• Nenhum resultado encontrado

The use of the internet: consumption patterns of adolescents in romania

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2017

Share "The use of the internet: consumption patterns of adolescents in romania "

Copied!
24
0
0

Texto

(1)

„RevistaăRomân ădeăSociologie”,ăserieănou ,ăanulăXIX,ănr.ă3–4,ăp.ă307–330,ăBucureşti,ă2008ă

UTILIZAREAăINTERNETULUI:ă

PATTERN

-URIăă

DEăCONSUMăALEăADOLESCEN ILORăDINăROMÂNIAă

SIMONAăŞTEF NESCU*ă

ABSTRACTă

THEăUSEăOFăTHEăINTERNET:ăCONSUMPTIONăPATTERNSăă OFăADOLESCENTSăINăROMANIAă

ă

StartingăfromătheătheoreticalăpremiseăaccordingătoăwhichăInternetăusersăareăană activeăforceăinătheă“generativeăprocessăofătechnology”ăandăfromătheăresultsăofăaălargeră investigationă conductedă usingă bothă quantitativeă andă qualitativeă methods,ă thisă workă dealsăwithătheăpatternsăofăInternetăconsumptionăandăuseăbyăRomanianăadolescents.ăTheă studyă presentsă dataă relatedă toă theă frequencyă andă durationă ofă Internetă useă byă adolescents,ădataărelatedătoătheămostăusedăInternetăapplications,ăasăwellăasădataărelatedă toă theă significanceă ofă Internetă foră youngă peopleă andă theă selfă perceptionă ofă theă influenceăofăthisănewămeansăofăcommunication.ăTheăconclusionsăofătheăworkăreferătoă theăimpactăofăInternetăonăcommunicationă–ăităisă“facilitated”ăbyătheăInternet,ăasăfarăasă adolescentsăareăconcernedăand,ăinăanyăcase,ăităisă“transformed”,ă“changed”ăbyăthisănewă meansă ofă communication.ă Theă Internetă isă aă spaceă thatăoffersă variousă entertainmentă opportunitiesăwhichăareăimpossibleătoăofferăbyăotherămeansăofăcommunication,ăsuchăasă on-lineăgamingăandădownloading,ăasăwellăasăinformation.ăTheăInternetăoffers,ăwithoută anyărestriction,ăinformationăfromăallăfieldsăandărelatedătoăallăpreoccupations,ăincludingă informationărelatedătoăschool,ăuniversitiesăandăprofessionsăwhichăcanăbeăchosenăinălife.ă TheăworkăisăalsoăaădebateăonătheăfactăthatăInternetăisăalmostăexclusivelyăcharacterizedă inăpositiveătermsăbyăadolescents,ădespiteătheăwarningăsignalsăgivenăandăemphasizedăbyă someăwithărespectătoătheă“danger”ărepresentedăbyătheăInternet.ăAsăaăconclusion,ătheă workă showsă thată accordingă toă theă investigatedă data,ă youngă peopleă useă theă Internetă frequentlyăandătoăaălargeăextent,ăthatăităisăanăintegralăpartăofătheirălifeăandăitsăuseăisăaă routineă“ritual”ăwithoutăwhich,ăforămanyăadolescents,ălifeăcan’tăevenăbeăconceived.ă

Keyăwords:ăInternet,ăadolescents,ămediaăuses,ăpatternsăofăcommunication.ă

CADRULăCONCEPTUALăŞIăTEORETICă

Foarteă recent,ă începândă cuă aniiă ’90,ă internetulă aă revolu ionată lumeaă comunic rii,ă aşaă cumă nuă aă maiă f cut-oă niciună altă mediuă deă comunicareă înainte,ă fiindădiferitădeătoateăformeleădeăcomunicareăutilizateăînainte.ăPeăparcursulăultimiloră

*ăAddressăcorrespondenceătoăSimonaăŞtef nescu:ăInstitutulădeăSociologieăalăAcademieiăRomâne,ă

(2)

ani,ă specialiştiiă înă ştiin eă socialeă şiă înă ştiin eleă comunic riiă auă realizată diferiteă abord riă pentruă conceptualizareaă şiă analizareaă acestuiă nouă mediuă deă comunicare.ă Poten ialulă acestuiaă deă aă schimbaă sistemeleă deă comunicareă tradi ionaleă şiă mediaă tradi ional ăaădevenităunăsubiectădeăcercetareăimportantăînădomeniulăcomunic rii.ă

Termenulă deă comunicareă mediat ă deă computeră esteă anterioră dezvolt riiă fulminanteăaăinternetuluiădinăultimiiăaniăşiăaăfostăcreatăpentruăaădesemnaănoulătipădeă interac iuneă mediat ă deă computere.ă Înă anulă 1995,ă J.ă Thompson,ă înă lucrareaă saă Mediaăşiămodernitatea,ăconstruindăoătipologieăaăinterac iunilorădintreăoameni,ăf ceaă distinc iaăîntreăinterac iuneaăfa -în-fa ,ăceaămediat ăşiăinterac iuneaăcvasimediat .ă Înă termeniiă acestuiă autor,ă comunicareaă mediat ă deă computeră împrumut ă atâtă elementeă specificeă comunic riiă interpersonale,ă fa -în-fa ,ă câtă şiă elementeă aleă comunic riiăcvasimediate.ăCaăşiăcomunicareaăinterpersonal ,ăcomunicareaămediat ă deă computeră esteă dialogal ,ă îns ,ă spreă deosebireă deă interac iuneaă mediat ă deă telefon,ă eaă poateă fi,ă uneori,ă şiă monologal ă (înă sensulă unuiă feed-backă incert),ă asemeneaăcvasi-interac iuniiămediate.ăCaăşiăcomunicareaăfa -în-fa ,ăcomunicareaă mediat ădeăcomputerăseăîntemeiaz ,ăînăuneleădinăformeleăei,ăpeăcunoaştereaădateloră psihologiceăaleăinterlocutorilor,ăpeăcapacitateaădeăaăexplicaăreac iileăacestora,ăcaăşiă peăunăsetădeăreguliămaiădegrab ăindividualeăsauădeăgrup,ădecâtăpeăunăsetădeănormeăşiă reguliăcuăcaracterăsocialăgeneral.ăDeăasemenea,ăcomunicareaămediat ădeăcomputeră implic ă autodezv luireaă (înă termeniiă luiă J.ă DeVito,ă 1988),ă cunoaştereaă lumiiă exterioare,ă rela ionareaă semnificativ ă cuă alteă fiin eă umane,ă persuadareaă interlocutorilor,ă dară şiă ună substrată ludic,ă toateă acesteaă fiind,ă înă acelaşiă timp,ă obiectiveăaleăcomunic riiădeătipăinterpersonal.ăPeădeăalt ăparteăîns ,ăcomunicareaă mediat ădeăcomputerăimplic ăoăseparareădeăcontexteăşiăoădisponibilitateăextins ,ăînă timpăşiăspa iu,ăşiăpoateăfiăorientat ănuădoarăspreăanumi iă„al ii”,ăciăşiăspreăoăgam ă divers ăşiănelimitat ădeăreceptori,ăasemeneaăcvasi-comunic riiămediate.ăMaiămult,ă comunicareaămediat ădeăcomputerăîşiădezvolt ăpropriileăeiămecanismeăşiăelemente:ă noiătipuri,ăspecifice,ădeăcontexte,ădeăindiciiăsimboliceăşiădeăformeădeădialogăşiădezbatere.ă Studiulă deă fa ă porneşteă deă laă perspectivaă teoretic ă maiă larg ,ă deschis ă deă antropologulă V.ă Turner,ă conformă c reiaă lumileă socialeă suntă compuseă dină dou ă modeleăparalele,ăaproapeăcontrastante:ăsocietateaăcaăstructur ă social ăşiăsocietateaă subă form ă deă comunit i.ă Rela iileă dintreă celeă dou ă elementeă deă baz ă aleă vie iiă umane,ă socialeă şiă culturale,ă suntă mediate,ă conformă autoruluiă amintit,ă deă „experien eleăefemereăaleăliminalit ii”.ăAlteătradi iiăteoreticeămajoreărecunosc,ădeă asemenea,ăacesteărela ii,ăreprezentândăunăcadruăconceptualădistinctăşiăsemnificativă înăstudiileăînăprofunzimeăasupraăinternetului.ăÎnăacesteăperspective,ăinternetulăesteă unămediuănaturalăalăliminalit ii,ăunălocăînăcareăsineleăşiăsocietateaătrebuieăf cuteăs ă coexisteă într-ună procesă înă careă ambeleă seă adapteaz ă conven iiloră mediuluiă deă comunicare.ă

(3)

culturale,ă dară înă interiorulă reguliloră generaleă aleă vie iiă sociale.ă Înă aceast ă perspectiv ,ăînăîncercareaădeăaăexplicaăagendaăutilizatorilorăobişnui iădeăinternet,ăînă rela ieă cuă participareaă loră înă sistemeleă tehnologice,ă A.ă Feenbergă (1991,ă 1999)ă formulaă „teoriaă critic ă aă tehnologiei”,ă conformă c reiaă acesteă sistemeă nuă potă s ă defineasc ăexhaustivăcondi iileădeăexisten ăaleăsubiec ilorăimplica iăînăele.ăOameniiă dauă propriileă loră interpret riă şiă genereaz ă propriileă loră aplica iiă la/aleă sistemeloră tehnologice,ă careă uneoriă seă abată deă laă scopurileă loră ini iale.ă Acestea,ă spuneă Feenberg,ă nuă suntă modific riă ira ionale,ă aşaă cumă esteă posibilă caă ideologiaă dominant ă s ă leă prezinte,ă ci,ă maiă degrab ,ă reflect ă oă practic ă aă ra ionaliz rii,ă aleă c reiă originiă potă fiă g siteă înă seturileă alternativeă deă valoriă şiă interese.ă Peă aceast ă baz ,ăutilizatorii,ăclien iiăşiăchiară„victimele”ăsistemelorătehnologiceăseăangajeaz ăînă a-şiăapropriaăcreativătehnologia,ăreformând-o,ăuneori,ăf când-oămaiăuman ăşiăchiară maiădemocratic .ă

Pornindă deă laă aceast ă perspectiv ă maiă larg ,ă M.ă Bakardjievaă şiă R.ă Smithă (2001)ă auă introdusă termenulă deă „procesulă generativă ală tehnologiei”,ă pentruă aă caracterizaă naturaă dialectic ă aă tehnologiei,ă v zut ă caă sistemă careă nuă doară c ă determin ăceăpotăşiăceănuăpotăs ăfac ăutilizatoriiăcuăel,ădarăşiăcaăsistemăsusceptibilădeă aăfiătransformat,ăînăcadrulăprocesuluiăsocialămaiălargăalăutiliz riiătehnologieiădeăc treă oameni.ăAceast ăviziuneăneăpermiteăs ăvedemăinternetul,ăsimultan,ăcaăpeăunăsistemă careădetermin ăceăpotăşiăceănuăpotăutilizatoriiăs ăfac ,ăînăvirtuteaăunuiădesignă„dat”,ă darăşiăcaăpeăunăsistemăsusceptibilădeăaăfiăschimbatăînăprocesulăutiliz riiăsale.ăAceiaşiă autoriă vorbescă despreă „genurileă deă comportamentă infime/m runte”,ă careă apară caă urmareăaăunorăsitua iiătipiceădeăutilizareă–ădeălaăutilizareaăînăscopădeăloisirăacas ,ălaă utilizareaăînăcadrulăorganizat,ăavândăcaăscopămuncaă–ăgenuriăcareăîns ăreprezint ,ăfiecareă înă parte,ă „fapteă aleă mediuluiă social”,ă determinateă deă procesulă maiă largă ală reproduceriiăsocialeă(Bakardjievaă&ăSmith,ă2001,ăp.ă68).ă

