301
RAPORTULăTISM NEANU:ăREAC IIă IăDEZBATERI
Vlad Moghioro i
THEăTISM NEANUăREPORT:ăREACTIONSăANDăDEBATES
Rezumat. Scopulălucr riiăesteăs ăprezinteăreac iileă iădezbaterileă
careăauăurmatăcondamnareaăoficial ăaăcomunismuluiăînăRomânia,ăcareăaă fostă bazat ă peă Raportulă Tism neanu.ă Dup cumă eraă deă a teptat,ă principaleleădiscu iiăcuăprivireălaăraportă iăcondamnareaăoficial ăauăfostă prezenteă peă scenaă politic ă iă înă media.ă Deci,ă aten iaă vaă fiă axat ă peă reac iileă politice, referindu-neă aiciă laă partideleă parlamentareă iă peă dezbaterileă careă auă ap rută înă media.ă Deasemenea,ă alteă reac iiă suntă studiate,ăcumăarăfiăpozi iaăBisericiiăOrtodoxeăRomâne,ăatitudineaămediuluiă academică i opinii ale opozan ilorăcomunismului.
Cuvinte cheie: RaportulăTism neanu,ăpolitic ,ămedia,ăcomunism,ă
B sescu.
Abstract. The aim of the paper is to present the reactions and the debates that followed the official condemnation of communism in Romania,ăwhichăwasăbasedăonătheăTism neanuăReport.ăAsăexpected,ătheă main discussions regarding the report and the official condemnation where present on the political scene and in the media. Thus, the focus will be on the political reactions, referring here to the parliamentary parties, and on the debates that appeared in the media. Also other reactions are studied, such as the position of the Romanian Orthodox Church, the attitude of the academic sphere and opinions of the opponents of communism.
Keywords: Tism neanuă Report,ă politics,ă media,ă communism,ă
B sescu.
302 Introducere
Unul din cele mai controversate aspecte ale justi ie de tranzi ie demarate în România este fără îndoială condamnarea oficială a comunismului, care a avut loc la data de 18 decembrie 2006. Evenimentul a fost pentru scurt timp în aten ia presei iar recomandările Comisiei Preziden iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR) au fost aplicate într-o mică măsură sau deloc. Nici succesoara CPADCR, Comisia Preziden ială Consultativă pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPCADCR), nu a avut mai mult succes. În loc să ducă la rezolvarea unor probleme sensibile privitoare la trecutul comunist al României, Raportul Final i condamnarea oficială au scos în
schimb la iveală alte probleme care dovedesc cât de problematică a rămas confruntarea trecutului represiv pentru România. Lipsa unor urmări practice ale condamnării regimului comunist, a întărit ideea că gestul pre edintelui a fost în principal un gest simbolic, cu scopuri politice, care nu urmărea o decomunizare adevărată.
Fiind un moment care se anun a a fi istoric în procesul de confruntare a trecutului comunist al României, condamnarea oficială a comunismului i Raportul Final pe care s-a bazat aceasta trebuie studiate i din punct de vedere al reac iilor de pe scena politică i al dezbaterilor din presă, indici buni ai impactului pe care l-a avut demersul pre edintelui. Atâtreac iile politicienilor cât i cele ale presei au fost mai mult o exprimare a ideologiei politice i a pozi iei fa ă de Traian Băsescu. Scena politică nu s-a dovedit suficient de matură pentru a aproba i completa un asemenea demers, iar presa nu a făcut nimic altceva decât să imite reac iile politice. Lucrarea va analiza discursurile partidelor parlamentare din acea perioad㌠Partidul Social Democrat (PSD), Partidul România Mare (PRM), Partidul Na ional Liberal (PNL), Partidul Democrat (PD), Partidul Conservator (PC) i Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). În ceea ce prive te presa, ziarele ale căror opinii le vom studia în această lucrare sunt Adev rul, Cotidianul,
Evenimentul Zilei, Gândul, Șurnalulă Na ional, Revista 22, Româniaă
303
Contextulăînfiin riiăcomisiei
Pentru a putea analiza reac iile i dezbaterile cu privire la Raportul Final, este necesară studierea contextului în care Comisia Tismăneanu a fost înfiin ată. Odată cu preluarea puterii de către Alian a Dreptate i Adevăr (D.A.) condusă de Traian Băsescu, o decomunizare adevărată părea din nou posibilă. Ia naştere astfel, în aprilie 2005, Proclama iaă pentru România1, lansată de vicepreşedintele Alian ei Civice, Sorin
Ilieşiu. Proclama ia solicita demararea unui proces al comunismului în România. Însă preşedintele statului nu a răspuns la acest demers. Astfel, la 14 iunie 2005 este ini iat de acela i Sorin Ilie iu un Apel pentru România2, semnat de cele mai importante organiza ii civice din România, în frunte cu Grupul pentru Dialog Social (GDS). Se cerea din nou luarea unei pozi ii oficiale cu privire la trecutul comunist. Nici de această dată pre edintele nu s-a arătat dispus să dea curs solicitărilor.
Totu i, pre edintele anun ase într-un interviu pentru Româniaă
Țiber 3 că
pentru o recunoa tere a sa, în calitate de ef al statului, a atrocită ilor comise de regimul comunist este necesar un document tiin ific care să probeze acele fapte. Răspunsul pre edintelui este reluat într-un interviu acordat pentru Revista 224, de această dată sugerând nevoia unui raport întocmit de o comisie, care să aibă ca i concluzie nevoia condamnării comunismului. Declara iile pre edintelui îl determină pe Sorin Ilie iu să demareze o nouă ini iativă în vederea confruntării trecutului comunistś este trimis în octombrie 2005 un raport care se dorea a fi o dovadă a necesită ii condamnării criminalită ii regimului comunist5
. Raportul con inea 18 acuza ii la adresa regimului comunist, acuza ii care aveau să apară, în formă aproape identică, în viitorul Raport Final. Pre edintele nu a răspuns însă nici de această dată solicitărilor. Urmează un apel personal adresat pre edintelui Băsescu6, de acela i Ilie iu, însă i de acestă dată pre edintele nu reac ionează.
1Proclama iaăpentruăRomânia .
http://www.asociatia21decembrie.ro/2005/04/proclamatia-pentru-romania/
2ApelăpentruăRomânia .
http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=347%
3Aapel-pentru-romania-iunie-2005&catid=47%3Abreviar-pentru-procesul-comunismului&Itemid=154&lang=ro
3
Popescu, 2005, 3. 4
Palade, 2005, 9.
5„22 Plus‖, supliment Revista 22
, 2006, 1-4. 6
304
Marea surpriză avea să vină din partea guvernului, condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu, care la sfâr itul anului a dispus înfiin area Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România (IICCR). Liberalii au reu it în urma înfiin ării institului să dovedească angajarea PNL-ului într-un proces de decomunizare, fapt care a lovit grav în interesele PD, care se declarase deasemenea interesat să demareze un proces al comunismului. Aceasta nu a fost singura mi care a liberalilor. Deputa ii Viorel Oancea, Mona Muscă, Eugen Nicolaescu şi senatorul Adrian Cioroianu prezentaseră cu câteva luni mai devreme un proiect de lege referitor la lustra ie7. Un demers asemănător fusese ini iat, în acela i an, i de Partidul Ini iativa Na ională, prin Legea antinomenclatur 8
.
