I Vocala este sunetul care se rostegte ftrd ajutorul altor sunete: a, d, e, i, i, o, u

S

Vocabularul

^se defineqte ca totalitatea cuvintelor unei

limbi.

& Familia

de

cuvinte

este un grup de cuvinte (substantive, adjective, verbe, alte

p5rli

de vorbire) inrudite ca sens gi care provin dintr-un cuvAnt debazd.

w

titndr ---

tinerer,e'^tineret' tinerime(substantive) (cuvAnt de

bazA)=

^tinerel, fntinerit,

neintinerit

(adjective)

\

a intineri (verb)

@

Cuvflntul

este o unit ate debazd,a vocabularului, dotat cu sens qi

form[

(invelig sonor).

m Cuvinte cu formd

diferit[

si ^sens asemdndtor (sinonime)

r

Cuvinte cu aceeagi forme, dar cu sens diferit (omonime)

w zdpadd*nea, omdt

w Cuvinte cu sens opus (antonime)

w

pace*rdzboi

opdr'-pd.f

Pedrumtreceuficar Eucarwcog

cumere.

o

drapel-steag

) rece- cqld

I car'-caf

(car-

substantiv)

(car-verb)

LuiMihaii-amdatocarte (i- _-pronume)

Acela-i

prietenulmeu. (i _-verb)

I

^{Silaba este sunetul sau grupul de} sunete care se pronunJd cu o singuri deschidere a gurii.

wom e ca-sd

t

per-dea

)

sculp-tu-rd

.

i-ne-gal

ILMERA

t

^{Sunetul este ceamai} micdunitate sonord aunei

limbi.

I

Vocala este sunetul care se rostegte

ftrd

ajutorul altor sunete: a, d, e, i, i, o, u.

I

Consoana este un sunet care se rostegte cu

ajutorul

unei vocale: b, c, d,

f,

^{g, h,}

j,

k,

l,

m, fl,

p, li

s, $, ^t,

l,

^{v, z, x.}

4

Litera

^este semnul grafic ^al sunetului.

sLiterediferitepentrusunetediferite: a,d,b,c'd,.f,S'h,.i'l'm,n,o,p,r,s,$,t,l,u,v,z'

s Litere diferite pentru ^acelaqi sunet

s

Literele

ri,

f

^corespund sunetului,,i".

z0na impdrat

* Literele i,y,

corespundsunetului,,i".

inel

yala

* _Litera x

corespunde grupurilor de sunete ,,cs" sau,,gz".

excursie examen

ea Un grup de litere pentru un singur ^sunet (consoand)

*

Grupurile de litere ce, ci, ge,

gi,

che, chi, ghe,

ghi

noteazd o consoan[

in

cazttl in care sunt urmate ^de o vocald in aceeaqi silabS.

as

( vc)

^oc

⁽

^vc)

amd

( vcv)

^ar

⁽

^vc)

x* Un grup ^de litere pentru un grup ^{de sunete} (consoan[ _9i vocal6)

q Grupurile ^de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghinoteazdo consoand ^{qi o}

vocal[ cind

suntutmate ^{de o} consoaniin ^aceeaqi silab[.

*

*'*r

(tvc)

w t:fc*f(t:"r,c)

rc(

cc)

r(

^c)

w {:fci,tard

(*,,cvcv)

^{w gi;,i:ndd (t*'ccv)}

& Cuvintele

pot

fi

^grupate in

p[r!i

de vorbire: substantive, adjective, pronume, numerale, verbe ^gi alte pdrfi de vorbire.

$ Substantivul

^este partea de vorbire care denumeqte

fiinte,

lucruri, fenomene ale naturii, nume ^de insugiri, ^de

stiri

sufleteqti, de acfiuni.

pereY* _ffiffi \f*reffi$reffi

* copil

<r bundtate

* Felul

*

comun'.

fatd

*

propriu: Ioana

*masd.

a

bucurie

w ga:am (*vc)

w g|x*ard (*vcv)

*

ploaie

*

muncd

Ls O singur[

literi

pentru mai multe sunete

mGenul

*

masculin: un copil - doi

copii

e feminin: o carte - doud

cdrli

*

neutru: un creion - doud creioane

sNumirul

singular:

td

*

plural:/bte

& Adjectivul

este partea de vorbire care exprimd insuqirea unui substantiv.

frumos alb

inalt

e Adj ectir ul se acordd in gen qi

numlr

cu substantir,ul pe care

il

determinS.

bdiat inteligent

-

^bdieli

inteligenli

fitt ^d int el i gent d

-

fet ^{e tnt e li ge} nte

lsAdjectivrl

_{poate sta atdt inainte, cAt qi dup6} substantivul determinat.

elevd silitoare

-

silitoarea elevd

cercel auriu

-

^{cercei aurii}

- ^auriii

^cercei

ry Uneori, adjectivele devin substantive.