Dateăfiindăacesteăpremise,ăpoateăs ăapar ă–ăcuătitlulădeăipotez ,ăînăacestăstadiuă ală cercet riloră –ă ideeaă conformă c reiaă utilizatoriiă deă internetă sunt,ă într-adev r,ă oă for ăactiv ăînă„procesulăgenerativăalătehnologiei”,ădarănuălaăîntâmplareăşiăniciăîntr-ună modă voluntar.ă Situa iileă socio-biograficeă tipice,ă înă careă subiec iiă seă reg sesc,ă determin ă genuriă infime/m runteă deă comportament,ă inclusivă genuriă deă utilizareă aă tehnologiei.ăÎnăanumiteăcondi ii,ăgenurileăpotăinduceăschimb riăînătehnologiaăîns şi.ă Înă oriceă caz,ă existen aă loră contribuieă laă creareaă posibilit iloră pentruă dezvoltareaă tehnologieiăînăchestiune.ă

(4)

Peă lâng ă absen aă aplica iiloră teoretice,ă dejaă recunoscut ,ă ună altă fapt,ă careă reieseă dină metaanalizeleă asupraă cercet riiă internetuluiă deă pân ă acum,ă esteă acelaă referitorălaăslabaăutilizareăaăunorămetodeădeăcercetareărecunoscute,ăprecumătehnicileă cantitative,ădarăşiăaăunorămetodeăcalitativeămeniteăs ăcompletezeăşiăs ăaprofundezeă informa iileăob inuteăprinăintermediulăstudiilorăcantitative.ă

Tocmaiădeăaceea,ăto iăcercet toriiăînădomeniuăarat ăc ăesteădeădorit,ăpeădeăoă parte,ăs ăfieădezvoltateănoiăconcepteăşiăteoriiăpentruăcercetareaăinternetului,ăal turiă deă utilizareaă unoraă dintreă concepteleă şiă teoriileă comunic riiă existenteă deja,ă astfelă încâtă s ă poat ă fiă explicateă şiă preziseă schimb rileă rapide,ă careă survină oă dat ă cuă aceast ă nou ă tehnologieă deă comunicare,ă iară peă deă alt ă parteă s ă fieă realizate,ă înă viitor,ă maiă multeă studiiă empiriceă referitoare,ă înă special,ă laă variateleă efecteă aleă internetuluiăşiălaăposibilit ileădeăîmbun t ireăaăacestuia,ăastfelăîncâtăs ăcorespund ă aştept rilorăutilizatorilorăşiăsociet ii,ăînăgeneral.ăă

Referitoră laă dificult ileă cercet riiă internetului,ă înc ă dină primiiă aniă aiă prolifer riiăacestuia,ăM.ăMorrisăşiăC.ăOgană(1996)ăar tauăc ămodeleleăteoreticeădină câmpulăcomunic riiădeămas ,ăînăspecialăteoriileăefectelorăşiăipotezeleădeăbaz ădină spateleăacestora,ăconstrâng/limiteaz ăcercetareaăinternetului.ă Totăeiăauăargumentată îns ă c ,ă datorit ă faptuluiă c ă internetulă esteă ună mediuă deă comunicareă deă mas ,ă cercet toriiă comunic riiă ară trebuiă s ă examinezeă internetul,ă maiă multă decâtă comunicareaă mediat ă deă computer,ă înă general,ă înă contextulă altoră mass-mediiă tradi ionale.ă Eiă auă clasificată cercetareaă internetuluiă înă patruă categoriiă distincte:ăă 1)ă comunicareaă asincronic ă «unul-c tre-unul»ă(one-to-oneă –ădeă exemplu,ă e-mail-urile);ă 2)ă comunicareaă asincronic ă «maiă mul i-c tre-maiă mul i»ă (many-to-manyă–ă deă exemplu,ă usenets,ă onlineă bulletină boardsă şiă listservers);ă 3)ă comunicareaă sincronic ,ă ceă poateă fiă «unul-c tre-unul»,ă «unul-c tre-câ iva»ă (one-to-few)ă sauă «unul-c tre-maiă mul i»ă (one-to-many)ă (deă exemplu,ă multi-useră dungeons);ăă 4)ăcomunicareaăasincronic ,ăbazat ăpeănevoiaădestinataruluiă(deăexemplu,ăpaginileă webăşiăFTPăfiles)ă(apudăKimă&ăWeaver,ă2002,ăp.ă520).ă

Cuătoateăc ,ăînăultimiiăani,ăs-auăf cutăprogreseăînăprivin aăconceptualiz riiăşiă analizeiă internetului,ă prină numeroaseă abord riă dină perspectivaă ştiin eloră comunic rii,ă sociologiei,ă psihologieiă etc.,ă înă prezent,ă dezvoltareaă tehnologiei,ă aă mediuluiădeăcomunicare,ăseăafl ăcuămultăînainteaăcercet riiăimpactuluiăs uăsocial.

ăă

OBIECTIVELEăCERCET RIIă

(5)

Obiectiveleăspecificeăaleăcercet riiămaiălargiălaăcareăfacemăreferire1,ărezultateă

deopotriv ă dină întreb rileă deă cercetareă desprinseă dină perspectiveleă conceptual-teoreticeă prezentateă maiă sus,ă caă şiă dină ariaă deă studiuă delimitat ă deă problematicaă utiliz rilorăşiăpercep iilorăinternetului,ăaăproblemelorăsocialeăşiăculturaleăridicateădeă acestaăşiăaăefectelorăinternetuluiăasupraăindivizilor,ăauăfost:ăidentificareaăm suriiăînă careăadolescen iiădinăRomâniaăauăaccesălaăinternet;ăidentificareaăpattern-urilorădeă utilizareăaăinternetuluiăşiăschi areaăunuiă„tablou”ăalăutiliz rilor,ăinclusivăalăloculuiă „consumului”ădeăinternetăînăconsumulăgeneralădeămass-media,ăpeădeăoăparte,ăşiăînă practicileă deă comunicareă interpersonal ,ă peă deă alt ă parte;ă identificareaă efecteloră internetuluiăasupraătinerilor;ăidentificareaăaştept rilorăfa ădeăinternet.ă

Cuăalteăcuvinte,ăne-aăinteresat,ălaăunăprimănivel,ăs ăafl mădac ăaceast ănou ă tehnologieă deă comunicareă esteă r spândit ă printreă adolescen iă laă ună nivelă deă generalitateăridicat,ăsauădac ăr mâne,ăînăcontinuare,ăînăspecialăînăceeaăceăpriveşteă utiliz rileă multimediaă interactive,ă maiă degrab ă poten ial ă decâtă actual .ă Laă ună ală doileaă nivel,ă ne-amă propusă s ă realiz mă oă descriereă comprehensiv ă şiă detaliat ă aă activit iloră şiă pattern-uriloră deă consum,ă generateă deă acestă nouă mediuă deă comunicareădeămas ,ăf r ăaăomiteăniciăsurprindereaămecanismelor/modific rilorădină canaleleăinterpersonaleădeăcomunicare,ăfacilitateădeăaceast ănou ătehnologie.ăÎnăală treileaărând,ăinteresulănostruăaăfostăs ăafl măatâtăefecteleălaănivelulăpersonalăşiăală microrela iilorăsociale,ăcâtăşiăefecteleălaăunănivelămaiăgeneral,ăacelaăalăstiluluiădeă via ăşiăalăfunc ion riiăşiăreconfigur riiănormelorăşiăvalorilorăsociale.ăÎnăfine,ăînăală patruleaă rând,ă ne-amă propusă s ă afl mă careă suntă aştept rileă adolescen iloră fa ă deă internetă–ănuădoarăaştept rileăînăplanăpersonal,ărela ionalăşiăsocial,ăciăşiăaştept rileăînă ceeaăceăpriveşteăevolu iaătehnologic .ă

Aceast ă lucrareă prezint ă oă parteă dină rezultateleă cercet riiă realizateă conformă obiectivelorăspecificeăşiăaădimensiunilorăm surabile,ăcareăauădecursădinăobiectiveleă generale,ăreferitoareălaăpattern-urileădeăutilizareăaăinternetuluiădeăc treăadolescen i,ă peădeăoăparte,ăşiălaăefecteleăacestuiănouămediuădeăcomunicare,ăpeădeăalt ăparte.ă

Maiă exact,ă obiectiveleă specificeă deă cercetareă careă voră fiă prezentateă înă continuareăseărefer ăla:ăidentificareaăfrecven eiăşiădurateiăutiliz riiăinternetului,ăcaăşiă aăpracticilor/aplica iilor,ăpentruăcareăesteăutilizat,ăcelămaiăfrecvent,ăacestămijlocădeă comunicare;ă semnifica iaă internetuluiă pentruă adolescen iiă dină Româniaă (ceă înseamn ă internetulă pentruă adolescen iiă români?);ă autopercep iaă influen eiă internetuluiăasupraăadolescen ilor.ă

ă

METODOLOGIAă

ă

Metodeleăutilizateăauăfostă interviurileăînăprofunzimeăşiăanchetaăsociologic ,ă adic ,ăpeădeăoăparte,ăoămetod ăcalitativ ădeăcercetare,ăiarăpeădeăalt ăparteăoămetod ă cantitativ .ăAşaăcumăseăştie,ădateleăob inuteăprinăaplicareaăuneiămetodeiăcantitativeă

1ăIntitulat ăImpactulă socială şiă culturală ală internetuluiă asupraă adolescenţiloră dină România

(6)

înă sociologieă potă fiă atâtă suplimentateă şiă explicateă prină informa iiă aprofundate,ă ob inuteăprintr-oămetod ăcalitativ ,ăatunciăcândăaceastaăesteăutilizat ăulterior,ăcâtăşiă ghidateă şiă structurateă deă astfelă deă informa ii,ă atunciă cândă metodaă calitativ ă esteă aplicat ăanterior.ăAcestaădinăurm ăaăfostăşiăcazulădemersuluiănostruădeăcercetare.ă