În tentativa noastră de a încerca găsirea originilor comisiei preziden iale, este util de luat în considerare conflictul din interiorul Consiliului Na ional pentru Studierea Arhivelor Securită ii (CNSAS). În martie 2006, au avut loc alegeri la CNSAS iar principalul nume vehiculat pentru preluarea conducerii institu iei era cel al lui Ticu Dumitrescu, fost de inut politic, sus inut de guvern i, teoretic, de Alian a D.A. Însă candidatul PD, Corneliu Turianu, este ales pre edinte. Alegerea lui Turianu a provocat un scandal în interiorul CNSAS. Pre edintele sose te în data de 4 aprilie 2006 la CNSAS pentru a încerca să rezolve problema. Ajuns la sediul CNSAS, Băsescu este huiduit de protestatarii din fa a sediului CNSAS, aceasta fiind prima dată când era contestat în public, în calitate de ef al statului9
. Presiunea devenea tot mai mare pentru pre edinte.
Insisten a societă ii civile, înfiin area IICCR, proiectele de lege referitoare la lustra ie i evenimentele din 4 aprilie de la CNSAS, probabil că l-au determinat pe pre edinte să dispună, la doar o zi după vizita la CNSAS, înfiin area CPADCR. Se dădea astfel curs apelului ini iat de Sorin Ilie iu i semnat de 23 de fo ti de inu i politici şi de peste 700 de personalită i10
. Apelul a fost trimis în martie Pre edin iei, solicitându-se,
7
PL-x nr. 282/2006, ProiectulăȚegiiălustra iei,ăprivindălimitareaătemporar ăaăaccesuluiă
laăuneleăfunc iiăşiădemnit iăpubliceăpentruăpersoaneleăcareăauăf cutăparteădinăstructurileă deăputereăşiădinăaparatulărepresivăalăregimuluiăcomunist.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6394
8
Pl-x nr. 545/2005, Propunereălegislativ ăprivindăinterzicereaăaccesuluiălaădemnit iăşiă
func iiăpublice,ăpentruăoăperioad ădeterminat ,ăaăpersoanelorăcareăauăf cutăparteădină nomenclaturaăcomunist ă"ȚEGEAăANTINOțENCȚATUR ".
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6206
9
Marian, 2006a, A2.
10Apelăc treăpre edinteleăRomânieiăTraianăB sescu
305
din nou, condamnarea regimului comunist. Ca i posibili factori care l-au determinat pe pre edinte să înfiin eze comisia preziden ială mai putem aminti i rezolu ia europarlamentarului suedez Goran Lindblad care a dus la condamnarea crimelor comunismului de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei11 (ianuarie 2006) dar i integrarea României în Uniunea Europeană, care a avut loc la mai pu in de două săptămâni după condamnarea oficială a comunismului în România.
În legătură cu competi ia dintre IICCR i CPADCR, se poate spune că înfiin area comisiei preziden iale a avut loc i în contextul avalan ei de institu ii dedicate comunismului din România, create într-un context politic intern i interna ional12. Deasemenea, presiunea societă ii civile dar i teama pre edintelui că ar putea pierde din sprijinul electoratului au dus la înfiin area comisiei preziden iale. Cu toate că s-au făcut numeroase paralele între comisia preziden ială înfiin ată de pre edintele Băsescu i institutul înfiin at de guvernul Tăriceanu, Vladimir Tismăneanu a sus inut că nu există competi ie sau rivalitate între cele două organisme13, dându
-l ca exemplu pe Marius Oprea, pe atunci pre edinte al institutului i membru al Comisiei Tismăneanu14
. Comisia preziden ială instituită de pre edintele Băsescu nu era ceva nou pentru România. Pe finalul celui de-al doilea mandat ca pre edinte, Ion Iliescu înfiin ase Comisia Interna ională pentru Studierea Holocaustului în România, prezidată de Elie Wiesel.
Reac iiăpolitice
În data de 18 Decembrie 2006, pre edintele Băsescu a prezentat
Raportul Final al comisiei preziden iale sesiunii comune a camerelor
Parlamentului. La eveniment au participat i fo tii efi de state Emil Constantinescu, fostul pre edinte al Bulgariei, Jelio Jelev, i fostul pre edinte al Poloniei, Lech Walesa. Însă nu toată lumea a sus inut demersul pre edintelui. După cum era de a teptat, raportul a fost contestat de principalele partide de opozi ie din ParlamentŚ PSD i PRM. Doi dintre cei mai importan i social-democra i au decis sa nu onoreze cu prezen a
11
Resolution 1481 (2006), Need for international condemnation of crimes of totalitarian communist regimes.
http://assembly.coe.int/main.asp?link=/documents/adoptedtext/ta06/eres1481.htm
12
Moisa, 2007, 57. 13 imonca,
2007, 172.
306
discursul preziden ial. Ace tia sunt Ion Iliescu, actualmente pre edinte de onoare al PSD i Mircea Geoană, pe atunci pre edinte al social -democra ilor. Absen a lui Iliescu nu a surprins pe nimeni, din moment ce acesta este frecvent men ionat în raport, fiind una din principalele inte ale analizei realizate de Comisia Tismăneanu.
Ion Iliescu a contestat raportul, considerându-l „o adevărată jignire adusă memoriei celor ce s-au jertfit şi care prin jertfa lor au contribuit la dărâmarea dictaturii şi la deschiderea ării spre dezvoltare democratică a României‖15. Este vizibilă aici tendin a lui Iliescu de a se apăra de acuza iile care i s-au adus în raport, subliniind pozi ia sa democrată prin invocarea martirilor revolu iei din 1989. Despre Traian Băsescu, Iliescu spunea următoareleŚ „Văd că e obsedat de dosare i de dosariadă! E o expresie a mentalită ii bol evice, e în spiritul stalinist al anilor ‘50‖16
. Din nou, fostul pre edinte încerca să se debaraseze de trecutul său comunist de care era acuzat în raport, recurgând la rândul său la acuzarea lui Băsescu de mentalitate stalinistă.
Pre edintele de atunci al social-democra ilor, Mircea Geoană, a sus inut pozi ia lui Iliescu, afirmând că „Raportul Tismăneanu nu este nici util, nici credibil în acest moment‖17. Nici pre edintele senatului, social-democratul Nicolae Văcăroiu nu s-a arătat încântat de discursul preziden ial, refuzând să intervină atunci când reprezentan ii PRM au transformat sesiunea într-un adevărat circś deasemenea, acesta a afirmat că în decembrie 1989 „a fost tran ată problema comunismului din România‖18. Chiar i caracterul oficial al raportului a fost contestat de social-democra i, prin vocea senatorului Antonie Iorgovan, care a declarat că „Pentru a fi un act oficial al statului român, ar fi trebuit ca Parlamentul să înfiin eze o comisie, iar documentul provenit de la acea comisie să fie însu it de Parlament‖19. De altfel, PSD nu îl va ierta pe Tismăneanu nici în 2012, când acesta va fi demis, de către premierul Victor Ponta, din func ia de preşedinte al Consiliului Ştiin ific al IICCR20
, fiind din nou evidentă politizarea institutului.
