5
PREFAŢĂ: REVOLUŢIA CONTINUĂ 7 INTRODUCERE: DE CE INDUSTRIA DE
WELLNESS VA FI URMĂTOAREA MARE AFACERE 23
CAPITOLUL 1 De ce avem nevoie de o revoluţie 40 CAPITOLUL 2 Generaţia baby boom: cum să înţelegi
şi să controlezi cererea de wellness 75 CAPITOLUL 3 Ce trebuie să ştim despre mâncare şi dietă 103 CAPITOLUL 4 Cum să faci o avere în domeniul alimentar 124 CAPITOLUL 5 Cum să faci o avere în medicină 153 CAPITOLUL 6 Cum să faci o avere din distribuţia
produselor care asigură starea de bine 195 CAPITOLUL 7 Vânzările directe – cum să începi 220 CAPITOLUL 8 Pariul cu tine: următorul milionar 238
EPILOG Bunăstare fără limite 268
ANEXA A: GRĂSIMEA: CE ESTE, CUM O
OBŢINEM ŞI CUM O DEFINIM? 282 ANEXA B: TRECEREA DE LA ÎNGRIJIREA
MEDICALĂ BAZATĂ PE TRATAREA
SIMPTOMELOR UNEI BOLI LA WELLNESS 290 NOTE 301 BIBLIOGRAFIE 311 MULŢUMIRI 315 DESPRE AUTOR 316
7
Revoluţia continuă
Ce este nou în
Noua revoluţie a bunăstării
L
ucrarea Revoluţia bunăstării – The Wellness Revolution (Wiley, 2002) a fost un „strigăt auzit în întreaga lume“ pentru industria de wellness. A defi nit well - ness-ul* ca o industrie – făcând o legătură între sute de mii de furnizori de servicii şi produse, care aveau acelaşi scop. Le-a arătat oame nilor de ştiinţă înzestraţi, furnizorilor de fi tness, oamenilor de afaceri, produ cătorilor de alimente, proprietarilor de restaurante, distribuitorilor de produ se care asigură starea de bine, doctorilor şi altor persoane interesate de prevenirea bolilor şi de anti-îmbătrânire că fac parte dintr-o revoluţie mon dială – şi că nu sunt nişte iconoclaşti izolaţi în profesia sau domeniul lor de activitate.După publicarea lucrării Revoluţia bunăstării, am fost numit
„economistul care s-a transformat într-un guru pe pro bleme de wellness“, de către New York Times. Cartea mea a fost publicată în 12 limbi şi a devenit un instrument indispensabil pentru comunitatea internaţională care activează în acest do meniu – mii de oameni m-au contactat ca să-mi împărtăşească din experienţa lor de wellness şi/sau să-mi explice care sunt noile oportunităţi de business în acest domeniu atrăgător, care va însemna în curând o mie de miliarde de dolari.
*Prin wellness se înţelege o stare de bine, o alimentaţie corectă şi o condiţie fi zică bună.
Fiind un scriitor şi un economist neobosit, am preferat în- totdeauna să mă îndrept către noi frontiere după fi ecare carte sau proiect. Dar, în acest caz, publisher-ul meu m-a convins să scriu această ediţie revizuită, fi indcă în domeniul stării de bine s-au întâmplat foarte multe lucruri în ultimii ani. Unele dintre aceste eveni mente s-au materializat aşa cum am prezis, însă pe altele le-am ratat în anul 2002.
Lucrarea Revoluţia bunăstării a prevăzut creşterea meteorică a industriei de wellness, de la 200 de miliarde de dolari în anul 2002, la 500 de miliarde în prezent. Cu toate acestea, nu mi-am dat seama cât de rapid au îmbrăţişat şi celelalte guverne stan- dardele stării de bine în domeniul alimentar şi am calculat greşit transformarea voluntară a multor furnizori de boli, de asemenea, din domeniul alimentar (inclusiv, într-o anumită măsură, McDonald şi Wal-Mart), care au adoptat şi ofertele de mâncare sănătoasă. Nu mi-am dat seama nici de măsura în care, în SUA şi în alte naţiuni dezvoltate, vor fi specifi cate foarte clar lucrurile pe care ai voie să le faci sau cele pe care nu ai voie. În timp ce milioane de oameni au adoptat conceptul de wellness (stare de bine) în ultimii cinci ani, alte câteva milioane s-au îndreptat în direcţia opusă – procentul de americani supraponderali a crescut de la 61 la 65%, iar creşterea bolilor legate de alimentaţie, precum diabetul de tip 2, face ca Statele Unite să se asemene cu o naţiune din lumea a treia.
