STRUCTURILOR DE ECONOMIE SOCIAL
Ă
Ș
I ACUMULAREA
DE EXPERIEN
Ă
PRIN EVENIMENTE DEDICATE
Mihaela Steliana Munteanu[ ]
Abstract
Ţentru al treilea an consecutiv Funda ia Alături de Voi România organizează Târgul Na ional al Unită ilor Ţrotejate, eveniment la care expun structuri de economie socială diverse. De la an la an se cercetează impactul la un alt tip de public sau punerea în eviden ă a produsului social prin mijloace diverse. Asociat evenimentului se realizează și Conferin a „Ţolitici și tendin e în economia socială – pretext de dialog cu specialiștii din domeniu pe teme de interes. Concluziile celor două evenimente sunt extrem de interesante și pot fi puncte de plecare pentru dezvoltarea, în continuare, a domeniului și eficientizarea activi-tă ii structurilor de economie socială.
Cuvinte cheie:economie socială, eficientizare, experien ă, persoane dezavantajate, foră de muncă specială, beneficiu
Introducere
După începerea micii produc ii, sau poate chiar înainte, fiecare enti-tate de economie socială pornește drumul greu al căutării cumpără-torului pentru a realiza demersul ultim al actului de produc ie sau presta ie - valorificarea produsului sau serviciului.
Suma căutărilor cu finalitatea dorită delimitează pia a, așa spune teoria economică. Este la fel și pentru structurile de economie socială? Majoritatea acestor entită i s-au dezvoltat empiric și, pentru a supra-vie ui, au devenit extrem de adaptabile, făcând un joc continuu între capacitatea de produc ie a angaja ilor cu dizabilită i și o eventuală nevoie a pie ii.
[ ] Director de dezvoltare şi comunicare, Funda ia „Alături de Voi România, Tel.: ;
ADV România, pornind de la propriile căutări care au dus la dez-voltarea unită ilor protejate autorizate Util Deco )ași, Constan a și Mureș, a încercat să realizeze proiecte prin care să creeze vehicule de promovare a produsului de economie socială dar și de învă are a mo-dului în care se poate dezvolta un business social în România. Obiectul nostru de interes au fost unită ile protejate autorizate, angajatori ai per-soanelor cu dizabilită i, iar modalitatea de profesionalizare a sectorului a fost organizarea de evenimente specifice de promovare care să ducă, până la urmă, la contact cu pia a în condi ii diferite, în diverse momente ale anului, și la contact cu posibilul client din economia clasică.
Ţrima problemă apărută a fost crearea unei rela ii între economia socială, unită ile protejate, obiectele comercializate dintr-o gamă foarte largă - decora iuni, confec ii, obiecte de utilitate casnică, obiecte hand-made și obiecte unicat și în elegerea și aprecierea clientului.
De asemenea, am urmărit și schimbul de experien ă între cei din sector, cu nivele diferite de dezvoltare. Târgul Na ional al Unită ilor Ţrotejate a fost doar o etapă în acest demers sus inut prin investi ii în sector, realizate prin proiectele „Ţrimul pas spre o via ă independentă și „Alian a pentru dezvoltarea economiei sociale cofinan ate din Fon-dul Social European prin Ţrogramul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - – )NVESTEȘTE ÎN OAMEN), axa priorita-ră „Ţromovarea incluziunii sociale . În același scop, ADV România a dezvoltat, prin Centrul Na ional de Economie Socială, mai multe instru-mente utile în domeniu:
o cursuri de formare pentru de persoane;
o vizite de studiu la propriile structuri de economie socială;
o Catalogul Unită ilor Ţrotejate, edi ia ), distribuit la peste de
companii mari din România;
o Manualul de bune practici în domeniu;
o site-urile www.unitatiprotejate.ro pentru prezentare şi licita ii
on-line de produse şi servicii de la unită i protejate din ară , www.job-direct.ro primul site resursă cu locuri de muncă pentru persoane cu dizabilită i , www.ropes.ro centru de resurse online în domeniul eco-nomiei sociale .
Vol. )) • Nr. /
statutul de unitate protejată și considerau important să se promoveze ca atare. Din cele peste de unită i protejate autorizate la acel mo-ment, doar au aplicat pentru înscrierea în catalog. Ţersonalul angajat în multe dintre unită ile protejate nu știa statutul firmei în care activau. Site-ul www.unitatiprotejate.ro a reflectat aceeași realitate.