15 Dădăcuş,
2009. http://www.mediafax.ro/politic/iliescu-asa-zisul-raport-tismaneanu-o-facatura-nefericita-jignire-a-memoriei-celor-ce-s-au-jertfit-4981595
16 u u, 2006, 3. 17
Hera, 2006, 8. 18Ibidem
.
19 Corlă ean, 2006, 5.
20Ponta declara că a avut „o singură mică ezitare‖ atunci când l
307
Partidul Conservator a anun at că sus ine condamnarea regimului totalitar, însă nu a vrut să sprijine mesajul pre edintelui, considerând că demersul este doar un exerci iu de imagine. Totodată, purtătorul de cuvânt al PC considera nepotrivită condamnarea unei ideologii, deoarece ar fi un demers neprietenos la adresa ărilor dominate de o astfel de ideologie21
. Pre edintele conservatorilor, Dan Voiculescu, nu a ezitat să îl atace pe pre edinte, considerându-l un „beneficiar al comunismului‖22. Desigur, aceste afirma i au fost făcute în contextul conflictului dintre Dan Voiculescu i Traian Băsescu.
Deputa ii PRM au fost de departe cei mai vehemen i contestatari ai Raportului Final, în timpul discursului preziden ial. Oamenii adu i de
Corneliu Vadim Tudor au fost introdu i în lojele sălii de plen din Camera Deputa ilor23. Membri PRM, a a cum avertizaseră24, au huiduit i fluierat pe toată durata discursului, reu ind sa-l facă pe pre edinte să- i întrerupă discursul de câteva ori. Liderul PRM anun ase la câteva zile după discursul preziden ial că îi va da în judecată pentru calomnie pe Vladimir Tismăneanu i pe Horia Roman Patapievici, nemul umit de faptul că este considerat în raport poetul de curte al lui Ceau escu, în condi iile în care, sus ine acesta, nici nu l-ar fi cunoscut pe dictator25.
Lucrurile au stat însă altfel de partea coali iei de guvernământ. Premierul României, liberalul Călin Popescu Tăricanu, a sus inut că raportul comisiei preziden iale este justificat, însă este un demers care trebuia făcut probabil de mai multă vreme26
. Deasemenea, primul ministru nu a ezitat să afirme că guvernul avusese ac iuni care au precedat demersul pre edintelui i anumemodificarea Legii Ticu, legea lustra iei i înfiin area IICCR27. Un alt liberal, Adrian Iorgulescu, anun ase că „în principiu‖ PNL sus ine concluziile raportului. Acesta a mai afirmat că trecutul trebuie „asumat i cunoscut‖28. Cu toate că bunica sa, Ghizel
a Vass, a fost men ionată în raport, liberalul Bogdan Olteanu a aprobat gestul pre edintelui, declarândŚ „Mă bucur că i pre edintele Băsescu s-a
21
Piciu, 2006, 9. 22Ibidem
.
23 Rădulescu, 2006, 6. 24
Marian, 2006b, 1. 25Realitatea.net
, 2006. http://www.realitatea.net/vadim-ii-da-in-judecata-pe-tismaneanu-si-patapievici_32045.html
26Amos News
, 2006. http://www.amosnews.ro/arhiva/calin-popescu-tariceanu-consider-raportul-tismaneanu-justificat-18-12-2006
27
Gheorghiu, 2006, 4. 28
308
hotărât să condamne comunismul‖29. Pozi ia liberalilor a fost împărtă ită de Markó Béla, liderul UDMR, care declarase că „ar fi trebuit să facem acest lucru la începutul anilor ‘90‖30
. Tot prin Markó Béla, UDMR i-a anun at aprobarea cu privire la concluziile comisiei preziden iale31. După cum era de a teptat, PD a sus inut în totalitate demersul pre edintelui. Privitor la statutul raportului, democratul Augustin Zegrean afirma următoareleŚ „Cîtă vreme pre edintele reprezintă statul la cel mai înalt nivel, mesajul prezentat de pre edinte Parlamentului este un act oficial al statului român‖32
.
Alina Hogea a ajuns la concluzia că principale teme care au apărut în discursul politic sunt legate de sincronizare (momentul potrivit a trecut deja), capital politic (cu referire la atacarea opozi iei), autoritate (referindu-se la faptul că doar un necomunist poate condamna comunismul), şi un nou început (sfârşitul trecutului represiv)33. Concluzia acesteia este temeinică, cu precizarea că reac iile politice stârnite de demersul preziden ial nu au neapărat în vedere doar o anumită pozi ie fa ă de condamnarea oficială a comunismului, ci reflectă i pozi ia actorilor politici fa ă de Traian Băsescu i partidul sus inut de acesta. Reac ia ostilă a membrilor PRM i a social-democra ilor trebuie pusă deci în legătură cu mo tenirea comunistă a celor două partide i discreditarea de către raport a unor membri marcan i ai celor două partide dar i rivalitatea cu Traian Băsescu.
Sus inerea demersului preziden ial de către cele trei partide de guvernământ a fost firească, însă necesită precizări. Aprobarea condamnării trecutului comunist de către UDMR era a teptată, Uniunea sus inând, tradi ional, demersurile partenerilor de guvernare. Însă dacă sus inerea PD s-a datorat în primul rând faptului că pre edintele provenea din rândurile sale, cea a liberalilor s-a datorat nu neapărat din pricina coali iei cu PD, ci mai degrabă din pricina ac iunilor de decomunizare ini iate de ace tia. Chiar dacă la nivel declarativ liberalii au sus inut condamnarea comunismului de către pre edinte, această sus inere a fost una pur teoretică, având în vedere rivalitatea dintre cele două palate (Cotroceni i Victoria) i cele două partide (PD i PNL) care s-au angajat într-o competi ie a decomunizării, menită să atragă electoratul ostil comunismului i care dorea realizarea unei decomunizări adevărate.
29Ziua
, 2006, 5. 30
Antoniu, 2006, 8. 31Ibidem
.
32 Corlă ean, 2006, 5. 33
309
Apogeul acestei rivalită ii a fost înfiin area celor două corpuri pentru studierea comunismului, IICCR respectiv CPADCR.
Dezbateriăînăpres
O discu ie foarte des întâlnită în România postdecembristă este cea privitoare la libertatea presei. Interese politice i interese ale unor oameni de afaceri care investesc în presă i-au pus amprenta asupra discursurilor din presă. După cum se vede i în cazul Raportului Final, aceste interese au afectat serios libertatea presei din România. În aceste condi ii este limpede că presa, în mare parte, a imitat reac iile de pe scena politică. Este deci utilă studierea reac iilor principalelor ziare din România fa ă de condamnarea oficială a comunismului de către pre edintele Traian Băsescu, având în acela i timp în vedere pozi ia publica iilor fa ă de diverse grupuri politice precum i conducerea sau de inătorii acestora.