Astfel,ăamărealizatămaiăîntâiăparteaăcalitativ ăaăcercet rii,ăprinăinterviurileăînă profunzime,ăpentruăaăputeaăaveaăinforma iiăşiăoăprim ăimagineăreferitoareălaătemaă deăcercetare.ăAcesteaăne-auăfostăutileăatâtăpentruăaăexplicaăfenomenulăşiăaăaveaăoă prim ă radiografieă aă lui,ă câtă şiă pentruă concepereaă instrumentuluiă deă lucruă (chestionarul)ă pentruă parteaă cantitativ ă aă cercet riiă –ă ancheta.ă Interviurileă auă fostă realizateăînăperioadaămartie–iunieă2007,ăiarăanchetaăsociologic ,ăînănoiembrieă2007.ăă Scopulăprincipalăalăinterviurilorăînăprofunzimeăaăfostăacelaădeăaăăob ine,ădeălaă subiec i,ărealizareaăunoră mininara iuni,ăaăunoră„istoriiăsubiective”,ăprinăcareăeiă s ă descrieă rela iaă loră cuăinternetulă şiă loculăacestuiaăînă via aălorăcotidian .ăGhidulădeă interviu,ă caă şiă chestionarulă utilizată înă cadrulă anchetei,ă aă fostă structurată înă conformitateă cuă obiectiveleă generaleă şiă specifice,ă peă careă niă le-amă propusă atunciă cândă amă concepută cercetarea.ă Amă intervievată 30ă deă subiec i,ă aleşiă înă func ieă deă dou ăcondi iiăgenerale:ăa)ăs ăfieăeleviădeăliceu;ăb)ăs ăfieăutilizatoriădeăinternet.ăCumă atâtăcercetareaăcalitativ ,ăcâtăşiăceaăcantitativ ăaăvizat2ădoarăeşantioaneădeăsubiec iă

dină Bucureşti,ă laă celeă dou ă criteriiă prezentateă maiă susă s-aă ad ugată şiă acelaă caă adolescen iiăintervieva iăs ălocuiasc ăşiăs ăînve eălaăunăliceuădinăBucureşti.ă

Dincoloădeăacesteăcondi iiăgenerale,ăpreliminare,ăne-amăconstituităeşantionulă propriu-zisăînăfunc ieădeătreiămariăcategorii/variabileăindependente,ăpeăcareăle-amă consideratăaăfiăceleămaiărelevanteăînăvedereaăunorăcorela iiăşiăexplica iiăsociologiceă aleă fenomenuluiă studiat:ă genulă (masculin,ă feminin),ă clasaă –ă înă sensulă deă ană deă studiuă(aăIX-a,ăaăX-a,ăaăXI-aăşiăaăXII-a)ăşiăprofilulăliceuluiă(cuăşaseăvariante:ăreal,ă uman,ă informatic,ă tehnic,ă artistic/voca ională şiă sportiv).ă Astfel,ă inândă contă deă structuraă laă nivelă generală aă categorieiă deă popula ieă peă careă amă vizat-o,ă structuraă eşantionuluiănostruădeă30ădeăpersoaneăselectateăpentruăinterviurileăînăprofunzimeăaă fostăurm toarea:ă16ăfeteăşiă14ăb ie i;ă7ăeleviăînăclasaăaăIX-a;ă8ăeleviăînăclasaăaăX-a;ăă 7ăeleviăînăclasaăaăXI-a;ă8ăeleviăînăclasaăaăXII-a;ă7ăeleviălaăunăliceuăcuăprofilăreal;ăă 8ă laă profilă uman;ă 4ă laă profilă informatic;ă 4ă laă profilă tehnic;ă 4ă laă profilă artistică şiăă 3ălaăprofilăsportiv.ă

Anchetaăsociologic ,ăaăc reiăcercetareădeăterenăaăavutălocăînănoiembrieă2007,ă aă fostă realizat ă asupraă unuiă eşantionă reprezentativă deă adolescen iă dină Bucureşti.ă Scopulăacesteiaăaăfost,ăpeădeăoăparte,ărealizarea,ăpeăbazaădatelorăob inute,ăaăunoră generaliz riăutileălaănivelămacrosocial,ăiarăpeădeăalt ăparte,ăconturareaăunuiătablouăală locului/integr riiă internetuluiă înă via aă deă ziă cuă ziă aă tineriloră şiă adolescen iloră dină România,ă ceeaă ceă neă relev ă şiă dateă importanteă privindă rolul/loculă acestuiaă înă reconfigurareaăspa iuluiămediaticăromânesc.ă

(7)

Tehnica,ăprinăcareăamăob inutăeşantionulăreprezentativălaănivelulăBucureştiului,ă aă fostă eşantionareaă stratificat .ă Schemaă deă eşantionareă aă fostă unaă complex ,ă presupunândă ună procedeuă deă eşantionareă bistadial ,ă conjugată cuă opera iiă deă stratificareăpropor ional ,ăselec ieăclusterăşiăselec ieăaleatorieăsimpl ,ăcaămodalitateă deăselec ieăultim .ă

Popula iaădeăreferin ăsauă„universulăcercet rii”ănoastreăfostăconstituit/ ădină adolescen iiă dină Bucureşti,ă înscrişiă într-oă form ă deă înv mântă liceal.ă Aşadar,ă ună primăstrat,ăpeăcareăl-amăavutăînăvedereăînăselectareaăeşantionului,ăaăfostăformaădeă înv mânt.ăLuândăînăconsiderareăacestăcriteriu,ăamăstabilităpropor iaădeăpopula ieă vizat ,ă peă fiecareă dintreă tipurileă deă formeă deă înv mântă laă careă suntă înscrişiă adolescen iiă dină Bucureşti:ă liceuă (zi,ă seral,ă frecven ă redus ),ă respectivă SAMă (şcoal ădeăarteăşiămeserii).ăAstfel,ăamăselectatăpentruăeşantionulănostruănum rulădeă adolescen iă dină fiecareă dină acesteă tipuriă deă formeă deă înv mânt,ă conformă distribu ieiă corespunz toareă aă popula ieiă deă referin ă (categoriaă adolescen iloră liceeniădinăBucureşti).ăAlteădou ăcriterii,ăpeăcareăle-amăavută înăvedereăînăselec iaă eşantionului,ă criteriiă careă s-auă constituită înă „straturi”ă pentruă schemaă noastr ă deă eşantionare,ă auă fostă „clasa”ă –ă înă sensulă deă „ană deă studiu”ă (cuă cinciă categoriiă sauă substraturi:ăaăIX-a,ăaăX-a,ăaăXI-a,ăaăXII-aăşiăaăXIII-a),ărespectivă„profilul”ă(cuăoptă tipuriăsauăsubstraturi:ăuman,ăreal,ăinformatic,ătehnic,ăeconomic,ăartistic,ăsportivăşiă teologic).ă Înă func ieă deă toateă acesteă criteriiă (straturiă şiă substraturi),ă amă realizată alocareaă propor ional ă aă eşantionuluiă peă straturi,ă înă conformitateă cuă distribu iaă popula ieiădeăbaz 3

Dup ăstabilireaăunuiăvolumăorientativăalăeşantionuluiădeă1ă000ădeăadolescen i,ă volumă careă respect ă reprezentativitateaă unuiă eşantionă laă aceast ă scar ,ă şiă dup ă alocareaă propor ional ă aă eşantionuluiă peă straturileă men ionate,ă şiă f r ă aă realizaă realoc riăaleăsubeşantioanelorăcuăvolumăsc zutăînăstraturileăînvecinateă(pentruăaănuă introduceădistorsiuniăînăeşantion)4,ăamăales,ăprinăalocareăexclusivăaleatorie,ăliceeleă

dină cadrulă c roraă urmauă s ă fieă selecta iă eleviiă incluşiă înă eşantionă şiă amă stabilită m rimeaă medieă aă subeşantioaneloră peă punctă deă eşantionare,ă caă şiă num rulă şiă volumulădeăpuncteădeăeşantionareăpeăfiecareăstrat.ăAceleaşiăreguliăaleăeşantion riiă probabilisteăsauăaleatorieăauăfostărespectateăşiădeăoperatoriiădeăteren,ăatunciăcând,ăînă cadrulă liceeloră incluseă înă eşantion,ă auă selectată clasaă (aiciă nuă înă sensulă deă ană deă studiu,ăciădeăclaseăparaleleă–ăA,ăB,ăC,ăDăetc.),ădinăcareăurmaăaăfiăalesănum rulădeă elevi,ăiarădinăcadrulăclaseiăeleviiăincluşiăînăanchet .ăă

3ăToateădateleăreferitoareălaăpopula iaădeăreferin ă–ăadolescen iiăliceeniădinăBucureştiă(num rulă

totală deă liceeniă înscrişiă înă anulă şcolară 2007–2008,ă num rulă deă licee,ă distribu iaă loră peă formeă deă înv mântă –ă licee,ă cuă varianteleăzi,ă serală şiăfrecvenţ ă redus ,ă respectivă şcoliă deă arteă şiă meserii,ă distribu iaă peă claseă şiă peă profiluri)ă ne-auă fostă oferite,ă laă cerere,ă deă c treă Inspectoratulă Şcolară ală MunicipiuluiăBucureştiă(www.ismb.edu.ro

4ăAstfel,ăchiarăşiăatunciăcândăsubeşantionulăaăfostăfoarteămic,ăaşaăcumăaăfostăcazulăprofiluriloră

(8)

Anchetaăs-aădesf şuratăînă60ădeăliceeădinăBucureşti5.ăVolumulăeşantionuluiă

final,ăasupraăc ruiaăaăfostăaplicatăchestionarul,ăaăfostădeă1ă008ăsubiec i,ăiarăstructuraă luiăaăfostăurm toarea:ă

ă

Tabelulănr.ă1

Volumulăşiăstructuraăeşantionuluiăreprezentativăpentruăadolescen iiăliceeniălaănivelulăBucureştiuluiă

ă

Liceeă SAMă

Profiluri/Aniădeă

studiuă(clase)ă IXă Xă XIă XIIă XIIIă IXă Xă XIă Totalăpeăprofiluriă

Artistică 4ă 1ă 8ă 3ă 0ă 0ă 0ă 0ă 16ă

Reală 13ă 11ă 10ă 19ă 4ă 0ă 0ă 0ă 57ă

Economică 16ă 16ă 20ă 24ă 5ă 4ă 7ă 6ă 98ă

Informatică 54ă 66ă 70ă 80ă 6ă 0ă 0ă 0ă 276ă

Sportivă 3ă 4ă 4ă 5ă 0ă 0ă 0ă 0ă 16ă

Tehnică 28ă 41ă 41ă 91ă 47ă 37ă 59ă 38ă 382ă

Teologică 2ă 2ă 2ă 4ă 0ă 0ă 0ă 0ă 10ă

Umană 29ă 31ă 40ă 42ă 11ă 0ă 0ă 0ă 153ă

Totalăpeăclaseă 149ă 172ă 195ă 268ă 73ă 41ă 66ă 44ă 1ă008ă

FRECVEN AăŞIăDURATAăUTILIZ RIIăINTERNETULUI.ăCELEăMAIăFRECVENTă FOLOSITEăPROGRAME/APLICA IIăALEăACESTUIăMIJLOCăDEăCOMUNICAREă

Rezultateleă cercet riiă noastre,ă atâtă calitativeă câtă şiă cantitative,ă neă demonstreaz ăfaptulăc ăadolescen iiăpotăfiăcaracteriza iăcaă mariă „consumatori”ădeă internet.ă Cuă oă singur ă excep ie,ă to iă tineriiă intervieva iă înă profunzimeă utilizeaz ă zilnică internetul,ă iară anchetaă sociologic ă ne-aă relevată c ă maiă multă deă treiă sferturiă dintreăadolescen iăacceseaz ăinternetulăînăfiecareăzi:ă

Aşadar,ădateleăancheteiădeăterenăauănuan atărezultateleăreferitoareălaăfrecven aă utiliz riiăinternetuluiădeăc treăliceeni.ăCumăspuneam,ăcercetareaăne-aărelevatăfaptulă c ă maiă multă deă treiă sferturiă dintreă adolescen iiă bucureşteniă (75,8%)ă utilizeaz ă internetulăzilnic.ăAceştiaăsuntăurma iădeăunăprocentădeăaproapeă17%,ăcare,ădeşiănu-lă utilizeaz ă zilnic,ă folosescă totuşiă noulă mediuă deă comunicareă celă pu ină oă dat ă peă s pt mân .ăDinăacestăprocentădeă17%,ăceiămaiămul iă(8,8%)ăintr ăpeăinternet,ăîntr-oă s pt mân ,ădeă4–6ăori.ăUnăprocentădeă6%ădinăadolescen iăacceseaz ăinternetulădeă 2–3ăoriăpeăs pt mân ,ăiară2,1%ăoădat ăpeăs pt mân .ăProcentulăcelorăcareăutilizeaz ă maiă rară internetulă esteă deă aproapeă 7%:ă 1,1%ă îlă folosescă deă 2–3ă oriă peă lun ,ă iară restul,ădeă5,8%,ăsuntăutilizatoriăsporadici,ăutilizându-lăoădat ăpeălun ăsauămaiărar.