După constatarea realită ilor, dar și datorită multor inten ii de a pă-trunde în domeniu din partea unor organiza ii cu experien ă, am decis sprijinirea celor care au într-adevăr angajate persoane cu dizabilită i și vor să le creeze acestora o șansă.
Târgul Na ional al Unit
ă
ilor Protejate, edi ia I
- decembrie a evenimentului și promovarea ca târg cu cadouri trebuie să asigure punctul de interes.
Comunicarea din timp a acestei inten ii de a pune în eviden ă pro-dusele unită ilor protejate însă nu a presupus alinierea ofertei la cere-rea identificată deoarece multe unită i protejate au expus ceea ce aveau
Vol. )) • Nr. /
În ceea ce privește marketingul, cu rădăcini adânci în zona asisten ei sociale, cei de expozan i de la prima edi ie a târgului au dovedit din plin că afișul este singura variantă cunoscută, că ambalarea comercială și atitudinea de vânzări sunt străine sectorului.
Descoperi i, așadar, în opozi ie cu clientul, fără arme în lupta pentru un loc pe pia ă – așa s-au prezentat expozan ii. Fa ă în fa ă cu ei, clien ii manifestau mai mult interes pentru utilitatea și pre ul produselor decât pentru povestea acestora. E drept că majorită ii clien ilor le erau străine no iuni precum „unitate protejată sau „economie socială , deoarece această în elegere nu putea apărea deodată fără informa ie.
Un moment important în formarea participan ilor a fost și experien a business dinner-ului când expozan ii s-au putut întâlni cu
reprezentan-ii firmelor sau institu reprezentan-iilor care au peste de angaja i și care ar fi fost interesate de contracte la Legea / pentru a nu mai plăti taxa pe handicap la buget. Reac iile timide, dar existente, ne-au dovedit că expozan ii sunt la început, dar pe un drum bun.
directă cu clientul . Suplimentar s-au tras concluzii privind „punerea în valoare a produselor prin marketing .
Conferin a „Ţolitici și tendin e în economia socială a pus accentul pe inten ia evenimentului și primele concluzii.
Târgul Na ional al Unit
ă
ilor Protejate edi ia a II-a
La Constan a, în ultima săptămână a lunii august , a avut loc cea de-a doua edi ie a târgului, de data aceasta ca eveniment asociat unui târg de îmbrăcăminte și încăl ăminte. Așadar, am urmărit să atragem suplimentar cumpărători prin asocierea cu alt eveniment, iar tema stabilită a fost „suveniruri .
Numărul de standuri identic cu cel de la )ași și repetarea unei mari păr i a participan ilor au reprezentat pentru noi repere importante în cercetarea evolu iei domeniului.
atitu-Vol. )) • Nr. /
dinii de vânzări pe care cei de la stand trebuie să o aibă. )nteresant a fost că am găsit la unii expozan i o mare schimbare, atât în expunerea și vânzarea produselor, cât și în grija pregătirii ofertei în acord cu clientul estimat. Mai mult, de la standuri au dispărut pozele și afișele ca unic produs. Au apărut roll up-urile ca mijloc de promovare și etichetare. Atragerea aten iei asupra faptului că trebuie asigurate produse pentru toate zilele de târg a determinat și renun ări. Nu a dispărut dorin a de a vinde povestea și nu produsul. Diferen a dintre cei care au dobândit experien ă s-a văzut și în nivelul vânzărilor.
dez-voltarea sectorului și a ridicat probleme privind viitorul domeniului din perspectiva politicilor publice.
Târgul Na ional al Unit
ă
ilor Protejate edi ia a III-a
La Târgu Mureș, în perioada - octombrie , la Teatrul Na ional a avut loc al treilea eveniment de acest gen, la care au participat peste de persoane, care au expus produse la de standuri. Evenimentul a inclus atât expozi ia cu vânzare, cât şi Conferin a Na ională „Ţolitici şi tendin e în economia socială .
De această dată, am vrut să mărim efectul de imagine al evenimen-tului și am invitat pentru deschiderea expozi iei cu vânzare delega i ai Ministerului Muncii Familiei și Ţrotec iei Sociale MMFŢS – Anna Maria Neagoe, directorul adjunct al Direc iei Generale pentru Ţrotec ia Ţer-soanelor cu (andicap DGŢŢ( şi Gheorghe Ţăun – consilier al mi-nistrului Mariana Câmpeanu, autorită i jude ene şi locale.