Cfemeie tdndrd se plimba in parc. (adjectiv)

Tdnd r a s e p I imb d in p arc. (sub stantiv provenit din adj ectiv) Tdndrul se plimbd in parc. (substantiv provenit din adjectiv)

',F Pronumele este partea de vorbire care tine locul unui substantiv.

"F Pronumele pelsonal

indici

persoanele care participd la actul comunicdrii.

#eu _{ffite noua} t- ddnsul

?

Pronumele personal de politele aratd respectul

fajl

de o persoan[.

Tumneata dumneavoastrd

i* Persoana

t* {,'. eLt, noi, m-, ni-, ne-, mine

+ ;r II-a: tu, voi,

li,

^vd, i{i, v-, tine

'+ ;i III-a: ea, el, ii, o,

lor

le

;+NurnIrul

+ _;ingular: eLt, te, o, mine, tine

+e olural: voi, noud,le

ss Genul (n*mai pentru pronumele la persoana a

III-a)

+ rnasculin: el, ei,

-l

+

tminin:

ea, ele, o

&

Numeralul

^{este partea de vorbire care exprim[ un num6r sau} ordinea obiectelor.

w doi # cincisprezece ^w

primul

^w

intdi

&

Verbul

^{este partea de} vorbire ^care exprimd acfiunea, ^stafea, existen]a'

* Propozifia

^{este o} comunicare cuun singurpredicat'

* propozifia simpti

^{este propoz}

^i\ia

alcdtuitd numai din subiect ^qi predicat.

w Rdndunica zboard.

(S

PV)

w Dan _Si loana

cdntd.(S

^PV)

e Uneori, subiectul poate lipsi din propozilie'

w

Plecdm.(PY)

e Doru a ieq

itla

^joacd'.

Aleargd (P-L

w

propozifia dezvoltatl

este propozilracare conline, pe lAngi subiect ^qi predicat, ^qi alte

p[rfi

de propozilie.

w Dan _Si loana cdntduncolind.

(S PV

C)

x Plecdmlamunte.

(PV

C)

m

Propozifia enunfiativ[

^este propoziliacare comunic[ ^o informa]ie'

w Copilul cite;te.

o Propozi{ia

enunfiativi

^afi

rmativi

*

Ieri

aplouat.

o

Propozifia enunfiativi negativi

w

Ierinuaplouat.

w

ascrie ^#

^asta

m

Timpul

* prezent: merg, mergem

* trecut: ammers, mergeam

*

viitor:

voimerge

m Persoana

*l:merg,mergem

*

aII-a: mergi, mergeli s a III-a: merge, merg

mNumlrul

*

singular: merg, mergi, merge

n plural: mergem, mergeli, merg

@ aexista

PARfl DE PRoPozrTrE

,

Predicatulverbalesteparteaprincipalddepropozitriecare aratdcefacesr-rbiectul.

"r Predicatul se exprimd prin verb.

Ionulaleargd.

,, Subiectul este paftea principal6 de propozilie care arat[ cine face ac]iunea exprimatd de predicat.

', Subiect

rimplu

Fata citepte.

:::. Subiect

multiplu

Fata _Si baiatttl citesc.

Cartea cupovegti,

creiorui

albastru ^qi caietul sunlpe masd.

,. Subiecttl poate fi exprimat prin substantiv, pronume personal ^sau pronume personal de politele.

D a n inv a!d,. ⁽ sub i e ct expri mat prin s ub stantiv)

Bdtrdnul se aqazdpe bancd. (subiect exprimat prin substantiv provenit din adjectiv) El Si ea inva{5. (subiect exprimat prin pronume personal)

Dunmeata te odihneqti. (subiect exprimat prin pronume personal ^de politetre)

,,'

Atributul

este partea secundar[ de propozilie care detetmin[ un substantiv.