5ăDintr-ună totală deă 102ă liceeă şiă SAMă existenteă înă Bucureşti.ă Num rulă mareă deă unit iă deă

(9)

Figuraănr.ă1ă

Frecven aăutiliz riiăinternetuluiădeăc treăadolescen i

ă

Dateleăob inuteăprinăinterviurileăînăprofunzimeăne-auăpermisăs ăafl măşiăceăseă afl ă„înăspatele”ăacestorăprocente,ă„con inutul”ălor.ăDincoloădeăfaptulăc ămajoritateaă adolescen ilorăutilizeaz ăzilnicăinternetulă(29ădinăceiă30ădeăsubiec iăintervieva iăînă profunzimeă şiă 75,8%ă dină ceiă 1ă008ă subiec iă aiă anchetei),ă ne-aă interesată şiă ceă înseamn ,ămaiăexact,ăacestăr spunsă„înăfiecareăzi”,ăpeăcareăl-amăprimit,ăcelăpu inăînă interviuri,ăaproapeăinvariabil,ădeălaăadolescen i.ă

Interviurileă înă profunzimeă ne-auă relevată faptulă c ă timpulă deă folosireă ală internetuluiăvariaz ,ădeăobicei,ădeălaăoăor ,ălaă10ăşiăchiară13ăoreăpeăzi.ăUniiădintreă intervieva iă nuă auă putută s ă fac ă oă apreciereă aă timpuluiă deă utilizare:ă eiă declar ă c ă internetulă„st ădeschisătoat ăziua”,ăf r ăa-lăfolosiăîns ăcontinuu,ăeiădesf şurândăşiă alteă activit iă sauă întrerupândă utilizareaă luiă pentruă alteă ocupa iiă (careă implic ă inclusivăac iuneaădeăaăplecaădeăacas ):ă

ă Casetaănr.ă1ă „Esteădeschisătotătimpul”.ă

Sânzianaă(clasaăaăXI-a,ăprofilăuman):ă„Înăfiecareăziă(…)ăDeăcândăvinădeălaăşcoal ăpân ăsearaăcândă m ăculc.ăDarănuăstauăîntr-una,ămaiăplecădeălaăcalculator,ădar,ă şiădac ăplecăînăoraş,ăeuăîlălasădeschisă acolo,ăc ăstauăpeăMessengerătotătimpul.ăVorbescăîntruna,ăeăcaăoădependen ,ăaşa.ăDac ănuăintruăoăziăsauă dou ,ăsimtăc ăînnebunesc!”.ă

Oanaă(clasaăaăXI-a,ăprofilăreal):ă„Aăutilizaăînăsensăpasivăsauăactiv?...ăPentruăc ăinternetulăeste,ă practic,ădeschisădinămomentulăînăcareăseădeschideăşiăcalculatorul,ăiarăacestaăesteădeschisămaiănonstop.ă Deciăşiăinternetulăesteănonstop.ăDeăutilizat,ădeănavigatăpeăinternetăsauădeăvorbităpeăinternet,ăînămedieă camăvreoădou -treiăoreăpeăzi,ăs ăzic”.ă

Laviniaă(clasaăaăX-a,ăprofilătehnic):ă„Avândăcalculatorăacas ,ăînăcamer ,ăMessenger-ulăeădeschisă totătimpul…”ă

Doinaă(clasaăaăIX-a,ăprofilăartistic):ă„Euăîlădeschidădeădiminea ,ăîlălasăpornităşiăcândămaiăsun …ă adic ănuăstauătotătimpulăînăfa aăcalculatorului,ădecâtădoarăatunciăcândăamătreab ăsauăcevaădeăgenulă sta.ă Nuăstauădoarăcaăs ăvorbesc”.

Frecven aăutiliz riiăinternetuluiă(procente)ă

zilnic,ă 75,8ă 4–6ăzile/ăs pt mân ,ă8,8ă

2–3ăoriă /lun ,ă1,1

NS/NR,ă0,5ă oădat peălun ăsauămaiărar,ă

5,8ă oăziă/s pt mân ,ă2,1ă

(10)

Aşaăcumăseăobserv ăînăultimeleădou ăcitate,ăinternetulăesteăechivalat,ădeămulteă ori,ăcuăMessenger-ulăsauăcuăactivitateaădeă„aăvorbi”.ăDeăaltfel,ăcomunicareaăcuăalteă persoane,ăînăspecialăcomunicareaăinstant,ăesteăprincipalaăcauz /motiva ieăaăutiliz riiă internetuluiădeăc treătineri.ă

Întorcându-neălaădurataăfolosiriiăinternetuluiădeăc treătineriăînăfiecareăzi,ăniăseă parărelevanteăexempleleădeăadolescen i,ăcare,ăpractic,ăîşiăocup ătotătimpulăsauăceaă maiă mareă parteă aă intervaluluiă deă timpă înă careă suntă acas ,ă peă internet.ă Primiiă doiă eleviăcareăvorăfiăcita iămaiăjos,ăCosminăşiăAdrian,ăsuntăexempleăpentru,ăpractic,ăună felădeăexclusivitateăaăacestuiaăînăvia aălorădeăacas ă(deşiăAdrian,ăelevălaăunăliceuă sportiv,ăspuneăc ăareăperioadeădiferiteăînăvia aălui,ăînăfunc ieăşiădeăantrenamenteăsauă cantonamenteă–ăîns ,ădincoloădeăastfelădeăperioade,ăr mâneăvalabil ăconstatareaăc ,ă atunciă cândă esteă acas ă şiă esteă „absolvit”ă deă activit ileă saleă sportive,ă ajungeă s ă foloseasc ăinternetulăşiăcâteă12ăore).ăCelelalteăexemple,ăadolescen iădeopotriv ăfeteă şiăb ie i,ădinătoateăclaseleăşiădeălaătoateăprofilurile,ăpotăfiănumi iă„mariăconsumatori”ă deăinternet,ădinămomentăceăîşiăpetrecămaiămultădeăpatruăoreăpeăziăutilizându-l.ăAtâtă citateleă anterioare,ă câtă şiă citateleă deă maiă josă seă refer ă laă utilizareaă internetuluiă înă zileleăobişnuite,ădeăşcoal ,ăaleăelevilor:ă

ă

Casetaănr.ă2ă „10–13ăoreăpeăzi”.ă

Cosmină(clasaăaăX-a,ăprofilătehnic):ă„13ăore,ădeăobicei,ăpeăziăşiădepindeăcâtătimpăamăcândăsuntă acas ,ădarăaşa,ăoămedie,ăcamă10ăore”.ă

Adriană(clasaăaăXI-a,ăprofilăsportiv):ă„Depindeădeăperioade.ăSuntăperioadeăînăcareăfolosescă10ăore,ă 12ăore...ă[Peăzi?]ăDa,ăperioade...ăÎntr-oăs pt mân ăpotăs ănuăfolosescădeloc.ăDepindeăceăantrenamenteă am...ă[Şiăcareăsuntăperioadeleămaiălungi?ăCeleăînăcareăîlăfoloseştiămaiămultăsauăcelelalte?]ăÎnăcareăîlă folosescămaiămult.ă[Şiăs pt mânileăînăcareănuăîlăfoloseştiădelocăsuntămaiărare?]ăDa,ămaiărare”.

ă

Casetaănr.ă3ă

„4–5ăoreăpeăzi,ăuneoriăchiarămaiămult”.ă

Mariaă(clasaăaăXII-a,ăprofilăuman):ă„Înămedieăcamă5ăoreăpeăziă(…)ăÎnăweek-endăpoateămaiămult.ă Peăs pt mân ăcamă40ădeăore”.ă

Mihaiă(clasaăaăXII-a,ăprofilătehnic):ă„Înăjurădeă5,ă6ăore.ăÎnăfiecareăzi”.ă

Alexandraă(clasaăaăXI-a,ăprofilăinformatic):ă„Peăzi,ăvreoă5ăoreăaproximativ,ăpoateă6ăsauă4,ădepindeă şiădeăziă(…)ăÎnăvacan ,ăsuntăuneleăzileăînăcareăpotăstaădeădiminea aăpân ăsearaăpeăinternetăsau,ăm ărog,ă laăcalculator”.ă

Cristiană(clasaăaăXI-a,ăprofilăuman):ă„Peăzi,ăcamă4–5ăore,ăaşaă(…)ăÎnăweekendămaiămult”.ă

Alinaă(clasaăaăX-a,ăprofilăsportiv):ă„Camă4–5ăoreă(peăziă–ăn.n.,ăS.Ş.)”.ă

Ştefană (clasaă aă IX-a,ă profilă artistic):ă „Peă zi,ă înă jură deă 4–5ă ore,ă uneoriă chiară maiă mult.ă Şiă peă s pt mân ămult,ă30ădeăore,ădac ăeăs ăaproximez”.ă

Ana-Mariaă(clasaăaăIX-a,ăprofilăuman):ă„Stauădeăregul ...ăs ăzicem,ăcamă4–5ăore”.ă

Sorinaă(clasaăaăIX-a,ăprofilăreal):ă„Credăc ăînăjurădeă5ăoreăpeăzi.ă(…)ăÎnăweek-endămaiămult”.ă

ă

(11)

vacan .ă Tocmaiă deă aceea,ă înă chestionarulă folosită înă anchet ,ă amă „descompus”ă itemulă privindă durataă utiliz riiă internetuluiă peă treiă tipuriă deă perioade,ă careă facă deosebiriăînăcalendarulăadolescen ilor:ăzileleădeălucruă(deăluniăpân ăvineri),ăzileleădeă week-endă şiă zileleă deă vacan .ă Amă f cută aceast ă diferen iere,ă deoareceă atâtă cercetareaă noastr ă calitativ ă anterioar ,ă câtă şiă majoritateaă studiiloră referitoareă laă consumulă media,ă arat ă c ă timpulă alocată medieiă esteă unulă neomogen,ă elă fiind,ă înă general,ăcorelatăcuăagendaăprofesional ăaăoamenilor.ă