Conform Evenimentul Zilei toate ziarele generaliste au sus inut
demersul pre edintelui i au criticat atitudinea lui Corneliu Vadim Tudor i a sus inătorilor săi34
. Este adevărat că toate ziarele generaliste au fost critice la adresa reac iei lui Vadim i a celorlal i parlamentari PRM, însă atitudinea fa ă de gestul pre edintelui necesită câteva precizări. Chiar dacă nu au dezaprobat condamnarea regimului comunist, lucru care le-ar fi putut afecta imaginea, unele ziare au recurs totu i, după cum vom vedea, la criticarea scopurilor politice ale demersului preziden ial i la blamarea con inutului raportului.
Ziarul Adev rul, preciza că raportul este „un pas spre civiliza ie‖ şi considera că „România intră în lumea bună a statelor democratice, care în eleg să-şi exprime regretele pentru greşelile trecutului‖35. În acela i ziar s-a scris că „Important este că regimul comunist a fost condamnat în natura lui – caracterul ilegitim, criminal i, nu în ultimul rând, anti -românesc‖36. De men ionat că Adev rul
a fost de inut de omul de afaceri Dinu Patriciu, care a fost membru PNL. Chiar dacă, după cum am amintit anterior, rela iile dintre PNL i PD nu erau foarte bune la acel moment, pozi ia PNL fa ă de decomunizare necesita o reac ie pozitivă fa ă de demersul pre edintelui, aceasta fiind posibila cauză a sus inerii condamnării comunismului de către Adev rul. În Româniaă Țiber , un articol dedicat Raportului Tismăneanu consideră că România are acum „un raport pentru a le demonstra celor mai greu credincio i caracterul
34Evenimentul Zilei
, 2006, 5. 35Adev rul
310
criminal i ilegitim al regimului comunist, sub enila căruia am stat 45 de ani‖37. Deasemenea, în cotidian se preciza că „S-a deschis calea spre lustra ie. Condamnarea n-a fost în zadar‖ i că „Viitorimea va re ine că la această dată a fost condamnat comunismul‖38. În cee
a ce prive te ziarul
Româniaă Țiber , acesta este o publica ie de dreapta, iar directorul fondator al acestuia, Petre Mihai Băcanu, este un fost disident.
Ziarul de dreapta Evenimentul Zilei, sus inător al lui Băsescu la
vremea respectivă, preciza că demersul preziden ial este „un moment istoric pentru întregul spa iu postcomunist din Europa Central -Răsăriteană‖ i că „doar prin acest gest România î i poate încheia socotelile cu trecutul comunist‖39. În acela i cotidian s-a scris despre condamnarea oficială a comunismului în felul următorŚ „era necesară în România poate mai mult decât în celelalte ări ale Pactului de la Var ovia‖40. După cum era de a teptat, publica ia
Revista 22 a sprijinit deasemenea condamnarea comunismului în România, dedicând numărul din 19-25 decembrie evenimentului, un loc central fiind ocupat de discursul pre edintelui, concluziile raportului i un interviu cu Vladimir Tismăneanu41
. Revista 22 este editată de GDS, organiza ie care a avut membri în comisia preziden ială, printre careTismăneanu i Sorin Ilie iu.
Alte ziare nu au sus inut însă demersul preziden ial. Unul dintre ele este Șurnalulă Na ional, care pune la îndoială utilitatea comisiei preziden iale, întrucât, vorbind despre valoarea tiin ifică a Raportului Tismăneanu, scria următoareleŚ „Capitolele par reeditări ale lucrărilor publicate deja de autorii Raportului, iar informa iile de arhivă care ar fi putut elucida unele «enigme» ale comunismului lipsesc‖42. Deasemenea, Raportul este considerat „un experiment e uat‖43. Acela i cotidian consideră raportul „o slugarnică tentativă de a folosi a a-zisa condamnare a comunismului pentru a-i mai terfeli ni el pe adversarii lui Traian Băsescu‖44. Această atitudine fa ă de raport este cauzată de conflictul dintre pre edinte i Dan Voiculescu, fondatorul trustului de presă Intact Media Group, care de ine i ȘurnalulăNa ional.
Cu toate că la vremea respectivă publica ia era condusă de Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri ale cărui rela ii cu Traian Băsescu începuseră
37
Prelipceanu, 2006, 1. 38Băcanu, 2006, 1.
39
Lupea, 2006b, 6. 40
Idem, 2006c, 6. 41Revista 22
, 2006, passim. 42 iu, 2006, 10.
43
Ibidem. 44
311
să se înrăută ească după alegerile din 2004, Cotidianul nu a fost neapărat
ostil condamnării comunismului. De i într-un articol se consideră că raportul este cea mai completă descriere a comunismului, se repro ează faptul că „Raportul Comisiei Tismăneanu are un stil neunitar i pe alocuri un ton patetic, neacademic‖45. Deasemenea, se vorbe te despre dificultă ile pe care le-ar putea creea raportul prin numirea jurnalistului Dumitru Tinu drept unul din slujitorii comunismului, făcându-se referire aici la premiul Dumitru Tinu. Autorul articolului sugerează că premiul ar trebui scos din uz sau, eventual, această distinc ie ar trebui de acum înainte să „răsplătească râvna nostalgicilor presei comuniste‖ enumerând ca posibili premiabili pe Vadim Tudor, Ion Cristoiu şi Octavian Paler46. Totu i, un articol ia apărarea lui Vladimir Tismăneanu, subliniindu-se faptul că „Tismăneanu nu a fost desemnat să conducă comisia pentru studierea comunismului pentru că e fiu de demnitar comunist, ci pentru că e cel mai proeminent istoric român al comunismului validat la nivel academic interna ional‖47
.
Cotidianul Gândul, care face parte din trustul de presă patronat pe atunci de Adrian Sârbu, a criticat deasemenea raportul. Dintre cele opt ziare studiate în această sec iune, Gândulăeste ziarul care a furnizat cele mai pu ine informa ii referitoare la condamnarea oficială a comunismului. Acest aspect nu este surprinzător, inând cont de faptul că la vremea respectivă publica ia avea o pozi ie critică fa ă de pre edintele Băsescu. Despre demersul efului statului se afirmă că „mesajul preziden ial, de i un act oficial al statului român, este doar unul politic, fără efecte practice‖48. Cu toate că ziarul consideră mesajul pre edintelui act oficial al statului, aspect controversat despre care am discutat anterior, aplicabilitatea demersului preziden ial este contestată.