Ca idee de îmbunătă ire a evenimentului, ne-am oprit asupra reali-zării de ateliere demonstrative în care publicul larg a putut participa la realizarea produselor alături de persoanele cu dizabilită i. Și de această dată am selectat mul i dintre participan ii de la edi iile anterioare, ceea ce a facilitat observa ia atentă a evolu iei.
Am constatat de-a lungul celor trei zile că expozan ii care au venit la târg cu produse vandabile şi au avut un comportament de marketing corect, au reuşit să aibă vânzări mai bune decât la anterioarele edi ii. Îmbucurător a fost să constatăm că în situa ia în care nu a fost o temă clară a evenimentului, cei „cu experien ă au încercat să se adapteze perioadei din an și să crească diversitatea ofertei.
Vol. )) • Nr. /
Conferin a „Ţolitici și tendin e în economia socială a devenit un forum al opiniilor cu privire la domeniul economiei sociale. Atât prezen-tările stabilite în program, cât şi dialogurile participan ilor au adus în prim plan discu ii privind economia socială, dezvoltarea şi legiferarea sectorului. Stimulativ pentru dialog a fost şi faptul că printre invita i s-au aflat cei doi reprezentan i ai Ministerului Muncii – Anna Maria Neagoe şi Gheorghe Ţăun, dar și deputa ii Kerekes Karoly şi Theodora Bertzi, prefectul Alexandru-Ţetru Frătean şi directorul de programe din cadrul )nstitutului pentru Ţolitici Ţublice )ŢŢ Elena )orga, informa iile transmise de aceştia fiind subiectul central al dezbaterii.
Modificări la Legea nr. / și propunerea de lege a economiei sociale, nivelul de angajare a persoanelor cu dizabilită i în institu iile publice, dar şi cheltuielile per angajat cu dizabilită i în urma proiectelor finan ate prin ŢOSDRU au suscitat comentariin aprinse.
demersurile legislative de modificare a Legii / și de aprobare a Legii economiei sociale.
Re inem din chestionarele aplicate participan ilor unanimitatea opi-niilor asupra necesită ii modificării Legii / în sensul găsirii de solu ii pentru ca aplicarea ei să fie corectă şi să fie salubrizat sectorul unită ilor protejate de cei care au practici necinstite.
)nteresant a fost și faptul că doar % dintre participan ii la confe-rin ă ştiau că există un proiect de lege a economiei sociale şi majoritatea consideră că nu este oportună promulgarea legii înaintea alegerilor și că este necesar un dialog larg pe marginea acestui cadru legislativ. O altă opinie este că adoptarea în grabă a legii ar putea aduce mai mari prejudicii decât lipsa ei.
O altă discu ie aprinsă a fost generată şi de încadrarea în economia socială a tuturor organiza iilor neguvernamentale, fapt care mărește neîn elegerea exactă a obiectului de interes al acestui domeniu.
Târgul Na ional al Unită ilor Ţrotejate a fost organizat în parteneriat cu DGŢŢ( – MMFŢS, Funda ia Motivation România, Direc ia Generală de Asisten ă Socială și Ţrotec ia Copilului )ași, Cooperativa Socială )l Ţoliedro )talia, iar partenerii conferin ei au fost și )ŢŢ, Funda ia pentru Dezvoltarea Societă ii Civile și NESsT România.
Ţrezentările realizate la toate cele trei conferin e, precum și alte de-talii privind târgurile organizate de către ADV România sunt disponibile online pe site-ul www.unitatiprotejate.ro.
Au loc pe pia
ă
structurile de economie social
ă
?
Sigur da, fie că vând povestea, fie că vând produse și servicii, există un segment de cumpărători și pentru aceste structuri. Din păcate, lipsa experien ei de business face foarte dificilă găsirea căii spre cumpărător și satisfacerea acestuia.
Vol. )) • Nr. /
)nstitu iile care au mai mult de de angaja i sunt obligate ca minim % din numărul acestora să fie persoane cu dizabilită i. În caz contrar, acestea au posibilitatea de a achizi iona produse realizate în cadrul unită ilor protejate, iar valoarea acestora să fie echivalentă cu suma pe care trebuie să o vireze la bugetul de stat. Această măsură nu este sufi-cientă, însă pentru a sus ine realist activitatea economică a unită ilor protejate.