Aceste tendinţe au respectat sau au depăşit previziunea mea de o mie de miliarde de dolari pentru industria de wellness şi au accelerat foarte mult nevoia şi oportunitatea apariţiei mai multor antreprenori în acest domeniu.
Sir Isaac Newton a spus: „Dacă am văzut mai mult decât ceilalţi este pentru că m-am urcat pe umerii giganţilor“1. De când am început să urmăresc industria stării de bine, din anul 1996, gi ganţii mei au fost revoluţionarii din domeniul stării de bine, pe care i-am descris în prima ediţie a lucrării Revoluţia bunăstării –
bărbaţi şi femei care au fost pionieri ai domeniului şi care au avut deja contribuţii majore până în anul 2002. Oameni ca:
Frank Yanowitz , cardiologul care a creat o companie specia-
•
lizată în prevenirea bolilor de inimă versus tratarea acestora.
Jill Kenney, expertul în fi tness, care a construit un business
•
constând într-un club de fi tness care asigură antrenamente la locul de muncă.
Steve Demos, „miracolul soia“, care a creat laptele de soia
•
SILK şi a pus pe picioare primul brand naţional de wellness în valoare de un miliard de dolari.
Poveştile lor, dar şi prezentarea actualizată a acestora, se găsesc în lucrarea Noua revoluţie a bunăstării.
Dar, la fel de important, începând din anul 2002, am devenit con ştient de alte câteva sute de revoluţionari din acest domeniu – oameni care au făcut, de asemenea, o diferenţă, îmbunătăţindu-ne lumea. Printre aceştia se numără:
Peter şi Kathie Davis, cofondatori ai companiilor IDEA şi
•
ACE, care au reunit 20.000 de specialişti în fi tness într-o forţă internaţională coerentă, ce a conferit profesionalism, standarde şi acreditare industriei fi tness-ului.
Pionieri în domeniul informaţiei, precum Tod Copperman
•
şi Joseph Mercola, care au înfi inţat companii uriaşe pe internet, oferind pur şi simplu informaţii din domeniul stării de bine, pentru zeci de milioane de consumatori din întreaga lume.
Chiropracticieni precum Fabrizio Mancini şi Bob Hofman,
•
care, alături de alţi lideri din această profesie răspândită în întreaga lume, cu o vechime de o sută de ani, au reîntors chiropractica la originea ei iniţială, de stare de bine.
Antreprenori precum Patrick Gentempo, care se folosesc
•
de francizele şi metodele de distribuţie ale companiilor
fast-food pentru a construi francize naţionale în domeniul stării de bine.
Doctori care încearcă să depăşească graniţele profesiei,
•
cum ar fi Russ Reiss, un chirurg care a încercat să elimine nevoia de operaţii la inimă prin cercetările asupra celulelor stem.
Profesionişti ce acţionează în domeniul non-profi t, precum
•
Geoff Tabin, care a făcut ca cea mai populară operaţie anti- îmbătrânire din lume, cea de cataractă, ce valora 3.500 de dolari, să fi e accesibilă pentru milioane de oameni din lu- mea a treia, prin folosirea tehnologiei contemporane, re- ducând costul acesteia la 20 de dolari. Pe măsură ce re- voluţia bunăstării a intrat în următoarea etapă, au apă rut oportunităţi similare prin care starea de bine a devenit dis- ponibilă maselor, aşa cum a făcut Henry Ford cu auto- mobilul, în toate secţiunile domeniului.
Din anul 2002, lista revoluţionarilor din domeniul stării de bine, cea cu „giganţii mei“, s-a mărit de o sută de ori. Fiindcă am stat pe umerii lor colectivi, am putut vedea mai clar care este viitorul industriei de wellness. Aş vrea să am cum să îţi spun toate poveş tile acestora şi le cer scuze celor ale căror istorisiri nu au supra vieţuit procesului de editare a acestei cărţi.