ă

Figuraănr.ă2ă

Durataăutiliz riiăinternetuluiăînăfunc ieădeăcalendarulăadolescen iloră(procenteăaleăutilizatorilor)ă

0 20 40 60

Zileădeălucru Zileădeăweek-end Zileădeăvacan

Zileădeălucru 17,9 15,7 18,4 17,5 17,1 9,2 4,4 Zileădeăweek-end 33 19,4 14,4 13,2 9,3 6,1 4,6 Zileădeăvacan 45 16 10,9 9,5 6,2 5,6 6,8

Pesteă 6ă ore/zi

4–6ă

ore/zi ore/zi3–4ă ore/zi2–3ă ore/zi1–2ă Subăoăor /zi NS/NR

ă

(12)

esteă constrâns,ă sauă celă pu ină influen at,ă înă ceeaă ceă priveşteă durataă sa,ă deă c treă calendarulă şcolar.ă Deă re inut,ă înă acestă sens,ă esteă şiă procentulă foarteă mareă ală „consumuluiă intensiv”ă deă internetă înă zileleă deă vacan :ă aproapeă jum tateă dină adolescen iă (45%)ă îşiă petrecă pesteă 6ă oreă peă ziă utilizândă internetul,ă înă timpulă vacan elor.ăMaiămult,ăprocentulăconsumuluiădeăpesteă6ăoreăpeăziănuăesteădeăneglijată niciăînătimpulăweek-end-uluiă(33%),ădarăniciăînătimpulăzilelorădeălucru,ăcândă17,9%ă dinăadolescen i,ădeşiăauăşcoal ,ăfolosescămaiămultădeă6ăoreăpeăziăpentruăinternet.ă

Itemulă referitoră laă celeă maiă frecventă folositeă programe/aplica ii/utilit iă aleă acestuiănouămijlocădeăcomunicareăaăfostăm suratăprintr-oăscal ădeăierarhizare:ăle-amă cerutăsubiec ilorăs ăaleag ădintr-unănum rădeă13ăvarianteădeăr spuns,ă5ăr spunsuri,ă careă corespundă opiniiloră lor,ă r spunsuri,ă peă care,ă apoi,ă s ă leă ierarhizezeă într-oă manier ăproprie6.ăRezultateleăob inuteăsuntăurm toarele:ă

ă

Figuraănr.ă3ă

Celeămaiăfrecventăutilizateăprograme/ăaplica iiăaleăinternetuluiă

ă

Graficulă deă maiă susă înt reşteă oă ierarhie,ă careă dejaă s-aă conturată peă bazaă rezultatelorăinterviurilorăînăprofunzime:ăpentruăadolescen i,ăinternetulăînseamn ,ăînă ordine:ăcomunicare,ădivertismentă(distrac ie)ăşiăinforma ie.ăDinăanalizaăacestuiăitemă m suratăînăanchet ,ăavemăîns ănoiăinforma ii,ăcuăprivireălaăaceast ăierarhie.ăPentruă

6ăAmăob inută4ă891ăr spunsuri.ăGraficulăprezint ăprocenteleăperăintervieva i,ăpeăfiecareălinie.ăă

Pentruăceăesteăutilizatăcelămaiăfrecventăinternetulădeăc treăadolescen iă

10,8 13,7

15,3ă 23,9ă

25,3 28,5ă

33,9ă 39,4ă

43,4ă 44,7ă

499

67,9

96,3ă

0ă 20ă 40ă 60ă 80 100ă 120ă

Blog-uriă AlteăprogrameădeăIMă Chat-uriă Forumuriă Poşt ăelectronic ă(e-mail-uri)ă Navigareădinăpagin ăînăpagin ă

(13)

comunicare,ă constat mă ună programă deă internetă careă seă detaşeaz ă clară caă lideră înă comunicareaă peă internetă aă adolescen iloră dină România:ă Yahooă Messengeră aă fostă desemnatădeăunăprocentăcovârşitorădeăsubiec iă(96,3%,ălaădistan ăconsiderabil ădeă urm toareleă r spunsuriă dină ierarhie)ă caă fiindă principalulă programă pentruă careă utilizeaz ăinternetul.ă„YahooăMessenger”ăeste,ăprinăexcelen ,ăcomunicareă–ăşiănuă esteăvorbaădoarădespreăcomunicareăinstant,ăînătimpăreală(incluzândăaiciăcomunicareă scris ,ă vorbit /auzit ă prină microfon/c şti/boxeă şiă vizual ă prină camereăweb),ă ciă şiă comunicareăaătr s turilorădeăpersonalitate,ăaăpreocup rilor,ăaăst riiădeăspirităgeneraleă sauă particulareă etc.ă (prină intermediulă avataruriloră şiă aă mesajeloră afişate,ă caă şiă aă constan eiăversusăschimb riiăfrecventeăaăacestoraăetc.).ă

Urm toareleă dou ă aplica iiă pentruă careă internetulă esteă frecventă folosită deă adolescen i,ă „download”ă (67,9%)ă şiă „jocuriă înă re ea”ă (49,9%),ă potă fiă subsumateă semnifica ieiă deă „divertisment”,ă dat ă deă subiec iă internetului,ă înă timpă ceă celelalteă trei,ă careă continu ă ierarhia,ă dauă consisten ă semnifica ieiă deă „informare”:ă informa iileăutilitareă(44,7%),ăinforma iileăc utateăpentruăactivit iăşcolareă(43,4%),ă respectivădiverseăinforma iiă(legateădeăinterese,ăpreocup riăpersonale,ăhobby-uriăetc.ă –ă39,4%).ă

Restulă deă aplica ii/practici/activit i/programe,ă pentruă careă internetulă esteă frecventă folosită deă c treă tineri,ă potă fiă asociateă atâtă comunic riiă (precumă poştaă electronic ,ăchat-urile,ădiverseleăprogrameădeămesagerieăinstant,ăforumurileăşiăblog-urile),ă câtă şiă inform riiă (accesulă laă alteă mass-media,ă navigareaă dină pagin ă înă pagin ),ăîns ăacesteaădinăurm ăpotăfiălaăfelădeăbineăasociateăşiădivertismentuluiăsauă distrac iei.ăOăaten ieăaparteăoămerit ,ăînăacestăpunct,ăforumurile,ămen ionateădeăună procentă destulă deă mareă deă reponden iă (23,9%)ă şiăblog-urileă (amintiteă deă 10,8%).ă Num rulă destulă deă mareă deă adolescen iă preocupa iă deă acesteă dou ă formeă deă comunicareăprinăinternetă(iarăcomunicareaăprinăintermediulăforumurilorăşiăalăblog-urilorăesteăunaăaparte,ăsemnificativ )ăpoateăfiăoăconfirmareăaăpresupozi iei,ăconformă c reiaă spa iulă publică areă tendin aă deă aă seă l rgi,ă deă aă „cuprindeă maiă multă decâtă înainte”ă(înătermeniiăluiăJ.ăThompson).ăForumurileă şiăblog-urileăsuntănuădoarănoiă formeă deă comunicareă întreă oameni,ă ciă şiă noiă formeă sauă noiă spa iiă deă dezbatereă public ,ăceeaăceăînseamn ăc ăspa iulăpublicăareăînăprezentănoiă dimensiuni,ăelăesteă reconfiguratădeăcomunicareaămediat ădeăcomputer,ăînăspe ,ădeăinternet.ă

(14)

SEMNIFICA IAăINTERNETULUIăPENTRUăADOLESCEN Iă

ă

Pentruăaăaflaăceăînseamn ăinternetulăpentruăadolescen iiădinăBucureşti,ăle-amă cerută acestora,ă înă anchetaă sociologic ,ă s ă caracterizezeă acestă nouă mijlocă deă comunicareă printr-ună num ră deă celă multă cinciă termeniă semnificativi.ă Rezultateleă suntăprezentateăînăgraficulăurm tor7

ă

Figuraănr.ă4ă Termenulăcareăcaracterizeaz ăcelămaiăbineăinternetulă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă

ă

ă

ă

Aşaăcumăseăpoateăobserva,ăcomunicareaăr mâneăprincipalulătermenămen ionată caăsemnifica ieăpentruăinternet.ăAcestaăesteătermenulăalesădeăceiămaiămul iădintreă tineriiăincluşiăînăeşantionulănostruă–ă61,5%.ăDeăaltfel,ăaşaăcumăvomăvedeaăşiămaiă departe,ă cândă vaă fiă vorbaă despreă influen aă internetului,ă acestă nouă mediuă deă

7ăItemulăaăfostăm suratăprinăîntrebarea:ă„Careăesteăpentruătineătermenulăcareăcaracterizeaz ăcelă

maiă bineă internetul?”.ă Subiec iloră careă auă r spunsă laă chestionară le-aă fostă oferit ă oă list ă cuă 23ă deă termeni,ă dină careă eiă auă putută alegeă maximumă cinciă r spunsuri,ă conformă opinieiă loră referitoareă laă termeniiă ceiă maiă semnificativiă pentruă internet.ă Aşadar,ă aă fostă vorbaă despreă oă întrebareă închis ă cuă r spunsă multiplu,ă con inândă oă scal ă nominal .ă Amă ob inut,ă înă urmaă anchetei,ă 4ă624ă r spunsuri,ă iară procenteleădinăgraficăsuntăcalculate,ăpeăfiecareălinie,ăperăreponden i.ă

(15)

comunicareă nuă doară c ă faciliteaz ă comunicareaă întreă oameni,ă dară oă şiă schimb ăă (iarăsensulădatădeăsubiec iăacesteiăschimb riăesteăacelaădeă„îmbun t ire”),ăceeaăceă faceă înă prezentă dină internetă ună factoră importantă ală reconfigur riiă atâtă aă spa iuluiă privat,ăcâtăşiăaăceluiăpublic.ă

Ierarhiaă ob inut ă anterioră esteă confirmat ă şiă acum,ă dată fiindă c ă urm toareleă locuriăsuntăocupateătotădeădivertismentă(cuăvariantaă„distrac ie”)ăşiăinformare.ăAşaă cumă seă vedeă dină figuraă deă maiă sus,ă procenteleă celoră treiă suntă foarteă apropiate:ă 60,6%ă dintreă subiec iă auă men ionată „distrac ia”ă caă termenă careă caracterizeaz ă elocventă internetulă (laă acestaă ad ugându-seă şiă termenulă propriu-zisă deă „divertisment”,ăaflatăînăaceast ăierarhieăpeăloculăalăpatrulea,ăelăfiindămen ionatădeă 49,4%ădinăreponden i),ăiarăunăprocentăapropiat,ădeă58,4%,ăauăindicată„informarea”,ă caătermenăcareăpoateăfiăasociatăcelămaiăbineăinternetului.ăPutemăspune,ăaşadar,ăc ă aceştiă treiă termeniă –ă comunicare,ă distrac ie/divertismentă şiă informareă –ă suntă termeniiă careă definescă primordial,ă înă prezent,ă internetul,ă celă pu ină înă cazulă adolescen ilorădinăRomânia.ă