Tot de partea publica iilor care au contestat raportul s-a aflat i ziarul Ziua, a cărui director la vremea respectivă era Sorin Ro ca
Stănescu, jurnalist aflat în conflict cu pre edintele Băsescu. Raportul este considerat un „document de mântuială‖49, chiar înainte ca acesta să fie publicat în premieră pe site-ul Cotidianul50. Ziarul Ziua a dezbătut cu
precădere con inutul raportului. Aten ie este acordată modului în care este prezentată Biserica Ortodox㌠„Capitolul «Regimul comunist i cultele religioase» din Raportul Tismăneanu arată reaua-voin ă, ignoran a i
45 Corlă ean, 2006, 5. 46
Morar, 2006, 18. 47
Ghinea, 2006, 18. 48Ruse, Negru iu, 2006, 4. 49
Hriban, Roncea, 2006, 5. 50Cotidianul
312
manipularea de care au dat dovadă «exper ii» comisei preziden iale pentru a pune la zid Biserica Ortodoxă Română‖51
.Solidaritatea ziarului cu BOR este deci folosită drept pretext pentru criticarea demersului pre edintelui.
Atitudinea PSD fa ă de condamnarea oficială a comunismului a ocupat, după cum era de aşteptat, un loc foarte important în dezbaterile presei. Un articol din Revista 22, preciza următoareleŚ „PSD e încă un
partid postcomunist i nu a devenit un partid social-democrat‖52. Este subliniat i faptul că „Prin i în acestă complicitate jenantă cu PRM-ul în care s-au a ezat, pesedi tii au uitat că printre marile victime ale comunismului - consemnate în Raport - au fost i numero i social -democra i‖53
. Se face aici referire la invocarea de către PSD a social -democra iei interbelice în scopul legitimării partidului. O atitudine asemănătoare fa ă de pozi ia social-democra ilor a avut i Evenimentul Zilei, care considera că „PSD- tii ar fi avut ocazia să taie cordonul ombilical cu trecutul la dezbaterea privind condamnarea comunismului‖54. Despre atitudinea social-democra ilor, în Cotidianul se scriau următoareleŚ „Penibili, cinici i cu o con tiin ă foarte încărcată – a a au arătat, în ce au spus i ce au făcut, cei de la PSD, în rela ie cu Raportul Comisiei Tismăneanu. Pe scurt, social democra ii au făcut proba unei nesim iri de partid fără rest‖55
. Evenimentul Zilei i Revista 22 sunt publica ii care îl sus ineau la vremea respectivă pe pre edintele Băsescu, drept urmare nu sunt surprinzătoare atacurile îndreptate împotriva social -democra ilor. Trecând peste opinia presei care a sus inut, mai mult sau mai pu in, o anumită parte a politicii române ti, este limpede că social -democra ii nu puteau să sus ină demersul pre edintelui. În primul rând pentru că Raportul Tismăneanu viza i membri PSD i oricum pozi ia PSD, distantă fa ă de justi ia de tranzi ie, nu permitea sus inerea condamnării comunismului.
După cum reiese din exemple de mai sus, pozi ia principalelor cotidiane din România a fost influen ată decisiv de op iunea politică i de raporturile acestora cu pre edintele. Oricum, dezbaterea din presă a fost, per ansamblu, una săracă, scăzând din intensitate după primele săptămâni de la condamnare. Această atitudine reflectă i lipsa de interes a popula iei fa ă de problema comunistă. Cât prive te atitudinea negativă a social-democra ilor fa ă de raport, se poate afirma că prin aceasta
51Ziua
, 2007a, 4. 52
Cornea, 2007. http://www.revista22.ro/comunismul-nu-e-inca-istorie-3332.html
53Ibidem . 54
313
pre edintele Băsescu a câ tigat o luptă importantă cu PSD-ul, reu ind să îl discrediteze prin reac ia avută de social-democra i fa ă de condamnarea comunismului.
Alte reac iiă iădezbateri
Au existat i alte reac ii la adresa raportului. Tismăneanu a afirmat chiar că ar fi fost amenin at cu moartea în 29 mai 200756
. Adrian Păunescu, deranjat de faptul că fusese numit „poet de curte‖ în raport, a lansat volumul Doamneă ocrote te-iă peă români, afirmând că „Mizeria infinită la adresa mea, proliferată de analfabeti tii lui Vladimir Tismăneanu, m-a determinat vineri, 15 decembrie, să scot acest volum‖57. Un alt scriitor considerat „stâlp‖ al comunismului, Dinu Săraru, l-a criticat pe Tismăneanu. Acesta a declarat că, spre deosebire de tatăl lui Tismăneanu care a fost kominternist, tatăl său a fost lider al Partidului Na ional ărănesc58
.
Printre contestatarii raportului se numără i BOR. Dezvăluirea colaborării BOR cu autorită ile comuniste i prezentarea unor înal i ierarhi, cum ar fi patriarhii Justinian, Iustin i Teoctist drept sus inători ai regimului comunist care, conform comisiei, „au ajuns în fruntea BOR datorită loialită ii dovedite fa ă de conducerea Partidului Comunist‖59
, au stârnit furia înal ilor ierarhi ai Bisericii. Astfel, pentru a dovedi contrariul i pentru a prezenta viziunea Bisericii asupra situa iei ortodoxiei în timpul regimului comunist, BOR i-a format o comisie de istorici care să dea replica Raportului Tismăneanu60. În aceste condi ii, în ianuarie 2008, a fost elaborat documentul Bisericaă Ortodox ă Român ă înă aniiă regimuluiă
comunist. Pentru a se justifica, Tismăneanu declara într-un comunicat de presă din 2006 că raportul comisiei preziden iale „reprezintă versiunea preliminară a textului care va fi înaintat unei edituri, în vederea publicării‖61
.
Din partea Academiei Române raportul a fost criticat de istoricul Dinu C. Giurescu care nu a ezitat să precizeze că raportul comisiei preziden iale „este un raport cu intă, nu este un raport ca să analizeze
56 Tapalagă, 2007.
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1067952-vladimir-tismaneanu-amenintat-moartea.htm
57 Dăboveanu, 2006, 22. 58Adev rul
, 2006a, 11.
59Tismăneanu, Dobrincu i Vasile (eds), 2007, 279. 60Ziua
, 2007b, 5. 61Comunicatădeăpres
, 2006.
314
regimul comunist, ci ca să-l condamne‖62. În ceea ce prive te modul de redactare a unui raport, academicianul a inut să sublinieze că „în momentul în care pornesc pe o anumită direc ie cu inta de la început, evident că realitatea este trunchiată‖63. Versiunea Academiei Române cu privire la comunismul românesc avea să apară în noiembrie 2013 ca al zecelea volum din colec ia Istoriaă Românilor, volum coordonat de academicianul Dinu C. Giurescu. Tot în cadrul mediului academic a venit i critica profesorului Ioan Scurtu. Principalul argument al acestuia a fost că raportul nu ar fi fost realizat de istorici i că nici pre edintele comisiei nu ar fi istoric întrucât s-ar fi numărat printre profitorii regimului comunist64. Deasemenea, Scurtu consideră că modul în care comisia preziden ială a redactat Raportul Final i faptul că acesta a avut concluzii
prestabilite sunt dovezi că „Tismăneanu face parte din aceea i «fibră intelectuală» cu Mihail Roller‖65. O părere asemănătoare a avut i profesorul Gheorghe Buzatu care sus ine că menirea raportului este aceea de a completa „ciclul istoriografic nenorocit postbelic (după 1945)Ś De la Mihai Roller la Vladimir Tismăneanu şi înapoi‖66
.