Aceşti revoluţionari din domeniul stării de bine sunt ade- văraţii eroi ai revoluţiei bunăstării. Indiferent că eşti un pro- fesionist cu experienţă care încearcă să-şi extindă afacerea sau că citeşti această carte pentru a căuta o nouă oportunitate de afaceri, poveştile lor îţi vor oferi informaţia şi inspiraţia de care ai nevoie ca să profi ţi de aceste oportunităţi:
Oportunitatea de a face o avere prin faptul că te descurci incredibil de bine în cea mai extraordinară industrie de pe pământ – wellness-ul.
Următorii milionari – antreprenorii din domeniul wellness-ului
Dacă eşti antreprenor în domeniul wellness-ului sau vrei să devii unul, niciodată în istorie nu a fost vreun moment mai bun să-ţi faci propria fi rmă.
În anii ’50, când eram mic, milionarii erau personaje de fi cţiune în programele de televiziune, precum The Millionaire, sau în desene animate de tipul Li le Orphan Annie. Nimeni nu cunoştea, de fapt, în realitate un milionar, şi nici nu văzuse unul. Nici chiar în show-ul The Millionaire, milionarul John Beresford Tipton nu a apărut în faţa camerelor. Îmi aduc aminte că odată l-am întrebat pe tatăl meu dacă nu ieşim şi noi să luăm masa în oraş, iar el mi-a răspuns: „Crezi cumva că suntem milionari?“.
Dar, începând din 1991, uimitoarea economie din Statele Unite a produs 3,6 milioane de gospodării care aveau o avere netă de 1 milion de dolari sau mai mult. Apoi, în doar zece ani, numărul de milionari s-a dublat, la 7,2 milioane. A fost nevoie de 215 ani pen tru ca economia americană să producă 3,6 milioane de milio- nari, iar apoi de încă zece ani ca să mai creeze încă 3,6 milioane.
Aşa cum am explicat şi am prognozat în cartea mea din 1991, Unlimited Wealth, ceea ce s-a întâmplat în anii ’90 a fost începutul unei perioade de creştere economică la nivel inter naţional. Din 1991 până în 2001, averea gospodăriilor din SUA s-a triplat – de la 13 mii de miliarde la 40 de mii de miliarde – şi o asemenea expansiune a apărut şi în celelalte ţări dezvoltate, cu excepţia Japoniei.
Întotdeauna au existat perioade de creştere economică şi de acumulare de averi, dar în trecut asta însemna că bogaţii devin şi mai bogaţi, iar o persoană obişnuită nu are nici o şansă. Elementul unic în anii ’90 a fost numărul extrem de mare de noi gospodării care au împărţit aceste averi. Dar perioada aceasta a fost doar începutul:
1991 2001 2006 2016 (previziune) Numărul de
gospodării milionare 3,6
milioane 7,2
milioane 10
milioane 20 de milioane Numărul de ame ri-
cani care trăiesc într-o gospodărie milionară
milioane9 18
milioane 25 de
milioane 50 de milioane
Averea gospodăriilor
din SUA 13 mii de
milioane
40 de mii de milioane
60 de mii de milioane
100 de mii de milioane
Anii ’90 au reprezentat începutul unei perioade care va fi cunoscută la un moment dat ca „Democratizarea averilor“, nu doar în Statele Unite, ci şi în fi ecare ţară, începând din China şi până în Europa.
Aşa cum vei vedea în această carte, din cauza schimbărilor fun da mentale în economia lumii, în tehnologie şi în noua legislaţie care favorizează individul, şi nu organizaţia, suntem abia la începutul unei perioade de democratizare a averilor, care l-ar face pe Karl Marx să se ridice în picioare şi să salute. Dar nici măcar Marx nu ar putea înţelege ceea ce se întâmplă astăzi – prin faptul că nu luăm de la bogaţi ca să dăm la săraci, creăm o nouă avuţie, în care fi ecare persoană poate alege să împartă cu alţii.
În prezent, mai mult de 10 milioane de gospodării din SUA au o avere netă de 1 milion de dolari sau mai mult. Până în anul 2016, în SUA vor exista 10 milioane de gospodării milionare.
