Top PDF RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

laă formareaă şiă menţinereaă uneiă ordiniă sociale.ă Ipotezaă antropologiloră esteă c ă funcţiaă social ă aă uneiă religii,ăpeăcareăoăcredemăeronat ,ăchiarăabsurd ăşiărepulsiv ,ădeăexempluăceaăaăunorătriburiăs lbatice,ă poateă reprezentaă oă parteă important ă şiă eficient ă aă structuriiă socialeă şi,ă f r ă acesteă „religiiă false”,ă evoluţiaăsocial ăşiădezvoltareaăcivilizaţieiămoderneăarăfiăimposibile.ăUnaădintreăfuncţiileăsocialeăaleă religieiăesteălegat ădeăr zboi:ă„oamenii,ăcândămergălaăr zboi,ăprinăreligieăcap t ăcredinţ ,ăîncredereăşiă devotament” 20 .ă Folosindă metodaă experimental ,ă antropologiiă socialiă trebuieă s ă studiezeă ună num ră
Mostrar mais

8 Ler mais

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

În 1984, Constantin St. Dogaru, preot de ară atunci, la nu mai mult de 30 de ani şi într-o perioadă de grea restrişte culturală şi religioasă, avea să ia drumul Păltinişului, pentru a-l cunoaşte pe Constantin Noica, adevărat mit cultural al României acelei epoci. Resortul interior al acestui demers îndrăzne nu a constat nici pe departe într-o simplă curiozitate umană sau culturală, valabilă de altfel în cazul multora dintre cei care se înscriau într-un asemenea inedit pelerinaj, ci într-o autentică voca ie filosofică şi un sincer imbold al nevoii de cunoaştere de sine şi de împlinire spirituală. „Vede i, eu, ca preot, am avut atâ ia antrenori spirituali, dar niciunul cultural; teologiei, adică pregătirii mele sacerdotale, îi lipsea ceva…” (p. 78). Esen ial şi decisiv mi se pare a fi, însă, chiar răspunsul pe care tânărul candidat la ucenicie avea să-l ofere întrebării de întâmpinare adresată acestuia de către filosof: „Cu ce vă oblig ?”. „M-au provocat – sincer să vă spun – cuvintele dumneavoastră din Jurnal, unde le-a i spus unor studen i teologi: Dacă vre i să vă preo i i, asta e o chestiune duhovnicească, în fa a căreia rolul meu se încheie, dar dacă vre i să ajunge i cai de curse, pute i să mă căuta i mai departe…”…Poate o să vă surprindă, dar imediat, pe carte, mi-am notat aceste gânduri, la cald: Preo ia e un fel de „m-ai găsit, caută-mă”, o închidere ce se deschide; vorbesc de preo ia lăuntrică, ca slujire a lui Dumnezeu, a Fiin ei…, nu de preo ia redusă la ritual, forme, tipic, punând în paranteze spiritul. În preo ie, esen ială este taina prefacerii interioare, metanoia. O văd mistic, dincolo de nota ei festivistă, pe alocuri”. Răspunsul, să recunoaştem... pare a-l fi pătruns pe filosof.. „Noica tăcea [….]. În privirea-i pierdută sim eam că de undeva mă îmbră işase deja” (p. 18).
Mostrar mais

4 Ler mais

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Scopul cărţii, precizat încă de la început de autor, este de a prezenta o teorie a relaţiilor internaţionale. Această teorie pune în evidenţă câteva reflecţii privind natura politicii. Morgenthau prezintă în oglindă cele două şcoli ale relaţiilor internaţionale, realismul şi idealismul, sau „utopismul”, conform lui Edward H. Carr. Spre deosebire de idealism, care crede că „ordinea politică şi morală este derivată din principii valide universale şi abstracte” (Morgenthau H., 2007, p. 43), şcoala realistă „reprezintă rezultatul forţelor inerente în natura umană” (ibidem). Şcoala realistă a relaţiilor internaţionale îşi are originea în perioada dintre cele două războaie mondiale, însă realismul s-a remarcat îndeosebi în timpul Războiului Rece, fiind în continuă competiţie cu idealismul. După prăbuşirea URSS-ului, realismul a lăsat locul altor şcoli de gândire alternative, cum ar fi constructivismul sau postmodernismul.
Mostrar mais

