdnceau ca muzica industrialX metalicX, gi

il

iubeam.

insd Harold nu

avea

Bluetooth si,

dacd

tot veni

vorba,

nici

CD player, ceea ce insemna c5, atdta

timp

cAt erai

ln

compania

lui

Harold, aveai

trei opfitrni:

1. SX

conduci

in

tlcere; 2. SX asculti radioul; 3. S5 asculfi partea B a casetei

tatei

cu excelentul album So Addictive al

lui

Missy

Elliott,

pe care

- fiindcl nu

putea

fi

scoas5

din

casetofon

-

o ascultasem deja de sute de ori.

fi

pAnd

la urmd, sistemul audio

defectuos

al lui

Harold s-a intArnplat sX fie cea

din

urmd

notl din

suita de coincidente care mi-au schimbat viafa.

Daisy si cu mine

tot

schimbam posturile

in

clutarea unui cAntec al unei anumite trupe geniale, dar prea

pufin

apreciat5, cAnd am dat peste o stire:

-

,,...Pickett Engineering

din Indianapolis, o firm5

de

constructii

cu peste zece

mii

de angajati

in

?ntreaga lume..."

;ir infinit de lestoose

Arn dat sd schimb postul, dar Daisy mi-a impins mAna.

--

Despre asta vorbeam azi cu

tinel

mi-a spus.

-- ,,....o

sutl de mii de dolari recompensd pentru

irrl'ormatii care ar putea duce la localizarea

directorului

t ompaniel, Russell Pickett", a

continuat

vocea de la ra-

tlio.

,,Pickett, cate a dispSrtlt ?n noaptea dinaintea

unui

r,rid al

poliliei

la

locuinla

acestuia

in

leg5turX cu

o

an- t lrr'[5

itrtr-un

caz de fraudb 9i dare de

mit5,

a fost vdzut rrltima datd pe [i septembrie la re;edinfa

lui

de pe malul

rirrlui.

Oricine are

informafii

care

pot

duce

lalocaliza- rta lui

e rugat sX sune la Departamentul de

Politie

d"in

lr rclianapolis."

-

O sut5 de

mii

de dolari, a zis Daisy. $i

tu

i/ cunosti pe I i-su.

--

I--am cunoscut mai rlemult, am spus.

Doud veri la rAnd, dupd clasele a cincea si a ;asea, Da- vis si cu mine fuseserdm impreund

in

Tabdra Tristelii

-

rrs;i numiserim noi TabXra Spero, un loc

in

Brown County pcntru copiii ai

clror pdrinli

erau morli"

Pe lAng5

faptul

cX ne petreceam

timpul impreun5

irr 'fab5ra

Tristefii,

ne mai rzedeant

uneori ;i in timpul

;rnului ;colar, fiindcb locuia pufin

rnai ios pe rAu fafd tle

mine,

dar pe

rnalul

cel5lalt. Eu 9i mama locuiam pe lrartea care

uneori

se

inunda.

Familia Pickett locuia pe partea cu diguri clin piatrX care impingeau apele umflate inspre noi"

-

Probabil cd

nici

nu m-a

linut

minte.

-

Toatd lumea te

line

rninte, Holmesy, a spus Daisy.

--

Nu-i...

-

Nu e o judecatd de valoare. Nu spun cd e;ti bund sau generoasd, sau bl6ndd, sau mai

;tiu

eu cum. Spun doar

r'5 esti de neuitat"

z5

Referências

Documentos relacionados