Fiecare gospodărie are, în medie, 2,5 persoane, asta însemnând că 50 de milioane de americani vor trăi în curând într-o gospodărie cu o avere netă de 1 milion de dolari sau mai mult.
Numărul de milionari din America, 1991-2016
Milionarii reprezintă minoritatea cu cea mai rapidă dezvoltare din Statele Unite şi din lumea dezvoltată din zilele noastre.
Aşa cum vei vedea pe parcursul acestei cărţi, pe măsură ce oamenii devin milionari sau îşi măresc pur şi simplu averea în timp ce devin milionari, cel mai important lucru pe care şi-l doresc, prin intermediul averii nou dobândite, este starea de bine.
Cu cât oamenii devin mai bogaţi, cu atât mai mare este procentul din venitul lor pe care îl alocă pentru starea de bine.
Este vorba despre natura lucrurilor sau despre educare? – Despre nici una!
Una dintre cele mai fascinante părţi ale cercetărilor pe care le-am făcut a fost să descopăr cine devine milionar în zilele noastre – se pare că a deveni milionar are, în fi ecare an, o legătură din ce în ce mai mică cu rasa, religia, ţara de origine sau chiar cu părinţii ori educaţia.
În 1981, când a fost publicat pentru prima dată topul Forbes al celor mai bogaţi 400 de americani, acesta conţinea 12 membri ai familiei Rockefeller, 10 membri ai familiei Morgan, 6 din familia Astor şi alte nume de familie care au devenit sinonime cu bogăţia americană. Douăzeci şi patru de ani mai târziu, doar 40 dintre cele 400 de persoane enumerate iniţial (sau copiii lor) au rămas în top, nici unul dintre aceste nume neafl ându-se în primele zece.
Primii zece cei mai bogaţi oameni din prezent posedă 32% din averea totală a celor mai bogaţi 400 de americani.
Dar, dincolo de bogaţii care devin şi mai bogaţi, toţi cei din top 10 incluşi în lista Forbes s-au născut săraci sau făceau parte din clasa de mijloc şi doar doi dintre ei au terminat facultatea. Se poate ca educaţia sofi sticată şi/sau faptul că s-au născut într-o familie bogată să fi avut chiar un impact negativ asupra succesului lor în viaţă.
Mai mult, se pare că mulţi, dacă nu toţi, dintre cei incluşi în topul Forbes 400 au ceva în comun – un frate sau o soră care a avut pe parcursul vieţii un eşec de aceeaşi anvergură ca şi succesul lor.
Câţiva dintre preşedinţii americani au absolvit Universitatea Yale şi au un frate care a fost la închisoare (sau aproape). Donald Nixon, Billy Carter, Roger Clinton, Neil Bush – nici unul dintre aceştia nu au fost nici predestinaţi să dea greş, nici educaţi în acest sens, deşi cei mai mulţi dintre ei au avut aceleaşi oportunităţi educaţionale ca fraţii lor de succes.
În zilele noastre, obţinerea unui succes extraordinar nu mai este determinat în mare măsură de culoarea pielii, de ţara de origine sau chiar de părinţi. Acum, mai mult ca oricând, succesul extraordinar constă în alegerea făcută. Cu siguranţă că educaţia, părinţii şi alţi factori care nu sunt sub controlul tău joacă un rol important, dar factorii determinanţi cei mai importanţi ai succesului sunt alegerile pe care le faci.
Dacă ai citit până în acest punct, deja ai făcut o alege- re – alegerea de a deveni unul dintre cei 10 milioane de milionari care vor apărea în următorii zece ani.
Există mai multe căi spre succes pe care poţi să le alegi. Sper că vei alege un business sau o carieră în domeniul stării de bine.
Aşa cum vei vedea imediat, înfi inţarea sau construirea unei fi rme de wellness creează furtuna perfectă pentru oportunitatea de a face o mulţime de bani şi de a-i face incredibil de bine.
Care dintre noile tendinţe din domeniul stării de bine sunt evidenţiate în lucrarea de faţă?
Aşa cum este de aşteptat în ediţia revizuită scrisă de un economist, cifrele şi previziunile au fost actualizate. Dar această lucrare reprezintă ceva mai mult decât previziuni actualizate.