3 Ler mais

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

RECENZII ŞI NOTE DE LECTURĂ

Lectura Tratatuluiă deă sociologieă general te pune în fa a nu a unei lucrări programat- organizate, ci a uneia integrator-organizate, inten ia coordonatorului fiind în mod vizibil nu aceea de a impune o schemă prestabilită de ordonare a con inuturilor, ci de a aşeza în continuitate discursivă şi teoretico-metodologică preocupări ştiin ifice de lungă durată ale unor personalită i semnificative ale sociologiei. Din acest punct de vedere, putem spune că lucrarea este cinematografic , viziunile, fa etele, accentele realită ii sociale şi comprehensiunii comunicate de autori succedându-se în cadre, care, deşi legate prin firul unită ii aceluiaşi scenariu al sociologiei generale, îşi păstrează, tocmai prin varia ie, puterea lor proprie şi unică de expresie. În interiorul fiecărui capitol, autorii sau coautorii au ales modalită i diversificate de organizare şi expresie a con inuturilor, ajungând la concepte, tematici, teorii sau aspecte normative ale vie ii sociale prin abordări dintre cele mai variate: didactic-ilustrative, descriptiv-explicative, teoretico-analitice, focalizat paradigmatice sau focalizat tematice, prin urmărirea evolu iei şi transformării istorice a conceptelor şi teoriilor ş.a.
Mostrar mais

4 Ler mais

Imigranţii Din Europa De Est În Portugalia: Asemănări Şi Deosebiri Între Ucraineni, Ruşi Şi Moldoveni

Imigranţii Din Europa De Est În Portugalia: Asemănări Şi Deosebiri Între Ucraineni, Ruşi Şi Moldoveni

nosc că după începutul procesului de legalizare mii de cetăţeni din ţări ce nu erau membre ale spaţiului Schengen au intrat pe teritoriul Portugaliei pentru a obţine statut legal într-o ţară din UE. Cîteva studii importante efectuate grupuri- lor de imigranţi din acea perioadă confirmă din nou efectul de atracţie exercitat de posibilitatea de a obţine un permis legal pentru a locui şi munci în Portugalia. Spre exemplu, în studiul efectuat în 2004, aproape un sfert din respondenţi şi-au motivat alegerea Portugaliei ca destinaţie graţie posibilităţii de a fi legalizaţi, mai bine de o treime din persoanele intervievate au intrat în Portugalia în perio- ada ianuarie-octombrie 2001 137 . Acest studiu arată deasemenea că fluxul migra- tor de cetăţeni din Europa de Est a continuat şi după excepţionala perioadă de legalizare creată de Legea 4/2001, întrucît 24% dintre respondenţi au declarat că au intrat pe teritoriul Portugaliei după sfîrşitul perioadei excepţionale, adică du- pă 1 ianuarie 2002 138 .
Mostrar mais

22 Ler mais

Cadru pentru crearea unei culturi a învăţării şi a partajării cunoaşterii în biblioteci şi servicii de informare

Cadru pentru crearea unei culturi a învăţării şi a partajării cunoaşterii în biblioteci şi servicii de informare

Indiferent de modul cum alegem să numim organizaţia de succes, organizaţia competentă (10), organizaţia inteligentă (11), organizaţia deschisă (12) etc., aceasta se bazează pe învăţare, este o organizaţie cu o cultură în care oamenii pot interacţiona şi partaja cunoaşterea. Organizaţia care învaţă pare a fi modelul ideal către care toate structurile trebuie să tindă, deşi construirea unei organizaţii care învăţă este considerată o activitate riscantă (13), în sensul că implică crearea unei noi culturi organizaţionale. Dar ce este o organizaţie care învaţă? Pe scurt, amintim cele cinci activităţi principale pe care Garvin le consideră definitorii pentru organizaţiile care învăţă: “rezolvare sistematică a problemelor, experimentare cu noi abordări, învăţare din experienţe din trecut, învăţare din cele mai bune practici ale altora şi transfer rapid şi eficient al cunoaşterii în întreaga organizaţie” (14).
Mostrar mais