,,,'Atributulpoate fi exprimatprin substantiv, adjectiv ^sau numeral cuvaloare adjectivald.

Ochii bdiatului strdluceau. (atribut exprimat prin substantiv) Floarea albastrd pluteqte pe lac. (atribut exprimat prin ^adj ectiv)

Radu are doudbaloane. (atribut exprimat prin numeral cu valoare adj ectivala)

,,. Complemenftrl este partea secundar[ de propozilie care detetmind un verb.

*

Complementul poate

fi

exprimat

prin

substantiv, pronume personal sau pronume personal de

politele

Pe lacpluteqte o barc6. (complement exprimat prin substantiv)

Eu /-am vdztrtla spectacol. (complernent exprimatprin pronume personal) MAine mergem la dumnealui. (complement exprimat prin pronume

personal de politetre)

-

+

Punctul

(.) arat[

sfirqitul

unei

comuniciri.

Ciocdrlia cdntd.

11: Semnul

exclamlrii (!)

se pune la

sfirgitul

unei

propozilli

care exprimd o mirare, o exclamare, un indernn.

Ce rece este apa!

.li. Semnul

intrebirii

^{(?) se pune la} sfArqitul unei propozilii prin care se intreab[ ceva.

Cine recitd poezia?

+

Virgula

(,) delimiteaz6:

r

cuvintele unei enumerdri;

Ampere, ^mere, prune.

;

Dou:i puncte ^(:) anuntd inceputul:

,,,unui dialog;

inv d1dto ctre a intreab d : - Ai ^{invdtrat poezia?}

,r,) o strigare de restul propoziliei.

Vino, copile, in clasd!

unel enumerarl.

Am cumpdrat/ructe: mere, pere ;i ^prune.

Stau de

vorb[intre

ele:

<<Ce ne facem, fetelor? >

George Topirceanu ^- Rapsodii cle toarttrtci

,:,

Lini:r

de dialog

(-)

indicn inceputul

vorbirii

fiecdrui participant la o convorbire.

-

^{De ce} ai.fost la

librdrie?

Am cumpdrat caiete.

r,i Punctele de s uspen sie (. .. ) ^{ar atd} o pauzd incursul

vorbirii.

Ce sd spun ... Nu-mi aduc aminte ^... Era ... un om bun.

,F

Ghilimelele

^(,,

")

marcheazd'.

', reproduc ^{e r} ea exactd a cuvinte lor une i p erso ane _;

imi spunea mama, ,, irrvd1dtura ^e mai bund decdt toate".

*

titlurile

unor opere, spectacole ^{g. a.}

Am

citit ,,Amintiri

^din

copildrie",

^de

^Ion

^Creangd.

* Ghilimelele

(< >) marcheazd reproducerea exactd ^a cuvintelor unei persoane, intr-un citat:

e,,Trei petunii sublirele Farmec dflnd regretelor,

.','. .'.'i

Partea

I

Citegte textuj de

1. Numeqte l,ersonajele care ^{apar ?n} text.

2. Precizeazir momentul

in

care se petrece acliunea.

3. Gdseqte crrvintele:

a) cu

sens asemdn[tor sau identic pentru: oacheS, zid, mdreald;

b) cu sens opus pentru'. se lumina, rdsdrea, intins.

4. Formeazii substantivul Ei adjectivul pornind de

la verbul _{,,a se} lunrinaoo.

5.

Desparte

in

silabe

umdtoarele

cuvinte:

ziua,

noapte, treierd, .fereastr

i,

ochiul, ^s tdncd.

6.

Formulea.zd

un

enunj

in

care

cuvintul

,,mare" ^sd fie

alt[

parte de vorbire

decit in

textul dat.

J.

Analizeazit, drn textul dat, un verb la timpul prezent.

8. Substantir,ul ,,Flt-Frumos" ^are

rol

de:

#

_atribut. a:.

subiect.

^# complement.

9. Transfonrb

propozitria

subliniati

?n

text in

propozilie

simpli.