Iată câteva dintre noile tendinţe în domeniul stării de bine:
Revoluţia bunăstării a început în Statele Unite, dar se 1.
dezvoltă foarte mult şi la nivel internaţional.
Lucrarea Revoluţia bunăstării, publicată în anul 2002, se concentrează pe piaţa internă din Statele Unite, unde a început mişcarea modernă de wellness. De atunci, cartea a fost publicată în 12 limbi şi a fost bine vândută şi peste ocean, în special în Asia, unde a depăşit vânzările din SUA. Deşi industria modernă de wellness a început în Statele Unite, la fel ca multe alte produse noi şi industrii care iniţial au apărut aici, acum se dezvoltă din ce în ce mai mult şi în Statele Unite.
Lucrarea de faţă este scrisă pentru oamenii din întreaga lume.
În pr
2. ezent, wellness-ul este în principal o mişcare funda- mentală, dominată de antreprenorii individuali şi de micile companii.
În anul 2002, am scris aproape doar despre companiile de wellness care valorau mai mult de 100 de milioane de dolari, fi indcă aşa am făcut eu cunoştinţă cu acest domeniu. Cu toate acestea, majoritatea vânzărilor din wellness, atunci şi acum, sunt realizate la nivel colectiv de antreprenorii individuali, de specia- liştii în vânzări directe, chiropracticieni, osteopaţi, alţi profesionişti în domeniul sănătăţii şi fi rme mici. Asta pentru că a deveni un consu mator de wellness presupune o schimbare din partea consu- mato rului, iar contactul direct, de la persoană la persoană, este cea mai bună modalitate, câteodată singura, de a face această modi- fi care în ceea ce priveşte modul de gândire al unei persoane.
Lucrarea de faţă explică motivul pentru care majoritatea oportunităţilor din domeniul stării de bine aşteaptă în continuare antreprenori individuali sau specialişti în domeniul sănătăţii, dar şi modul în care noile tehnici de management şi forme de organizare de business (de exemplu, vânzările directe şi francizele) pot permite unor asemenea persoane să aibă la dispoziţie tehnologii mai bune decât dacă ar face parte dintr-o corporaţie mare. Acest lucru va continua cel puţin încă un deceniu, până când wellness-ul va deveni o industrie matură, iar majoritatea clienţilor din acest domeniu se vor fi obişnuit cu ideea.
Unele companii alimentare cu mâncare nesănătoasă şi-au 3.
schimbat orientarea şi s-au alăturat revoluţiei bunăstării.
Când am scris prima ediţie a lucrării Noua revoluţie a bunăstării, în anul 2002, unele dintre cele mai nocive companii care vindeau alimente nesănătoase erau fermele care produceau lapte. După publicarea cărţii, cel mai mare producător de lapte din lume, Dean Foods (cu vânzări în SUA de 10 miliarde de dolari), a achi- ziţionat una dintre cele mai bune companii de mâncare sănătoasă din lume: WhiteWave Inc., a lui Steve Demos, în valoare de 300 de milioane de dolari, producătorul laptelui de soia SILK. Totuşi, aşa cum am explicat în capitolul 4, în loc să distrugă marca SILK şi linia sa de produse sănătoase de calitate, se pare că WhiteWave şi fi losofi a sa despre starea de bine au ajuns să domine Dean Foods.
Lucrarea Noua revoluţie a bunăstării explică felul în care această transformare în modul de operare de la Dean Foods şi alte companii alimentare mari este doar începutul, dar şi modul în care acest fenomen este din ce în ce mai mare şi nu a diminuat oportunităţile de wellness pentru antreprenori, în special cei din domeniul stării de bine. Aşa cum am explicat în capitolul 2, odată ce un consumator are prima sa experienţă de wellness (de exem- plu, să bea lapte de soia), devine un consumator din ce în ce mai vorace al produselor sau serviciilor care asigură starea de bine.
Retaileri şi restaurante, cunoscute anterior doar pentru faptul 4.
că vindeau produse nesănătoase, au trecut şi ele de cealaltă parte a baricadei şi s-au alăturat şi ei în noua revoluţie a bunăstării.