15 Ler mais

Interviu Dan SULTĂNESCU

Interviu Dan SULTĂNESCU

În ce priveşte campania propriu ­zisă, singura noutate importantă a fost creşterea rolului comunicării online, alături de mass ­media tradiţionale (în special, televiziunea). Chiar dacă ponderea online ­ului este încă la jumătate faţă de ponderea tv ­ului, acestea au fost primele alegeri în care reţelele so- ciale au contat în răspândirea mesa- jelor şi în relaţia candidat­ alegători. Iar acest lucru s ­a văzut în mai multe momente cheie. Folosirea reţelelor sociale pentru comunicare a fost realizată de ambii candidaţi impor- tanţi, care ajunseseră, între cele două tururi, să aibă conturi de susţinători de cca 7 ­800 de mii fiecare (com- petiţia fiind câştigată, în ultimele zile, de Klaus Iohannis, care a depăşit 1 milion de susţinători online chiar în zilele premergătoare votului).
Mostrar mais

5 Ler mais

CARACTERITICI ŞI MUTAŢII ÎNREGISTRATE ÎN MEDIUL ECONOMIC ROMÂNESC ŞI INFLUENŢELE EXERCITATE DE ACESTA ASUPRA FIRMELOR DE COMERŢ

CARACTERITICI ŞI MUTAŢII ÎNREGISTRATE ÎN MEDIUL ECONOMIC ROMÂNESC ŞI INFLUENŢELE EXERCITATE DE ACESTA ASUPRA FIRMELOR DE COMERŢ

În ceea ce priveşte inflaţ ia, după anul 1989 în economia României a fost declanşată o puternică inflaţ ie. Aceasta s-a realizat ,,nu spontan, prin acţ iunea pieţ elor, ci în mod conştient, prin măsurile adoptate de guverne pentru liberalizarea preţ urilor, salariilor şi altor venituri, precum şi a cursului de schimb valutar al leului fără să fi fost asigurate condiţ iile necesare” (Adumitrăcesei, Niculescu, 2000). Mediul economic s-a caracterizat în anii precedenţ i printr-o rată a inflaţ iei ridicată, astfel cifra de afaceri a firmelor de comerţ a fost diminuată, însă în ultimii ani această situaţ ie s-a ameliorat prin reducerea acesteia la o singură cifră, la 9% în anul 2005, sub limita de 8% în anul 2008. Printre determinanţ ii inflaţ iei în trimestrul al III-lea în anul 2008 se numără disiparea şocurilor manifestate anterior pe pieţ ele unor materii prime, detensionarea pieţ ei agroalimentare, trendul pronunţ at descendent al preţ ului petrolului pe piaţ a internaţ ională, scăderea ratei anuale de depreciere a monedei naţ ionale, atenuarea anticipaţ iilor inflaţ ioniste, persistenţ a presiunilor exercitate de majorarea costului unitar cu forţ a de muncă, creşterea preţ urilor externe ale produselor industriale, accentuarea excesului de cerere, ca urmare a ritmurilor alerte de creştere a veniturilor populaţ iei şi creditului acordat sectorului privat. Potrivit Institutului European de Statistică, în anul 2009, România a înregistrat cel mai înalt nivel al inflaţ iei dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, aproximativ 4 procente, în timp ce, la nivelul UE27, inflaţ ia a fost de circa 0,5 procente. Şi în anul 2010 România s-a plasat pe primele locuri în ceea ce priveşte inflaţ ia.
Mostrar mais

9 Ler mais

Introductory note

Introductory note

Special thanks also to the writers Jennifer Johnston, Derek Mahon and Enda Walsh and to our Irish guest scholar, Professor Nicholas Grene who shared stage with some of the Portuguese lea[r]

6 Ler mais

Laboratorul de cercetare şi încercări higrotermice, instrument de verificare experimentală a calităţii construcţiilor, echipamentelor şi gestionării eficiente a energiei