Urmeaz ,ăînăierarhiaăob inut ,ăunăsetădeăal iăpatruătermeniă(peăcareăprocenteă apropiateădeăsubiec iăi-auăasociatăinternetului),ăcare,ăaşaăcum,ădeăaltfel,ărelevaseăşiă cercetareaăcalitativ ,ănuăsuntăcaracteristiciăsauădefini iiăoarecumăobiective,ăconcreteă aleăinternetului,ăciăsemnifica ii,ădefini iiăsimbolice.ăPentruă39,7%ădintreăreponden i,ă internetulăînseamn ă„cunoaştere”,ăiarădac ăarătrebuiăs ătrecemădincoloădeăsensulăs uă abstract,ăsimbolicăşiăs ăasociemă aceast ăsemnifica ieăunuiaădintreătermeniiădespreă careă amă discutată deja,ă afla iă peă primeleă locuri,ă atunciă eaă poateă fiă asociat ă atâtă termenuluiăconcretădeă„informare”ă(înăsensulădeăaflareăşiăre inereăaăunorăcunoştin eă noi,ă dină diverseă domenii),ă câtă şiă termenuluiă deă „comunicare”ă (înă sensulă deă cunoaştereă aă unoră oameniă noi).ă 38,3%ă dintreă subiec iă auă asociată internetuluiă termenulădeă„necesitate”ă–ăaşadar,ăacestăprocentădeăadolescen iăvedeăinternetulăcaă parteă integrant ă şiă indispensabil ă aă vie ii.ă Oă alt ă semnifica ieă simbolic ă asociat ă internetului,ărelevat ăşiădeăcercetareaăcalitativ ,ăesteălibertateaă–ătermenădespreăcareă 34,3%ădinăreponden iăauăconsideratăc ădefineşteăcelămaiăbineăinternetul.ăÎnăfine,ăală patruleaă termenă dină set,ărelaxarea,ă şiă acestaă relevată dejaă şiă deă interviurileă înă profunzime,ăaăfostămen ionatădeă31,4%ădintreăsubiec i,ăaceast ăsemnifica ieăputândă fiăasociat ăatâtăcomunic rii,ăcâtăşi,ămaiăales,ădistrac ieiăşiădivertismentului.ă

(16)

Înă fine,ă ceeaă ceă apareă deosebită deă semnificativă dină cercetareaă noastr ă esteă faptulăc ătermeniiăcareăreprezint ăcaracteristici/aspecteănegative,ăcareăpotăfiăasociateă (şiăpeăcareămul i,ăspecialişti,ădarămaiăalesănonspecialiştiăînăştiin eleăsocio-umane,ăleă asociaz ,ăînăcriticiăuneoriăvirulente)ăinternetuluiăsunt,ădeăfapt,ăcelămaiăpu inăasocia iă deăc treătineriăinternetuluiă(iarăaceştiaăsunt,ăaşaăcumăseăcunoaşte,ăpersoaneleăceleă maiădeschiseănoilorătehnologii).ăAstfel,ănuăpoateăap reaălipsitădeăimportan ăfaptulă c ăpersoaneleăcareăutilizeaz ăcelămaiămultăacestănouămijlocădeăcomunicareăîlăg sescă doară înă mic ă m sur ,ă chiară într-oă m sur ănesemnificativ ,ă periculos,ă stresant,ă iluzoriuăsauăignorant.ăMul iăcriticiăaiăinternetuluiăargumenteaz ăpeătemaăfaptuluiăc ă elă genereaz ă şi/sauă faciliteaz ă distan areaă întreă oameni.ă Numaiă 3%ă dintreă intervieva iiănoştriăauăalesă„distan area”ăcaătermenăcareăpoateăcaracterizaăinternetul.ă Al turiă deă distan are,ă criticiiă vorbescă despreă faptulă c ă internetulă încurajeaz ă şiă determin ălipsaăinterac iunilorădintreăoameni,ăsolitudinea,ăîns ,ăsimilar,ădoară3%ădină subiec iiănoştriăv dălucrurileăînăacestăfel.ăMul iăvorbescădespreă„realitatea”ăcreat ădeă lumeaăvirtual ,ădeăinternet,ăcaădespreăoă„realitateăparalel ”ănociv ,ăd un toareăvie iiă personaleăaăoamenilor,ăcaăşiărela iilorăsocialeăşiănormelorămorale.ăDoară2,5%ădintreă reponden iăauăalesătermenulă„realitateă paralel ”ăpentruăaădefiniăinternetul.ăLaăfel,ă ceiăceăcritic ăacestănouămijlocădeăcomunicareăîlăv dăcaăpeăoălume/realitateăiluzorie,ă înă careă oameniiă îşiă irosescă via a,ă îns ă termenuluiă deă „iluzie”ă îiă revine,ă conformă ancheteiănoastre,ăunăprocentădeădoară1,9%ădinăop iunileăintervieva ilor.ăProcenteleă miciă acordateă şiă altoră termeni,ă precumă „stres”ă (2,2%),ă „pericol”ă (1,7%)ă şiă „ignoran ”ă (0,6%)ă neă arat ă faptulă c ,ă celă pu ină pentruă categoriaă deă popula ieă studiat ă deă noiă (adolescen iiă liceeni),ă internetulă esteă ună mediumă eminamenteă pozitiv,ă elă fiindă asociat,ă înă ceaă maiă mareă m sur ,ă cuă termeniă pozitivi,ă precumă comunicarea,ă divertismentulă şiă informareaă (peă careă leă faciliteaz ă şiă leă îmbun t eşte),ăutilitatea,ărelaxarea,ăfantezia,ăcuălibertateaăcaăvaloareăfundamental ă aăomului,ădarăşiăcuănecesitatea,ăcunoaştereaăşiăinterac iunea.ă

ă

AUTOPERCEP IAăINFLUEN EIăINTERNETULUIă

ă

Ne-aăinteresatăînăceăm sur ăinternetulăconstituieăunăfactorădeăinfluen ăasupraă adolescen ilor.ăDateleădeăcercetare,ăatâtăcalitativeăcâtăşiăcantitative,ăneăarat ăc ăacestă nouămediumăareăunăpoten ialămajorădeăinfluen ,ăatâtăînăprivin aăcomunic rii,ăcâtăşiă aă inform rii.ă Mul iă subiec iă ne-auă vorbită despreă faptulă c ă internetulă contribuieă laă

(17)

Casetaănr.ă4ă

„Eştiămultămaiăliberăpeăinternet”.ă

Alinaă(clasaăaăX-a,ăprofilăsportiv):ă„Chiarăcredăc ăprinăinternetăeştiămaiădeschisădecâtăînărealitate.ă Înc ădeălaăprimaădiscu ie,ăacoloăeştiăfoarteădeschis…ăÎnărealitate,ădac ăvorbeştiălaăînceputăcuăcineva,ă nuăeştiăchiarăatâtădeădeschis”.ă

Ana-Mariaă(clasaăaăIX-a,ăprofilăuman):ă„[Teăconsideriămaiăliber ăînăexprimareăpeăInternet?]ăDa...ă avândăînăvedereăc ănuăteăvezi...”ăă

Virgilă(clasaăaăXII-a,ăprofilăuman):ă„Peănet,ădinăfa aăecranului,ăaşăputeaăspuneăorice,ăf r ăs -miăfieă fric ădeăreac iaăpersoaneiă(….)ăOrice.ăPo iăs ăspuiăşiălucruriăcareănuăsuntăadev rate”.ă

Ştefană (clasaă aă IX-a,ă profilă artistic):ă „(Internetulă esteă –ă n.ns.,ă S.Ş.)ă doară ună modă maiă liberă deă comunicare”.ă

Oanaă(clasaăaăXII-a,ăprofilăreal):ă„Eştiămultămaiăliberăpeăinternet,ăteăexprimiămultămaiăliber.ă[Tuăteă simţiămaiăliber ăînăexprimareăpeăinternet?]ăDa,ăm ăsimtămultămaiăliber .ăŞiăcuăceiăpeăcareănuăîiăcunoscă preferăs ăvorbescăpeăinternetădecâtăs ăvorbescăfa ăînăfa .ăDa,ăm ăsimtămaiăliber ”.ă

ă

Internetulă contribuieă nuă doară laă facilitareaă comunic rii,ă ciă şiă laă

îmbun t ireaăei:ă

ă

Casetaănr.ă5ă

„Po iăs ăteăgândeştiălaăceăvreiăs ăexprimi”.ă

Adriană(clasaăaăXI-a,ăprofilăsportiv):ă„Da!ă(m ăconsiderămaiăliberăînăexprimareăpeăinternetă–ăn.n.,ă S.ăŞ.).ăPo iăs ...ăs ăteăgândeştiălaăceeaăceăvreiăs ăzici,ăs ăexprimi”.ă

ă

Deă altfel,ă faptulă c ă internetulă contribuieă laă facilitareaă comunic riiă esteă demonstrată şiă deă dateleă anchetei.ă Şiă dină acesteaă rezult ă c ă uneoriă adolescen iiă echivaleaz ă internetulă cuă programeleă deă comunicare,ă înă spe ,ă cuă Yahooă Messenger.ă Despreă acestă lucruă amă maiă vorbită şiă anterior,ă cândă amă prezentată exempleă dină interviurileă înă profunzime.ă Majoritateaă subiec iloră ne-auă spusă c ă YahooăMessengerăesteădeschisăpermanent,ăiarăacestălucruăesteăconsideratădeămulteă oriăcaădeălaăsineăîn eles,ă„elăesteăacoloătotătimpul”.ăMul iăintervieva iăne-auărelevată faptulăc ăYahooăMessengerăesteăsetatăpentruăaăseădeschideăoădat ăcuăcalculatorul.ă

ă

Casetaănr.ă6ă

„Messenger-ulăeădeschisătotătimpul”.ă

Laviniaă(clasaăaăX-a,ăprofilătehnic):ă„Avândăcalculatorăacas ,ăînăcamer ,ăMessenger-ulăeădeschisă totătimpul…”ă

Sânzianaă(clasaăaăXI-a,ăprofilăuman):ă„StauăpeăMessengerătotătimpul”.ă

ă

(18)

Yahooă Messenger,ă careă esteă programulă principală deă mesagerieă instantă utilizat,ă subiec iiăne-auăamintităprogrameăprecumăSkype,ăMSN,ăGoogleăTalk,ăICQ).ăToateă acesteă programeă deă mesagerieă instant,ă adic ă programeă ceă permită oameniloră s ă vorbeasc ăînătimpăreal,ăauăcapacitateaădeăaăfacilitaăcomunicarea,ăofer ăoameniloră posibilit iădeăcomunicare,ăcare,ăaltfel,ăsuntăuneoriăimposibileăînă„via aăreal ”,ăînă specialăatunciăcândăinterlocutoriiăseăafl ălaădistan eăspa ialeămariăsauăatunciăcândă aceştiaă nuă seă cunoscă înă via aă real .ă Dac ă aceast ă facilitareă contribuieă şiă laă îmbun t ireaăcomunic rii,ăsauădoarăoăschimb ,ăoăreformuleaz ,ăr mâneădeăv zutăşiă poateă constituiă înă sineă ună subiectă deă cercetareă semnificativ,ă înă ceeaă ceă priveşteă internetul.ă