În 2002, cele mai multe vânzări cu amănuntul la produsele alimentare de wellness au fost făcute prin intermediul unor punc- te de wellness, cum ar fi magazinele alimentare sau restaurantele unde se vindeau sau se serveau mâncăruri sănătoase. În timp ce numărul şi vânzările acestor puncte în care se comercializau pro- du se de wellness s-au mărit, majoritatea vânzărilor de produse
alimentare orientate spre starea de bine au trecut către magazinele alimentare tradiţionale şi restaurante.
În 2005, McDonald’s a început să vândă o salată cu fructe şi nuci, devenind peste noapte cel mai mare consumator alimentar de mere din ţară, având nevoie de 25 de milioane de kilograme de mere pe an. McDonald’s avea o tradiţie recunoscută în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor sociale şi, acum, cel mai mare rău- făcător (vezi documentarul „Super Size Me“) era pe cale să aibă o contribuţie importantă în domeniul stării de bine. În anii ’70, McDonald’s a devenit primul mare angajator care a adoptat ideea angajării şi instruirii tinerilor din oraşe, după ce foarte multe com- panii din SUA renunţaseră la ei. În anii ’80, McDonald’s şi-a repro- iectat operaţiunile, astfel încât să poată angaja, pe anumite pieţe, persoane în vârstă, prin intermediul unor inovaţii precum un program fl exibil de lucru sau case de marcat cu butoane mai mari.
Acest gigant adormit, care hrănea mai mult de 46 de milioane de per- soane zilnic, se trezise şi se îndrepta spre domeniul wellness-ului.
La începutul anului 2006, Whole Foods Market (cu vânzări de 7 miliarde de dolari) era cea mai mare piaţă alimentară de produ- se de wellness. Dar, pe 26 martie 2006, Wal-Mart (cu vânzări de 275 de miliarde de dolari) şi-a deschis primul supermarket de mân care organică în Plano, Texas, începând în acelaşi timp să intro ducă produse de wellness în toate magazinele sale. În momentul în care citeşti această carte, se poate ca Wal-Mart să fi e cel mai mare retailer din lume de alimente wellness.
Toate aceste lucruri reprezintă veşti bune pentru industria de wellness şi, în special, pentru antreprenorii din acest domeniu, din cauza acestor creşteri extraordinare a acceptării produselor de wellness şi a creşterii numărului de puncte de distribuţie pentru fabricarea produselor de wellness pentru publicul larg. În ciuda dezvoltării recente a industriei de wellness, care a ajuns la 500 de miliarde de dolari, cei mai mulţi consumatori abia acum au prima experienţă cu aceste produse, iar numărul persoanelor obeze sau supraponderale continuă să crească.
Acest fenomen de trecere de cealaltă parte a baricadei nu a 5.
avut loc în general şi în rândul furnizorilor din industria orientată doar pe tratarea simptomelor bolilor.
Spre deosebire de industria alimentară, în valoare de 1,3 mii de miliarde de dolari, industria medicală, de două mii de miliarde de dolari, nu a îmbrăţişat wellness-ul, existând puţine semne că ar face acest lucru. Există şi excepţii, dar cea mai mare parte dintre spitalele din SUA, companiile farmaceutice şi organizaţiile profesionale de sănătate fi e ignoră starea de bine, fi e combat pe oricine intră pe teritoriul lor.
Industria medicală tradiţională şi cea orientată către tratarea simptomelor bolii, şi nu pe prevenirea acesteia, poartă o bătălie pierdută. Ca şi căile ferate, la începutul secolului XX, care au asistat la lupta dintre industria lor şi cea de transport (pierzând, ulterior, în favoarea camioanelor şi automobilelor), industria orientată doar pe tratarea simptomelor bolilor este gata să piardă în favoarea celei axată pe starea de bine.
Atunci când primul automobil a ieşit pe piaţă, acum 100 de ani, cei mai mulţi oameni l-au văzut doar ca pe un mijloc de transport fără cai sau ca pe un tren care nu are nevoie de şine. Puţini şi-au dat seama că transportul fără cai nu este ca şi trăsura sau trenul, ci reprezintă o industrie nouă, care a schimbat fundamental aproape fi ecare aspect al vieţii americanilor – oameni ca Henry Ford (automobile), John D. Rockefeller (combustibili), Ray Croc (restaurante drive-in), Howard Johnson (moteluri pe marginea autostrăzilor), precum şi alte câteva mii, au devenit miliardari ai zilelor lor, dar şi lideri ai societăţii noastre. O oportunitate similară îi aşteaptă pe antreprenorii şi profesioniştii din domeniul sănătăţii care si-au dat seama că wellness-ul este o mişcare nouă, o revoluţie, şi nu un singur element sănătos care ţine de alimentaţie sau tratamente medicale alternative.