Partea a

II-a

Realizeazd rLn dialog intre

Flt-Frumos

qi fata Genarului,

in

cel pufin zece rdnduri.

r

Recunoaqterea personajelor literare qi a determinanfilor temporall ai aeflunil o Activizarea vocabularului

I

Folosirea reguHlor de despflrfire ln sllahe

a Cuvinte cu aceeaqi formi, dar sens

dlfertt

a Analiz6 morfo-sintactici

Parlea I: 54 de puncte (ficcare exercifiu cdte 6 puncte); Partea a II-a: 36 de puncte; 10 puncte din oficiu; Total: 100 de puncte.

mai jos, apoi scrie rdspunsurile la cerinfele date.

,,rland

^se

lumind de

^ziud,, Fdt-Frumos vede

ci ^qirul munlilor dd intr-o

mare verde q, intinsd, ce trdieqte

in mii

de

valuri

senine, strdlucite, cari treierd aria mdrei incet qi melodios,

pind

unde ochiul se perde in albastml cerului gi

in

verdele

mdrii. in

capdtul

qirului

_de

munli

se oglindea

in fundul m[rii o

mdreafd

stincd

de granit, din care r[s'5rea ca un cuib o cetate frumoasd, care, de albd ce era, pdrea poleitd _{cu argint.}

Din zidurile arcate

rdsdreuu

/brestre strdlucite, iar dintr-o

fereastrd deschisd se

zdrea,

printre

oale de

flori,

un cap de

fati

oacheg gi visdtor, ca o noapte de var6. Era fata Gerrarului."

Mihai

Eminescu

-

Fdt-Fruntos din lacrimd

,,M6

dezbrdcam repede

de hainele groase gi simlearn fumicarea dulce

^a

cdldLrrii.

M[

aqezai

pe un

scdunel

cu trei picioare la foc gi cu un

geamdt

lung

^de

pl[cerc mai amncai in flicdri citeva g[teje

uscate

de brad. $i ^ca

^totdeauna

^irni

iirtorsci

ochii

spre badea Damian, care privea cu admiralie pe pddurar qi-l intreba cu

-elas

inibugit,

frec6ndu-qi cu palmele obrazul spin:

-

^{Ei? Ce mai faci,} prietine Anania?

-

^Bine,

^bine

^{... rf,spunse}

^p[durarul

^stAnd cu spatele la sob[.

Ia

gi noi ne petre- cem vremea noastrd qt sciidem Si

tmbilrAnim, iar muntele

creSte!

il

^suim

^tot

^mai

Mihail

Sadoveanu

- ^Drum

^{la MoS Ananio}

rtea I

Citr:q;te textul de mai

jos,

apoi scrie rlspunsurile la cerinfele ^date.

1. Numegte personajele care apar in text.

2.

Precizeazd

locul

^qi

timpul in

cate se desfrqoara ac!i- unea.

-1.

Explic[

folosirea punctelor de suspensie ^?n textul dat' ,1. Scrie

cel pulin trei

termeni

din familia

^de

^cuvinte

^a

substa

ntivului,,prieten".

5.

tnlocuiegte adjectivele

din

expresiiie date

cu

sinoni- mele ;Icestoru Jurnicarea ^dttlce, glas indbttsit.

6. Identificd gi analizeazd numeralul din textul ^dat.

7. Identific5,

in

text, c6te

dou[

substantive pentru fiecare gen.

8. Explicb enunlutr subliniat

in

text.

9. Transformd dialogul in povestire.

rtea all-a

Continu[

povestirea, imaginindu-1i

o

activitate de

ingri- jire

a cdprioarelor, iarna, in padure.

il

redactarea compunerii" vei avea in vedere: respectarea

pdrliltr compunerii; folosirea corectd a orlograflei 9i

^a

ptrnctuafiei;

agezarea corectd a

textului in

pagind; rttilizareir

unei,'xprimlri

^expresive.

I

RecunoaEterea personaielor literare gi a determinanEllor spafio-temporati

tl

^acf iunli

r

Folorlrea remnelor ^de puuctua{ie

I

ActbCzfi r$a voeabularului

.

Analful murfillogici ^gi morfo-clntseticS

t

Dc*prlnderee mesaiului dintr-un enunt

r

Strierer

ireginetivl

parteal: 54depuncte (fiecareexercifiucite 6puncte);

ParteaaII-a:36&lE,lore&oficiu;Total:

100depuncte.

:!:ir:ji:s1e.:,i,,::!::..,.",ri:.!r:in:rr:rij:ri:j:11r.:rr.:i.ri!:1ry

L