Trebuie men ionat că atât Dinu C. Giurescu cât i Ioan Scurtu fac parte din Colegiul tiin ific al Institutului Revolu iei Române, înfiin at i prezidat de Ion Iliescu. De altfel, în CaieteleăRevolu iei, periodic apărut sub egida institutului, a fost publicată o scrisoare a lui Claudiu Iordache către Sorin Ilie iu, membru al Comisiei Tismăneanu67. Cu toate că Iordache este directorul general al institutului, se men ionează că scrisoarea ar fi fost pusă la dispozi ia presei în nume propriu, ca participant la Revolu ia Română. I se repro ează lui Ilie iu modul în care a fost prezentată în raport Revolu ia Română i pozi ia raportului fa ă de Ion Iliescu, care ar fi fost transformat de comisie „în complotistul cu sânge rece‖. Analistul CIA Richard Hall, care este specialist în istoria recentă a României, a criticat deasemenea raportul pentru modul în care a fost prezentată Revolu ia Română. Conform 9AM NEWS, acesta
629AM NEWS
, 2007a.
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-03-31/acad-dinu-c-giurescu-desfiinteaza-raportul-tismaneanu.html
63Ibidem . 64 iu, 2006, 10. 65Ziari tiăOnline
, 2011. http://www.ziaristionline.ro/2011/06/24/prof-ioan-scurtu- tismaneanu-face-parte-din-aceeasi-%E2%80%9Efibra-intelectuala%E2%80%9D-cu-mihail-roller/
66Art-emis , 2012.
http://www.art-emis.ro/analize/780-raportul-final-un-produs-expirat.html 67Scrisoareădeschis ăadresat ădomnuluiăSorinăIȚIE IU
315
„consideră că abordarea Revolu iei din 1989 în Raportul Tismăneanu este o încropeală plină de amatorism‖68
.
Au existat i critici ale opozan ilor comunismului fa ă de Raportul Final, un astfel de moment desfă urându-se în cadrul lansării expozi iei
Epoca de aur – întreărealitateă iăpropagand 69. Astfel, Vasile Paraschiv întemeietorul Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România), Zoea Rădulescu, pre edintele Funda iei Luptătorilor din Rezisten a Armată Anticomunistă, Nicolae Purcărea i Teofil Mija, luptători anticomuni ti, disidentul Paul Goma i Constantin Dobre, liderul grevei minerilor din Valea Jiului (1977) au contestat Raportul Final al Comisiei Tismăneanu. Protestatarii au declarat că de i apreciază gestul pre edintelui României de a condamna comunismul, sunt nevoi i să- i exprime nemul umirea pentru că a avut loc doar o condamnare teoretică. A fost propusă formarea unei noi comisii, fără cheltuieli din bani publici, prezidată de Paul Goma.
Critici dure au fost lansate la adresa raportului i în cadrul conferin ei Ală cuiă eă Raportulă Tism neanu?, Ionel Cana, liderul Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România din perioada regimului comunist a afirmat că „Raportul Tismăneanu are un singur locŚ la co ul de gunoi‖70. Faptul că a fost declarat mort în raport l
-a revoltat pe Constantin Dobre, liderul minerilor din timpul grevei din 1977, declarând că a angajat o firmă de avoca i care să dea în judecată Administra ia Preziden ială i Comisia Tismăneanu71. În noiembrie 2007, asocia ii de fo ti de inu i politic au adresat un protest pre edintelui României, în care criticau lansarea la Editura Humanitas a variantei tipărite a Raportul Final72. În protest se solicita „retragerea neîntârziată de pe pia ă a «Raportului final» i, mai ales, să dispune i ca acest «Raport» viciat să NU fie difuzat în bibliotecile colare i universitare, după cum inten ionează Vladimir Tismaneanu‖. Cu alte cuvinte, oponen ii regimului comunist din România au avut diverse motive pentru contestarea demersului pre edinteluiś condamnarea teoretică a comunismului, erorile prezente în raport (cazul lui Dobre) i op iunea istoriografică a raportului.
689AM NEWS
, 2007b.
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/75966/Raportul-Tismaneanu-pus-la-zid-de-un-analist-CIA.html
69
Silian, 2007, 5. 70
Roncea, 2007, 4. 71
Mihai, 2007, 27.
316
Un demers foarte interesant este publicarea volumului Iluzia Anticomunismului. Țecturiă criticeă aleă Raportuluiă Tism neanu. Coordonatorii antologiei au subliniat în introducere că aceasta „s-a născut ca reac ie la dezbaterea publică anemică i săracă în con inut intelectual din jurul Raportului de condamnare a comunismului din România i din jurul întregului demers care a înso it producerea i promovarea acestui act‖73. Volumul nu este unul unitar ci con ine 12 articole cu autori diferi i. Se precizează că scopul volumului nu a fost acela de a aduna doar persoane defavorabile raportului, lucru eviden iat i de părerile diferite ale autorilor74. Surpinzător, în introducere se spune că publicarea volumului ar fi fost refuzată de numeroase edituri din România, ceea ce a dus la publicarea volumului la Chi inău. Coordonatorii volumului au scris legat de acest aspect că „lucrurile arătau foarte mult ca i cum editurile nu ineau deloc să publice devia ionisme de la mainstream-ul intelectual na ional‖75
. Volumul nu s-a bucurat însă de aten ia publicului i astfel a fost incapabil să genereze noi dezbateri pe tema raportului.
Concluzii
Condamnarea oficială a comunismului din data de 18 decembrie 2006 în fa a edin ei comune a celor două camere ale Parlamentului a dovedit, prin atitudinea partidelor de opozi ie, PSD i PRM, că scena politică românească nu este pregătită pentru o rupere adevărată de trecutul comunist. Cât prive te partidele de guvernământ, de i atât PNL cât i PD au sus inut demersul preziden ial, acest lucru s-a datorat mai mult competi iei dintre cele două partide pentru atragerea electoratului care sus inea decomunizarea. Mai mult, atât Partidul Democrat Liberal (PD -L), continuatorul PD, cât i PNL nu au ezitat să intre la guvernare alături de PSD. Reducerea treptată a discu iilor din presă pe seama decomunizării după condamnarea oficială a comunismului a dovedit faptul că politicul nu dore te o decomunizare adevărată iar popula ia nu este interesată de luarea de măsuri cu privire la trecutul represiv.
Deasemenea, reac iile din presă nu au fost decât reproduceri ale principalelor discu ii apărute în politică. Astfel, dacă Adev rul,
Evenimentul Zilei, RomâniaăȚiber , Cotidianul i Revista 22 au aprobat demersul pre edintelui i s-au arătat încrezătoare în privin a schimbărilor pe care acesta le-ar putea încuraja, ziarele ȘurnalulăNa ional, Gândul i
73
Ernu (coord.) et alii., 2008, 5. 74
Ibidem. 75Ibidem
317
Ziua au fost rezervate în privin a condamnării oficiale i a Raportului
Tismăneanu. Chiar dacă ziarele ostile pre edintelui nu au negat în mod direct importan a condamnării regimului comunist, acestea au criticat scopul politic al condamnării comunismului precum i raportul. Dezbaterile din presă privitoare la Raportul Tismăneanu nu au fost echidistante, fapt care subliniază utilizarea frecventă a presei din România în confruntările politice.