Deşi toată lumea care citeşte această carte şi-ar putea dori la nivel personal ca medicina tradiţională să se întoarcă la originile
sale hipocratice şi să îmbrăţişeze starea de bine, încăpăţânarea şi mio pia multor furnizori de medicamente tradiţionale au creat o enormă oportunitate de afaceri pentru antreprenorii şi profe sio- niştii din domeniul stării de bine.
Mii de noi produse şi servicii de sănătate au apărut pe piaţă, 6.
unele pe care le-am prezis în 2002, dar, sincer, şi unele la care nu mă aşteptam să apară cel puţin până în anul 2012.
În 2002, m-am aşteptat ca, în jur de 10 ani, testele bazate pe ADN şi pe alte elemente ştiinţifi ce, folosite pentru direcţionarea suplimentelor nutriţionale, să devină universale, adăugând legiti- mitate industriei vitaminelor, care valora atunci 80 de miliarde de dolari. Dar am subestimat foarte mult cât de rapid se va insta- ura legitimitatea în domeniul stabilirii diagnosticelor prin inter- me diul wellness-ului. În anul 2004, a apărut un kit de testare, pe baza ADN, a defi cienţelor de vitamine, la preţul de 10 dolari. În anul 2005, un scaner cu fascicule de lumină, care citeşte ampren- tele, de dimensiunea unei camere, care calculează nivelurile de anti oxidanţi, a fost reproiectat până a ajuns de mărimea unei cărţi şi a devenit disponibil la un preţ mai mic decât costul unui laptop – deja peste 10 milioane de oameni şi-au măsurat nivelurile de anti oxidanţi cu acest dispozitiv portabil.
Mai mult, aşa cum vom vedea spre fi nalul lucrării, un alt nou progres, şi anume cercetarea celulelor stem, reprezintă o pro mi- siune extraordinară în ceea ce priveşte domeniul stării de bine.
Deşi oamenii de ştiinţă nu ştiu încă cu exactitate cum funcţionează celulele stem, medicii le folosesc pentru a reconstrui organele afectate şi pentru a încetini procesul de îmbătrânire.
Lucrarea Noua revoluţie a bunăstării explică modul în care aceste produse, dar şi altele noi, conferă legitimitate industriei de wellness, aplicând tehnicile de testare medicală şi standardele de producţie farmaceutică în cazul produselor şi serviciilor de wellness.
În anul 2005, costul oferirii angajaţilor din SUA de benefi cii 7.
medicale orientate spre tratarea simptomelor bolii a depă- şit profi turile celor mai mari companii incluse în topul Fortune 500 – iar acţionarii din întreaga lume se întreabă dacă să continue să fi nanţeze corporaţii mai demult viabile, cum ar fi General Motors.
Deşi toată lumea vorbeşte de mai multe decenii despre creş- terea costurilor în cazul asigurărilor suportate de angajatori şi destinate tratării simptomelor unei boli, şi nu prevenirii acestora, anul 2005 a fost unul de referinţă – în care creşterea cheltuielilor de acest tip a redus profi turile, ajungând până în punctul în care a pus sub semnul ameninţării însăşi existenţa unor mari angajatori americani. Mulţi dintre aceştia şi-au dat seama că o soluţie pe termen lung la această problemă este repre zentată de programele de wellness, care susţin în primul rând practicarea fi tness-ului şi prevenirea bolilor.
Lucrarea Noua revoluţie a bunăstării explică oportunităţile enorme pentru antreprenorii din domeniul stării de bine de a oferi programe de wellness la locurile de muncă, în propriile comunităţi, începând cu pierderea în greutate şi renunţarea la fumat.