Laboratorul de cercetare şi încercări higrotermice, instrument de verificare experimentală a calităţii construcţiilor, echipamentelor şi gestionării eficiente a energiei

e) diversificarea şi modernizarea echipamentelor, tendinţa automatizării spaţiului deservit, modificarea şi lărgirea conţinutului accepţiunii de confort. f) verificarea ca lităţii şi măsura rea performanţelor produselor de construcţii conform cu un sis tem de norme, standa rde şi metode actualizate şi unitare; Este de subliniat că, deşi înce rcările vizează performanţele fizice ale elemente lor de construcţii, ele se adresează întregului spaţiu locuit, care devine s istemul de refe rinţă şi fixare a crite riilor ce definesc optimul şi care impun ciclul de viaţă al produse lor din cons trucţii.
Mostrar mais

8 Ler mais

Introductory Note

Introductory Note

Tracing a literary lineage from Emerson to Ammons, the essay deepens our understanding of Emerson’s presence in modern American poetry while it sheds new light on Emerson’s works themsel[r]

6 Ler mais

Welcome note

Welcome note

International Journal of Physiotherapy and Research is formed by a group of physiotherapists from different parts of the world with the intention of providing easy access for researchers[r]

1 Ler mais

“Cronica unei morţi anunţate”*

“Cronica unei morţi anunţate”*

taţi să credem în buna credinţă a iniţiatorilor ideii: în afara celor menţionaţi a participat directorul general al R.N.P. - ROMSILVA, dr.ing. Ion Dumitru, secretarul de stat M.A.A.P. pe probleme de silvicultură, ing. Adam Crăciunescu, deputatul PSD prof. univ. Marian Ianculescu şi alte câteva per- soane din structura centrală a Regiei. Din partea redacţiei “Bucovina Forestieră” au participat dr. ing. Nicolai Olenici - redactor şef, ing. Marius Teodosiu - secretar de redacţie şi dr.ing. Ion Barbu, dr.ing. Radu Vlad şi ing. Valerian Solovăstru - membri ai comitetului de redacţie.
Mostrar mais

3 Ler mais

ECONOMIA SOCIALĂ – EXPERIENŢĂ PROPRIE ŞI INCERTITUDINI

ECONOMIA SOCIALĂ – EXPERIENŢĂ PROPRIE ŞI INCERTITUDINI

povestea lui. La aceste evenimente au fost investigaţi şi consu- matorii care au spus c sunt interesa ţi prioritar de utilitatea produselor, calitate şi preţ şi abia în ultimul rând de povestea celui care le face. Concluzia decurge logic contrar a ceea ce consider persoanele care lucreaz în asisten ţ social , cari- tatea nu vinde pe termen lung şi nu aduce clienţi. Deşi practica arat c exist o evolu ţie în sensul dorit sectorul caracterizat de o slab desfacere a produselor şi serviciilor unit ţilor pro- tejate autorizate, ceea ce atrage dup sine necesitatea punerii unui accent deosebit pe adoptarea unor strategii de vânz ri şi a unui marketing eficient.
Mostrar mais

8 Ler mais

Interviu Klaus IOHANNIS, Preşedintele României (Interview with Klaus IOHANNIS, The President of Romania )

Interviu Klaus IOHANNIS, Preşedintele României (Interview with Klaus IOHANNIS, The President of Romania )

Evenimentele recente, începând cu protestele publice şi demisia guvernului Ponta şi continuând cu formarea unui nou guvern cu miniştri independenţi politic, sunt părţi ale unui proces de transformare a modului în care se face politică şi în care arată politica românească. Este o etapă dureroasă, accelerată de nişte evenimente tragice, dar în cadrul unui proces la care ne- am angajat în urmă cu un an. Clasa politică va trebui să înţeleagă că nu are altă soluţie decât să se ridice la înălţimea aşteptărilor fireşti ale oamenilor şi să răspundă unei realităţi. Această realitate este că societatea românească s-a schimbat. Cetăţenii noştri vor lucruri foarte simple, dar puternice: corectitudine şi transparenţă, respect pentru ei şi pentru lege, instituţii care să lucreze în serviciul lor şi politicieni respon- sabili care să îi reprezinte.
Mostrar mais

6 Ler mais

Note by the secretariat

Note by the secretariat

The global levels of emissions in 2025 and 2030 were estimated by adding the estimated aggregate emission levels resulting from the implementation of the communic[r]