BOR a fost deasemenea nemul umită de criticile prezente în raport la adresa sa, aceasta recurgând la scrierea unei versiuni proprii cu privire la soarta ortodoxiei în România comunistă. Chiar i istorici cunoscu i precum Dinu C. Giurescu, Ioan Scurtu sau Gheorghe Buzatu au adus critici cu privire la modul în care a fost conceput Raportul Final. Însă nici
aceste critici, nici reac iile opozan ilor regimului comunist i nici publicarea volumului Iluzia Anticomunismului nu au reu it să încurajeze
dezbateri publice pe tema condamnării oficiale i a Raportului Tismăneanu.
Cele prezentate anterior ne dovedesc că trecutul comunist al României a rămas o problemă nerezolvată i a cărei solu ionare se anun ă a fi una problematică i lungă. Contribuie la îngreunarea procesului i trecerea timpului, care face din mo tenirea comunistă un subiect tot mai pu in important. Ca parte a justi iei de tranzi ie demarate în România, Raportul Tismăneanu i condamnarea comunismului au stârnit numeroase reac ii i dezbateri cu privire la confruntarea trecutului comunist, reac ii i dezbateri care nu au fost capabile să ducă la implementarea de măsuri concrete, ci mai degrabă au subliniat lipsa capacită ii de a demara politici de decomunizare.
Bibliografie
Periodice
Antoniu, Gabriela. „Tismăneanu a slăvit comunismul‖. ÎnŚ
ȘurnalulăNa ional, an XIV, nr. 4186, 20 decembrie 2006, p. 8-9.
Băcanu, Petre Mihai. „Condamnarea i ultimul cap al Zmeului‖. ÎnŚ RomâniaăȚiber , nr. 5110, 22 decembrie 2006, p. 1.
„Biserica intă‖. ÎnŚ Ziua, an XIII, nr. 3843, 31 ianuarie 2007a, p. 4-5.
„Condamnare la unison‖. ÎnŚ Evenimentul Zilei, nr. 4669, 20 decembrie 2006, p. 5.
„Condamnarea comunismului - un pas spre civiliza ie‖. ÎnŚ
318
Corlă ean, Mirela. „Raportul Tismăneanu, rigoare i candoare‖. ÎnŚ
Cotidianul, an XV, nr. 301, 20 decembrie 2006, p. 5.
Cristoiu, Ion. „Raportul răfuielii politice‖. ÎnŚ Șurnalulă Na ional, an XIV, nr. 4184, 18 decembrie 2006, p. 2.
Dăboveanu, Claudia. „Păunescu, între lehamie i revoltă‖. În:
ȘurnalulăNa ional, an XIV, nr. 4187, 21 decembrie 2006, p. 22.
„EVZ a cam furat Raportul‖. ÎnŚ Cotidianul, XV, nr. 301, 20 decembrie 2006 p. 5.
Gheorghiu, Lucian. „«Regimul comunist din România a fost ilegitim i criminal»‖. ÎnŚ Cotidianul, an XV, nr. 300, 19 decembrie 2006, p. 4.
Ghinea, Cristian. „De ce n-are Tismăneanu apcă?‖. ÎnŚ
Cotidianul, an XV, nr. 302, 21 decembrie 2006, p. 18.
Hera, Călin. „PSD ŝ PCR‖. ÎnŚ Evenimentul Zilei, nr. 4669, 20 decembrie 2006, p. 8.
Hriban, Ancaś Roncea, Victor. „Fu ereala‖. ÎnŚ Ziua, an XIII, nr. 3808, 16/17 decembrie 2006, p. 5.
Ioni ă, Ion M. „Monstruoasa coali ie‖. ÎnŚ Adev rul, nr. 5117, 19 decembrie 2006, p. 7.
Lupea, Ioana. „Fantoma lui Lenin la PSD‖. ÎnŚ Evenimentul Zilei, nr. 4663, 12 decembrie 2006a, p. 6.
Idem. „Ne prive te pe to i‖. ÎnŚ Evenimentul Zilei, nr. 4667, 18 decembrie 2006b, p. 6.
Idem. „Vocea ipată a totalitarismului‖. ÎnŚ Evenimentul Zilei, nr. 4668, 19 decembrie 2006c, p. 6.
Marian, Mircea. „Băsescu, huiduit prima oară ca pre edinte‖. ÎnŚ Adev rul, nr. 4897, 5 aprilie 2006a, p. A2.
Idem. „Se pregăte te scandalul «Tismăneanu»‖. ÎnŚ Adev rul, nr. 5115, 16 decembrie 2006b, p. 1.
Mihai, Florin. „Dobre a fost declarat mort de Tismăneanu‖. ÎnŚ
ȘurnalulăNa ional, an XV, nr. 4288, 12 aprilie 2007, p. 26-27.
Morar, Ioan T. „Ce facem cu premiul Dumitru Tinu?‖. ÎnŚ
Cotidianul, an XV, nr. 306, 28 decembrie 2006, p. 18.
„Olteanu î i asumă istoria bunicii‖. ÎnŚ Ziua, an XIII, nr. 3810, 19 decembrie 2006, p. 5.
Palade, Rodica. „Alian a nu se va rupe‖. ÎnŚ Revista 22, an XVI, nr. 801, 12-18 iulie 2005, p. 8-9.
319
Piciu, Dana. „VoiculescuŚ «Pre edintele, beneficiar al comunismului»‖. ÎnŚ ȘurnalulăNa ional, an XIV, nr. 4186, 20 decembrie 2006, p. 9.
Popescu, Simona. „Descătu area Justi iei‖. ÎnŚ Româniaă Țiber , nr. 4646, 22 iunie 2005, p. 3.
Prelipceanu, Nicolae. „Decembrie 1918, decembrie 1989, decembrie 2006‖. ÎnŚ RomâniaăȚiber , nr. 5107, 19 decembrie 2006, p. 1.
„Protestul oficial al Bisericii‖. ÎnŚ Ziua, an XIII, nr. 3843, 31 ianuarie 2007b, p. 5.
Raport pentru condamnarea regimului politic comunist ca nelegitim i criminal‖. ÎnŚ „22 Plus‖, supliment Revista 22, an XIII, nr. 188, 21 martie 2006, 1-4.
Rădulescu, George. „Comunismul, înviat pentru o zi prin «ac iunea autobuzul»‖. ÎnŚ Adev rul, nr. 5119, 21 decembrie 2006, p. 6.
Revista 22, an XVII, nr 876, 19-25 decembrie 2006, p. 1-28. „Revolta de inu ilor politici‖. ÎnŚ Ziua, an XIV, nr. 4100, 30 noiembrie 2007c, p. 5.
Roncea, Victor. „Raportul Tismăneanu este bun de maculatură‖. ÎnŚ Ziua, an XIII, nr. 3905, 16 aprilie 2007, p. 4.