ă

Figuraănr.ă5ă

Num rulăprogramelorădeăcomunicareăonlineădeschiseăconcomitentă

ăăăăăăăăăăăăă

ă

ă

Peă lâng ă faptulă c ă 94%ă dină adolescen iă auă celă pu ină ună programă deă comunicareăinstantădeschis,ăatunciăcândăutilizeaz ăinternetul,ărelevantăesteăşiăfaptulă c ă programulă sauă programeleă deă comunicareăonlineă suntă utilizateă într-ună modă intensiv.ă Aceastaă înseamn ă maiă multeă discu iiă simultane,ă ceeaă ceă arat ă nuă doară dorin a/inten iaădeăcomunicareăaăadolescen ilor,ăciăşiăanumiteăcompeten e,ăanumiteă abilit iăşiăchiarăoăspecializareăaăacestora.ăAceastaărelev ,ăînc ăoădat ,ădeschidereaă tineriloră pentruă noileă tehnologii,ă capacitateaă loră deă aă seă adaptaă şiă specializaă înă utilizareaă loră şi,ă maiă multă decâtă atât,ă contribu iaă loră laă dezvoltareaă tehnologieiă îns şi,ălaătransformareaăei,ăprinăapropriereaămecanismelorăşiăfacilit ilorăacestora.ă Faptulăc ,ăînămaiăpu inădeă20ădeăani,ăinternetulăaăevoluatăvizibil,ăînăceeaăceăpriveşteă facilit ile/programeleădeăcomunicare,ădeălaăprogrameleădeăpoşt ăelectronic ,ămaiă întâi,ăapoiălaăprogrameleădeăcomunicareăînătimpăreală–ăIRC,ăMircă(chat-urile),ăpân ă laă programeleă deă mesagerieă instantă actuale,ă esteă rezultatul,ă dincoloă deă

Unăprogramădeă comunicareăonlineă deschisă 66%ă Maiămulteă

programeădeă comunicareă

onlineă28%ă

Niciunăprogramă deăcomunicareă

onlineădeschisăă

3%ă NS/NR

(19)

dezvoltarea/evolu iaătehnologic ăaăsoftware-uluiăînsuşi,ăşiăalăuneiăadapt riăcontinueă aă tehnologieiă laă nevoileă oamenilor.ă Utilizatoriiă îşiă apropriaz ă creativă tehnologia,ă prină urmare,ă tehnologiaă seă adapteaz ă cerin elor/nevoilor/creativit iiă utilizatorilor.ă Înăacestăfel,ătehnologiaădevineămaiăuman ,ăînătermeniiăluiăA.ăFeenberg,ăiarăevolu iaă eiă esteă rezultatulă unoră practiciă aleă ra ionaliz rii,ă aleă c reiă originiă potă fiă g siteă înă valorileăşiăintereseleăoamenilor.ă

Întorcându-neălaăutilizareaăintensiv ,ădeăc treăadolescen i,ăaă programelorădeă mesagerieă instant,ă remarc mă dină dateleă ancheteiă c ă nuă maiă pu ină deă 68%ă dină reponden iăauădeschise,ăatunciăcândăutilizeaz ăinternetul,ăcelăpu inătreiă„ferestre”ădeă comunicareăcuăprieteniiădinălist ,ăadic ăcelăpu inătreiădiscu iiăsus inuteăînăparalel,ă ceeaăceăreclam ,ăaşaăcumăpreciz m,ăanumiteăabilit i,ăatâtăînăfolosireaătehnologiei,ă câtă şiă înă între inerea/realizareaă comunic rii.ă Deă astfelă deă abilit iă auă nevoie,ă înă special,ăceiă24%ădinăsubiec iă(incluşiăînăprocentulădeă68%),ăcareăne-auădeclaratăc ă auăşaseăsauămaiămultădeăşaseăferestreădeăcomunicareădeschiseăconcomitent.ă

ă

Figuraănr.ă6ă

Num rulăferestrelorădeăcomunicareădeschiseăsimultan

ă

ă

ă

Observ mă c ă procentuluiă deă 68%ă dină adolescen i,ă despreă careă spuneamă c ă utilizeaz ă înă modă intensivă programeleă deă mesagerieă instant,ă iă seă maiă adaug ă ună procentă deă înc ă 24%,ă careă auă deschiseă una-dou ă ferestreă deă comunicare.ă Acesteă cifreăneăarat ăc ,ăatunciăcândăutilizeaz ăinternetul,ăunăprocentădeă92%ăreponden iăauă şiăcelăpu inăoădiscu ieăcuăoăpersoan ădinălistaădeăprieteni.ăDoară4%ădintreăsubiec iiă noştriă declar ă c ,ă înă modă curent,ă nuă auă nicioă fereastr ă deă comunicareă deschis .ă Aşadar,ăseăpoateăspuneăc ,ăcelăpu inăpentruăcategoriaădeăpopula ieăaăadolescen ilor,ă comunicareaăesteăaproapeăimanent ăutiliz riiăinternetului.ă

1–2ăferestreădeă comunicareăcuă prieteniiădinălist ă

24%ă

6ăsauămaiămulteă ferestreădeă comunicareăcuă prieteniiădinălist ă

24%ă

NS/NR 4% Nicioăfereastr ădeă

comunicareădeschis

4%ă

3–5ăferestreădeă comunicareăcuă

(20)

Înăceeaăceăpriveşteăpoten ialulădeăinfluen ăalăinternetuluiăasupraăinform rii,ă dateleă deă cercetareă neă arat ă c ă internetulă esteă percepută deă tineriă caă ună principală mijlocădeăinformare.ăMul iăsubiec iăne-auăspusăc ăinternetulăaăluatăloculăteleviziuniiă şiăalăpreseiăscriseăpentruăc utareaădeăinforma ii.ăDinăinterviurileăînăprofunzimeăamă re inută faptulă c ă adolescen iiă v dă înă internetă celă maiă facilă mijlocă deă aă g siă informa ii,ăiarădac ăacesteăinforma iiă„potăfiăg siteăatâtădeăuşorăpeăinternet”,ăcumăs-aă exprimatăoăadolescent ăintervievat ,ăatunciădeăceăs ămaiăfieăutilizateăalteămijloaceă deăinformare?ă

Şiă anchetaă sociologic ă ne-aă relevată faptulă c ă internetulă esteă percepută caă ună mijlocă importantă deă informare,ă elă fiind,ă înă acelaşiă timp,ă şiă ună instrumentă pentruă accesulă laă alteă mass-medii.ă Aşaă cumă seă observ ă înă figuraă 3,ă procenteă deă aproximativă40%ăsauămaiămultădeă40%ădinăadolescen iăfolosescăinternetulăpentruăaă seăinforma,ăfieăpentruăactivit ileăşcolare,ăfieăpentruăinforma iiădiverse,ădeălaăceleă utilitareălaăceleălegateădeăintereseăspecifice,ădeăpreocup riăşiăhobby-uriăpersonale.ăÎnă acelaşiătimp,ămaiămultădeă33%ădinăadolescen iăutilizeaz ăinternetulăpentruăaăaveaă accesălaăalteăformeădeămass-media.ă

ă

CONCLUZIIă

ă

Cercetareaă noastr ă relev ă faptulă c ă adolescen iiă suntă mariă consumatoriă deă internet.ă Pentruă mul iă utilizareaă internetuluiă aă devenită uniculă modă deă petrecereă aă timpuluiă liberă deă acas .ă Procenteă foarteă mariă deă adolescen iă utilizeaz ă frecventă (zilnic)ă şiă multă (pesteă treiă oreă peă zi)ă internetul.ă Pesteă treiă sferturiă dintreă liceeniă folosescă zilnică internetul,ă iară maiă multă deă 92%ă îlă utilizeaz ă celă pu ină oă dat ă peă s pt mân .ăChiarăşiăatunciăcândăauăşcoal ,ămaiămultădeăjum tateădinăadolescen iăîşiă petrecăpesteătreiăoreăpeăziăutilizândăinternetulăacas ,ăiarătimpulădedicatăinternetuluiă creşteă considerabilăînătimpulăweek-end-urilorăşiămaiăalesăalăvacan elor.ăAstfel,ăînă timpulă vacan ei,ă aproapeă jum tateă dină adolescen iă îşiă petrecă pesteă şaseă oreă peă ziă folosindăinternetul.ăFaptulăc ădurataăutiliz riiăinternetuluiăcreşteăînăzileleădeăweek-endăşi,ămaiăales,ăînăzileleădeăvacan ăneăarat ăc ,ăpentruăadolescen i,ăconsumulădeă internetă esteă constrâns,ă sauă celă pu ină influen at,ă înă ceeaă ceă priveşteă durataă sa,ă deă c treăcalendarulăşcolar.ă

(21)

Neăputemăpune,ăînăacesteăcondi ii,ăoăîntrebareăîndrept it :ădeăceăesteăatâtădeă importantăinternetulăpentruăadolescen i?ăCeăleăofer ăinternetulătinerilor,ăastfelăîncâtă eiă s ă îşiă doreasc ă s ă fieă „conecta i”ă permanentă şiă s ă îşiă petreac ă zilnică multeă oreă utilizându-l?ăR spunsurileăleăg simătotăînărezultateleăcercet rii,ăînăspecialăînăaceleaă înă careă adolescen iiă ne-auă relevată ceă înseamn ă internetulă pentruă ei,ă careă suntă semnifica iileăpeăcareăeiăleădauăacestuiănouămijlocădeăcomunicare.ă

Seăpoateăspuneăc ăinternetulăleăofer ătinerilorăoămul imeădinălucrurileăpeăcareă şiă leă doresc.ă Înă primulă rând,ă leă ofer ă posibilitateaă deă aă comunicaă –ă gratuită –ă cuă prieteniiăsauăcuăal iătineri.ăEsteăunătruismăfaptulăc ăpentruăoameniăcomunicareaăesteă fundamental .ă Înă particular,ă pentruă categoriaă deă popula ieă studiat ă deă noi,ă adolescen ii,ăcomunicareaă(cuăceiădeăaceeaşiăvârst ăsauădeăvârsteăapropiate)ăesteăună modădeăvia .ăOr,ăinternetulăleăofer ătinerilor,ăînăprimulărând,ăaceast ăoportunitate:ă deă aă comunica,ă oricât,ă cuă al iă tineri.ă Înă plus,ă posibilit ileă deă comunicareă prină internetăs-auădiversificatăşiărafinatăfoarteămultăînăultimulătimp:ăseăpoateăcomunicaă nuă doară verbală (şiă aici,ă posibilit ileă suntă multiple,ă deă laă comunicareaă scris ,ă laă comunicareaă oral ),ă ciă şiă non-verbală (existen aă web-cam-uriloră faceă posibil ă comunicareaăprinămimic ,ăexpresiaăfe ei,ăgesturiăetc.).ăDeăasemenea,ăcomunicareaă prină Messengeră ofer ă tineriloră posibilitateaă deă aă transmiteă altoraă dateă despreă personalitateaă lor,ă precumă propriileă preocup riă şiă intereseă (generaleă sauă momentane),ă propriaă stareă deă spirit,ă propriileă gusturiă etc.ă Comunicareaă prină paginileă construiteă peăsite-ulă Hi5,ă deă exemplu,ă esteă unaă complex :ă ună felă deă radiografieăînăminiatur ăaăpersonalit iiăceluiăcareăaăconstruităpaginaărespectiv .ăOă astfelădeăpagin ăneăpoateă relevaădac ăposesorulăeiăesteăintrovertităsauă extravertit,ă dac ăareămul iăprieteniăsau,ădinăcontr ,ăpu ini,ădac ăesteăpopularăsauăpu inăpopular,ă ceă felă deă c r iă citeşte,ă ceă muzic ă ascult ă şi,ă prină urmare,ă dină ceă categorieă deă adolescen iăfaceăparteă(pentruăc ,ădeăexemplu,ă„rockerii”ăfacăparteădintr-oăcategorieă careăinterac ioneaz ăpreaăpu inăcuă„houserii”,ă„hip-hop-iştii”ăsauă„maneliştii”)ăetc.ăă