În ciuda dezvoltării industriei de wellness de la 200 de 8.
miliarde de dolari la 500 de miliarde în doar cinci ani şi, prin urmare, a milioanelor de noi consumatori de wellness, piaţa neexploatată de wellness a crescut în prezent. Doar în SUA, numărul adulţilor supraponderali a crescut de la 61%
la 65% în ultimii cinci ani, iar obezitatea în rândul copiilor a crescut şi ea de la 27% la 30%.
În 1996, atunci când am început să scriu despre obezitate şi supraponderalitate, nici nu mă gândeam că această epidemie va creşte şi mai mult. Deşi milioane de noi consumatori adoptă
zilnic wellness-ul, alte câteva milioane rămân în afara acestui curent şi devin şi mai supraponderali şi malnutriţi, nu fac exerciţii fi zice şi continuă să fumeze.
Lucrarea Noua revoluţie a bunăstării explică modul în care populaţia din orice naţiune dezvoltată continuă să se împartă în două grupuri socio-economice diferite – cei care sunt sănătoşi, în formă şi au grijă de sănătatea lor, şi cei care nu o fac. Acest feno- men teribil are consecinţe economice şi sociale catastrofi ce.
Obligaţiile contractuale din industria medicală orientată pe tratarea simptomelor bolilor doar faţă de foştii angajaţi ameninţă acum viabilitatea a foarte multe sisteme şcolare din SUA şi capacitatea guvernului naţional şi a administraţiilor locale de a oferi servicii umane de bază. Doar în SUA, aceste obligaţii nefi - nanţate de guvernele statale şi de administraţiile locale de a oferi îngrijire medicală nelimitată foştilor angajaţi depăşeşte acum o mie de miliarde de dolari, iar scandalul care se va declanşa va face ca disputa S&L*, care a costat 300 de miliarde de dolari, din anii
’80, să pălească prin comparaţie. Acest scandal ar putea fi şi mai mare în Europa şi în alte naţiuni dezvoltate.
M-am alăturat revoluţiei bunăstării ca antreprenor.
9.
În 1999, am înfi inţat o companie pentru a promova starea de bine prin reformarea asigurărilor medicale. Aceasta a devenit parte din compania Revolution Health Group, a lui Steve Case, în 2005, iar în prezent oferă benefi cii medicale orientate spre starea de bine mai multor milioane de oameni, prin intermediul
*Criza sistemului de economii şi împrumuturi (criza S&L – savings and loans) a însemnat falimentul a 747 de asociaţii de economii şi împrumuturi. O aseme- nea asociaţie era o instituţie fi nanciară care accepta depozite de economii şi apoi acorda împrumuturi după ipotecarea locuinţelor, maşinilor sau a altor bu- nuri personale. Costul fi nal al crizei a fost de 160,1 miliarde de dolari, din care 124,6 miliarde au fost plătite de Guvernul SUA, din taxele contribuabililor, ceea ce a dus la defi citul bugetar foarte mare din anii ’90.
angajatorilor acestora sau prin magazinele Sam’s Club, aparţinând Wal-Mart.
În 2006, am înfi inţat o companie similară, axată pe distri buirea benefi ciilor medicale orientate spre wellness, prin inter mediul antreprenorilor din acest domeniu şi al specia liştilor în servicii fi nanciare. Această companie nouă, Zane Benefi ts LLC (www.
zanebenefi ts.com), are un mare succes în sute de campusuri universitare şi în rândul a mii de antreprenori şi angajatori, oferind consumatorilor asigurări medicale orientate spre well- ness, mai bune, mai sigure şi mai ieftine.
Plan de acţiune pentru antreprenorii şi specialiştii din domeniul wellness-ului
şi al sănătăţii
La sfârşitul fi ecărui capitol vei găsi o secţiune intitulată Plan de acţiune pentru antreprenorii şi specialiştii din domeniul well - ness-ului şi al sănătăţii. Ea se adresează noilor antreprenori sau celor care sunt angajaţi şi care asistă la propria lor decădere. Nu vreau să spun că acest plan este singurul pe care îl poţi urma.
Obiectivul meu este să ilustrez cât de extraordinare sunt oportu- nităţile în wellness şi să te stimulez să aplici propria experienţă şi educaţie pentru a de veni un antreprenor în industria de wellness.
Paul Zane Pilzer Park City, Utah