Ruse, Lilianaś Negru iu, Florin. „Steaua ro ie bate svastica‖. ÎnŚ
Gândul, an II, nr. 504, 20 decembrie 2006, p. 4.
Silian, Sidonia. „Anticomunismul pe mai multe voci‖. ÎnŚ Jurnalul Na ional, an XV, nr. 4216, 27 ianuarie 2007, p. 5.
u u, Cristian. „Băsescu atacă la Geoană. Ripostează Iliescu‖. ÎnŚ
Cotidianul, an XV, nr. 32, 21 decembrie 2006, p. 3.
„Tatăl meu a fost lider PN , iar al domnului Tismăneanu, kominternist‖. ÎnŚ Adev rul, nr. 5115, 18 decembrie 2006a, p. 11.
iu, Ilarion. „Crimele comunismului «marca» Tismăneanu‖, ÎnŚ
ȘurnalulăNa ional, an XIV, nr. 4186, 20 decembrie 2006, p. 10.
Lucr riăgeneraleă iăspeciale
Ernu, Vasile; Rogozeanu, Costiś iunea, Ciprianś ichindeleanu, Ovidiu. Introducere la Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportuluiă Tism neanu. Coordonatori: Vasile Ernu, Costi Rogozeanu, Ciprian iulea, Ovidiu ichindeleanu. Chi inăuŚ Ed. Cartier, 2008.
320
Moisa, Gabriel. Direc iiă iă tendin eă înă istoriografiaă româneasc :ă
1989-2006, OradeaŚ Ed. Universită ii din Oradea, 2007.
Ovidiu imonca. „Marea încercareŚ Raportul Comisiei Tismăneanu iese la lumină. Dialog cu Vladimir Tismăneanu‖. ÎnŚ Vladimir Tismăneanu, Refuzulă deă aă uita.ă Articoleă şiă comentarii politice (2006-2007), Bucure tiŚ Ed. Curtea Veche, 2007, p. 165-178.
„Scrisoare deschisă adresată domnului Sorin ILIE IU‖. ÎnŚ
CaieteleăRevolu iei, nr. 4(11)/2007.
http://irrd.ro/wp-content/uploads/2014/caitepdf/11.pdf (accesat la data de 17 noiembrie 2014), p. 73-74.
Tismăneanu, Vladimirś Dobrincu, Dorin i Vasile, Cristian (eds.).
ComisiaăPreziden ial ăpentruăAnalizaăDictaturiiăComunisteăînăRomânia:ă Raport Final. Bucure tiŚ Editura Humanitas, 2007.
Internet
„Acad. Dinu C. Giurescu desfiin ează Raportul Tismăneanu‖. ÎnŚ
9AM NEWS, 31 martie 2007a.
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-03-31/acad-dinu-c-giurescu-desfiinteaza-raportul-tismaneanu.html (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
Apelă c treă pre edinteleă Românieiă Traiană B sescu.
http://www.gds.ong.ro/apel.htm (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
ApelăpentruăRomânia.
http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=arti cle&id=347%3Aapel-pentru-romania-iunie-2005&catid=47%3Abreviar-pentru-procesul-comunismului&Itemid=154&lang=ro (accesat la data de 28 octombrie 2013).
„Călin Popescu-TăriceanuŚ Consider raportul Tismăneanu justificat‖. ÎnŚ Amos News, 18 decembrie 2006.
http://www.amosnews.ro/arhiva/calin-popescu-tariceanu-consider-raportul-tismaneanu-justificat-18-12-2006 (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
Comunicată deă pres , Administra ia Preziden ială, 21 decembrie 2006. http://www.presidency.ro/?_RID=htm&id=126 (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
321
Dădăcuş, Liviu.„IliescuŚ Aşa-zisul Raport Tismăneanu, o făcătură nefericită, jignire a memoriei celor ce s-au jertfit‖. ÎnŚ Mediafax, 12 octombrie 2009.
http://www.mediafax.ro/politic/iliescu-asa-zisul-raport-tismaneanu-o-facatura-nefericita-jignire-a-memoriei-celor-ce-s-au-jertfit-4981595
(accesat la data de 15 noiembrie 2014).
PL-x nr. 282/2006, Proiectulă Țegiiă lustra iei,ă privindă limitareaă
temporar ă aă accesuluiă laă uneleă func iiă şiă demnit iă publiceă pentruă persoaneleăcareăauăf cutăparteădinăstructurileădeăputereăşiădinăaparatulă represiv al regimului comunist.
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6394
(accesat la data de 18 aprilie 2014).
Pl-x nr. 545/2005, Propunereă legislativ ă privindă interzicereaă accesuluiălaădemnit iăşiăfunc iiăpublice,ăpentruăoăperioad ădeterminat ,ăaă persoaneloră careă auă f cută parteă dină nomenclaturaă comunist ă „ȚEGEAă ANTINOțENCȚATUR ".
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6206 (accesat la data de 13.11.2014).
„PontaŚ Am avut o singură mică ezitare legat de Tismăneanu - a scris o carte excelentă despre Iliescu‖. ÎnŚ Gândul, 28 mai 2012.
http://www.gandul.info/politica/ponta-am-avut-o-singura-mica-ezitare-legat-de-tismaneanu-a-scris-o-carte-excelenta-despre-iliescu-9678062
(accesat la data de 24 noiembrie 2014).
„Procesul comunismului‖. ÎnŚ 9AM NEWS, 24 octombrie 2005.
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-10-24/procesul-comunismului.html (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
Proclama iaăpentruăRomânia.
http://www.asociatia21decembrie.ro/2005/04/proclamatia-pentru-romania/ (accesat la data de 18 aprilie 2014).
Profă Ioană Scurtu:ă Tism neanuă faceă parteă dină aceeaşiă „fibr intelectual ”ă cuă țihailă Roller. ÎnŚ „Ziari ti Online‖, 24 iunie 2011.
http://www.ziaristionline.ro/2011/06/24/prof-ioan-scurtu-tismaneanu- face-parte-din-aceeasi-%E2%80%9Efibra-intelectuala%E2%80%9D-cu-mihail-roller/ (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
„«Raportul final» – un produs expirat‖. ÎnŚ Art-emis, 10 ianuarie 2012.
http://www.art-emis.ro/analize/780-raportul-final-un-produs-expirat.html (accesat la data de 19 aprilie 2014).
322
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Actualitate/75966/Raportul-Tismaneanu-pus-la-zid-de-un-analist-CIA.html (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
Resolution 1481 (2006), Need for international condemnation of crimes of totalitarian communist regimes, Adunarea Parlamentară.
http://assembly.coe.int/main.asp?link=/documents/adoptedtext/ta06/eres1 481.htm (accesat la data de 15 noiembrie 2014).
Tapalagă, Dan. „Vladimir Tismăneanu, amenin at cu moartea‖. ÎnŚ
Hotnews, 2 iunie 2007.
http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1067952-vladimir-tismaneanu-amenintat-moartea.htm (accesat la data de 17 noiembrie 2014).
„Vadim îi dă în judecată pe Tismăneanu şi Patapievici‖. ÎnŚ