66 Ler mais

A note on prime modules

A note on prime modules

Note that A((0)) = ∅ and if M is a nonzero module then (0 : M) ⊆ A(M) and A(M ) = S {(0 : N) : (0) 6= N ≤ M} is a union of ideals of R. Thus, A(M) is closed under left and right multiplication by elements of R, but A(M ) is not necessarily an ideal of R. Recently Dauns [D] considered for which modules M the set A(M ) is an ideal of R (called primal modules), and proved that M is a primal module if and only if the complete lattice formed by all the (left, right or two-sided) ideals of R which are contained in A(M ) has a unique coatom (Proposition B in [D]). Note that if N is a proper submodule of a module M then the annihilating set A(M/N ) is called the adjoint of N in [D], and it is denoted by adj(N ). Independently of the work of Dauns, Pe˜ na in [P99a] asks about the modules having zero annihilating sets, obtaining the following result in the language of the kernel functors of Goldman [G]: Theorem 1.1 (Teorema (3.1) in [P99a])
Mostrar mais

12 Ler mais

Note from the Editor

Note from the Editor

This Special Issue of the journal ‘Transition States and Societies’ is a publication of selected papers from the conference ‘Youth (Sub)cultures in Changing Societies’, which took place at Tallinn University on February 3-4, 2011. The conference was looking for answers to questions of how rapid technological developments, structural changes in society and economic uncertainty infl uence the lifestyles of young people. Questions that derive from this include: Are youth cultures deviant or only distinctive lifestyles? What is the role of youth cultures in a multicultural society? What are the changes that international trends undergo when being diff used to new societies. The conference attracted 70 participants from diff erent parts of the world – Australia, Asia, America and Europe. During the 3 days, there were 52 presentations including key-note speeches from infl uential contemporary authors on subculture literature such as Andy Bennett, Hilary Pilkington, Paul Hodkinson, Ross Haenfl er and Patrick Williams.
Mostrar mais

1 Ler mais

PERFORMĂRI ACTUALE ÎN STRATEGII POLITICE ŞI CIVICE CONSACRATE

PERFORMĂRI ACTUALE ÎN STRATEGII POLITICE ŞI CIVICE CONSACRATE

ele politice, A. Lijphart propune analiza regresiei bi-variate a efectelor democra iei consensualiste asupra a opt seturi de indicatori ai calită ii democra iei în intervalul - , continuând cumva modelul analitic al lui Robert A. Dahl . Pentru diferite intervale sau ani punctuali , s-au apreciat: reprezentarea parlamentară a femeilor, po- liticile vizând familia, raportul boga i-săraci, indicele resurselor de pu- tere, satisfac ia fa ă de democra ie, distan a guvernului, a alegătorilor, indicele corup iei, sus inerea populară a cabinetului ş.a.m.d. Dacă am ine seamă de un singur indice – reprezentarea politică a femeilor şi protejarea intereselor acestora-, nu ne-ar mira să aflăm că repre- zentativitatea maximă , % se regăseşte în Suedia, în vreme ce , % caracterizează Noua Guinee! Cum era de aşteptat, democra iile con- sensualiste sunt mai deschise la acest indice aplicabil în genere mino- rită ilor, oricare ar fi ele, depăşind cu peste procente gradul de repre- zentativitate „feminină în Parlamentul democra iilor majoritariste. Ca o chestiune exotică, în sistemele preziden iale, n-ar fi suficientă pre- zen a femeilor în Legisla iv, ci s-ar cuveni alegerea lor în func ia supre- mă... ne amintim şansele reale ale candidatelor la preşedin ia SUA şi Fran ei – Hilary Clinton şi Segolene Royal – ambele irosite, culmea, din cauza pornirilor exagerat masculine pe finalul campaniei electorale. Dacă adăugăm că, întotdeauna, între un bărbat şi o femeie cu poten ial egal, electorii preferă exponentul masculinită ii, concluziile sunt întru- totul pertinente cu referire la răsunătoarele eşecuri invocate . Fără
Mostrar mais

16 Ler mais

Note in margine: novelle

Note in margine: novelle

Io dovetti metter bocca; certo dovemmo altercare per qualche tempo, perchè non avvertii più le piccole mani di Bindo nè la sua tenera voce nè alcun rumore nella sua stanza, fin[r]

50 Ler mais

Show all 6832 documents...