(22)

Deă multeă ori,ă internetulă esteă echivalată cuă „aă comunica”.ă Dovad ă stauă rezultateleă cercet riiă noastre,ă careă arat ă c ,ă deă multeă ori,ă atunciă cândă auă fostă întreba iădespreăinternet,ăadolescen iiăauădatăr spunsuriădespreăMessengeră(înăcadrulă interviurilorăînăprofunzime).ăAnchetaăsociologic ăne-aărelevat,ădeăasemenea,ăfaptulă c ăpentruă94%ădinăadolescen iăaăutilizaăinternetulăînseamn ăşiăaăutilizaăcelăpu inăună programă deă comunicareă instant,ă iară principalulă programă deă acestă gen,ă utilizată deă adolescen iiă dină Bucureşti,ă esteăYahooă Messenger.ă Maiă mult,ă acestaă esteă utilizată activă şiă chiară intensiv,ă pentruă c ă nuă maiă pu ină deă 92%ă dină subiec iiă cercet riiă noastreă cantitativeă auă celă pu ină oă fereastr ă deă comunicareă deschis ă atunciă cândă utilizeaz ă internetul.ă Acestă faptă neă arat ,ă cumă spuneamă deja,ă c ă tineriiă şi-auă dezvoltată adev rateă competen eă sauă abilit iă deă aă comunicaă peă internetă (uneoriă sus inăînăparalelăpesteăşaseăconvorbiri).ăAcestăfaptăneăîndrept eşteăs ăspunemăc ă internetulă contribuie,ă într-adev r,ă laă facilitareaă comunic riiă (înă termeniiă adolescen ilor),ă dară şiă laă schimbareaă ei.ă Comunicareaă prină internetă esteă oă comunicareă„transformat ”.ă

(23)

Seă poateă spuneă c ă internetulă aă intrată înă pattern-urileă deă via ă aleă adolescen ilor,ăînă„ritualurile”ădeăvia ăcotidiene.ăElăesteăparteăintegrant ăaăvie iiăloră şi,ăpentruămul i,ăaşaăcumăoăintervievat ăneădeclara,ă„via aăf r ăinternetănuăpoateăfiă conceput ”.ă Deosebită deă interesant,ă înă acestă punct,ă esteă faptulă c ă adolescen ii,ă aproapeăînăexclusivitate,ănuăv dănimicăr uăînăinternet.ăOăexplica ieăaăacestuiăfaptă poateăstaăşiăînăfaptulăc ăeiăauăcrescutăoădat ăcuăinternetul:ăpentruăeiăniciăm carănuă esteăună„nou”ămijlocădeăcomunicare,ăciăunulăobişnuit,ăparteăinerent ăaăvie iiălor,ăpeă careă oă asociaz ă doară cuă termeniă pozitivi.ă Mul iă adul iă s-auă gr bită s ă cataloghezeă internetulădreptăunămijlocădeăcomunicareăpericulos,ăpentruăc ănuăareănicioărestric ieă şiă nicioă cenzur ,ă ună spa iuă înă careă libertateaă f r ă marginiă esteă prostă şiă periculosă în eleas ,ăunăspa iuăalădegrad riiămorale,ăoărealitateăiluzorie,ăparalel ăşiăd un toare,ă unăfactorăînăplusăpentruăstresăşiăpentruăaăpierdeăinutilătimpul,ăoămodalitateăprinăcareă oameniiăseăîndep rteaz ăuniiădeăal ii,ăunăspa iuăalăpierderii/distrugeriiăinterac iuniiă umane,ă ună locă careă vaă promovaă ignoran aă şiă vaă distrugeă dorin aă oameniloră deă aă înv aă etc.ă Cercetareaă noastr ă relev ă c ă niciunaă dină acesteă caracteristiciă nuă esteă v zut ă deă c treă adolescen iă caă avândă oă leg tur ă cuă internetul.ă Dină contr ,ă eiă asociaz ăinternetulăcuăutilitateaăşiăcuărelaxarea,ăcuăfanteziaăşiăcuălibertateaăuman ăcaă valoareă fundamental ă şiă exclusivă pozitiv .ă Internetulă este,ă pentruă ei,ă ună spa iuă ală cunoaşterii,ănuăalăignoran ei,ăunăspa iuăalărelax riiăşiănuăalăstresului,ăiarărealitateaă internetuluiă esteă parteă maiă multă decâtă integrant ă aă vie iiă lor,ă şiă nicidecumă unaă „paralel ”ăsauăiluzorie.ă

(24)

BIBLIOGRAFIEă

ă

1.ăBAKARDJIEVA,ăMARIAă&ăSMITH,ăRICHARD,ăTheăinternetăinăeverydayălife,ă„NewăMediaă&ă Society”,ăSageăPublications,ăvol.ă3ă(1),ă2001.ă

2.ăBARAN,ă STANLEYă J.ă &ă DAVIS,ă DENNISă K.,ăMassă Communicationă Theory.ă Foundations,ă Ferment,ăanăFuture,ăBelmont,ăWadsworth,ă2000.ă

3.ăBAYM,ă N.ă K,ă ZHANG,ă Y.ă B.,ă LINă M.ă C.,ăSocială Interactionsă acrossă Media.ă Interpersonală CommunicationăonătheăInternet,ăTelephoneăandăFace-to-Face,ă„NewăMediaă&ăSociety”,ăSageă Publications,ăvol.ă6ă(3),ă2004.ă

4.ăCAMPBELL,ă H.,ăConsideringă Spirituală Dimensionsă withină Computer-Mediatedă Communicationă Studies,ă„NewăMediaă&ăSociety”,ăSageăPublications,ăvol.ă7ă(1),ă2005.ă

5.ăCAPLAN,ăS.ăE.,ăPreferencesăforăOnlineăSocialăInteraction.ăAătheoryăofăProblematicăInternetăUseă andăPsychosocialăWell-Being,ăCommunicationăResearch,ăvol.ă30,ă2003,ăno.ă6,ăDecember.ă 6.ăDEVITO,ăJ.,ăHumanăCommunication,ăNewăYork,ăCambridge,ăPhiladelphia,ăSanăFrancisco,ăWashington,ă

London,ăMexicoăCity,ăHarperă&ăRow,ă1988.ă

7.ăFEENBERG,ăANDREW,ăTheăCriticalăTheoryăofăTechnology,ăNewăYork,ăOxfordăUniversityăPress,ă 1991.ă

8.ăFEENBERG,ăANDREW,ăQuestioningăTechnology,ăLondon,ăRoutledge,ă1999.ă

9.ăHERRING,ă SUSANă C.,ăSlouchingă towardă theă ordinary:ă currentă trendsă ină computer-mediatedă communication,ă„NewăMediaă&ăSociety”,ăSageăPublications,ăvol.ă6(1),ă2004.ă

10.ăKIM,ăSUNGăTAEă&ăWEAVER,ăDAVID,ă„Communicationăresearchăaboutăinternet:ăaăthematică meta-analysis”,ă„NewăMediaă&ăSociety”,ăSageăPublications,ăvol.ă4(4),ă2002.ă

11.ăMARCU,ă FLORIN,ă Mareleă dicţionară deă neologisme,ă Edi iaă aă VIII-a,ă Bucureşti,ă Edituraă Saeculum,ă2006.ă

12.ăMCLUHAN,ăMARSHALL,ăUnderstandingăMedia:ăTheăExtensionăofăMan ,ăNewăYork,ăMcăGraw-Hill,ă1965.ă

13.ăMEYROWITZ,ăJ.,ăImagesăofăMedia:ăHiddenăFermentă–ăandăHarmonyă–ăinătheăField,ă„Journalăofă Communication”,ă43(3),ă1993.ă

14.ăMORRIS,ăM.ă&ăOGAN,ăC.ăTheăInternetăasăMassăMedium,ăînă„JournalăofăCommunication”,ă46ă (1),ă1996.ă

15.ăSEVERIN,ăWERNERăJ.ă&ăTANKARD,ăJAMESăW.ăJr.,ăPerspectiveăasupraăteoriilorăcomunic riiă deămas ,ăIaşi,ăPolirom,ă2004.ă

16.ăSHADE,ăLESLIEăREGAN,ăPORTER,ăNIKKI,ăSANCHEZăWENDY,ă«YouăCanăSeeăAnythingăonă theă Internet,ă youă Cană Doă Anythingă onă theă Internet!»:ă Youngă Canadiansă Talkă aboută theă Internet,ă„CanadianăJournalăofăCommunication”,ăVol.ă30,ă2005.ă

17.ăTHOMPSON,ăJ.ăB.,ăTheăMediaăandăModernity:ăAăSocialăTheoryăofătheăMedia,ăCambridge,ăPolityă Press,ă1995.ă

18.ăVALKENBURG,ăP.ăM.,ăSCHOUTEN,ăA.ăP.,ăPETER,ăJ.,ăAdolescents’ăIdentityăExperimentsăonă theăInternet,ăNewăMediaă&ăSociety,ăSageăPublications,ăvol.ă7ă(3),ă2005.ă

19.ăWASKUL,ăD.ăD.,ăEkstasisăandătheăInternet:ăLiminalityăandăComputer-MediatedăCommunication,ă NewăMediaă&ăSociety,ăSageăPublications,ăvol.ă7ă(1),ă2005.ă

Referências

Documentos relacionados

Ousasse apontar algumas hipóteses para a solução desse problema público a partir do exposto dos autores usados como base para fundamentação teórica, da análise dos dados

The probability of attending school four our group of interest in this region increased by 6.5 percentage points after the expansion of the Bolsa Família program in 2007 and

social assistance. The protection of jobs within some enterprises, cooperatives, forms of economical associations, constitute an efficient social policy, totally different from

Abstract: As in ancient architecture of Greece and Rome there was an interconnection between picturesque and monumental forms of arts, in antique period in the architecture

Para compreender as variáveis que envolvem essa temática, serão analisados os livros Migração internacional: efeitos da globalização e as políticas migratórias, de

Na Fase III, houve uma maior distribuição de respostas no círculo azul em todas as sessões, operando de maior densidade de reforço e que não apresentava punição.. Na

Desde que o PG e sua cadeia de GAG transmite forças entre as fibrilas de colágeno e é mediador de força (Scott, 1992; Redaelli et al., 2003; Vesentini et al., 2005; Liao e

Neste sentido, com este projecto, pretendemos integrar as novas tecnologias de informação e comunicação no ensino da Matemática, com o objectivo de tornar esta disciplina