PROFESIONALIZAREA PRIN INTERMEDIUL MASTERATULUI ÎN ECONOMIE SOCIALĂ – DIMENSIUNE A PARTENERIATULUI ÎNTRE COMUNITĂŢI, MEDIUL DE AFACERI ŞI CEL EDUCAŢIONAL UNIVERSITAR

PROFESIONALIZAREA

PRIN

INTERMEDIUL

MASTERATULUI

ÎN

ECONOMIE

SOCIAL

Ă

–

DIMENSIUNE

A

PARTENERIATULUI

ÎNTRE

COMUNIT

Ă

I,

MEDIUL

DE

AFACERI

Ş

I

CEL

EDUCA IONAL

UNIVERSITAR

Cosmin Goian[ ]_, Marius Vasilu ă Ştefănescu[ ]

Rezumat

Economia socială este un model alternativ de afaceri, care nu se centrează strict pe maximizarea profitului, ci are şi o componentă socială, de integrare pe pia a muncii a persoanelor apar inând grupurilor vulnerabile, de la femei în rândul cărora ocuparea este sub cea înregistrată la bărba i până la popula ia săracă şi persoanele cu dizabilită i. În acest context, masteratul în economie socială din Timişoara îşi propune identificarea partenerilor la nivel regional, cu ini iativă în antreprenoriatul social şi economia socială, vizând consolidarea acestui parteneriat prin crearea re‐

elelor atât în mediul educa ional, cât şi în cel de afaceri prin educarea şi cali‐ ficarearesurseiumane. Ne referim la cercetători/mediul universitar, cât şi la fir‐

mele, asocia iile, funda iile şi cooperativele care activează deja în domeniu şi des‐ făşoară activită i/urmăresc obiective specifice economiei sociale, fără sprijinul unui mediu legislativ coerent, specific acesteia. )dentificăm astfel necesitatea de a aduce împreună, în mediul universitar, persoane şi organiza ii preocupate de identificarea solu iilor la problemele sociale şi economice ale României.

Cuvintecheie_: masteratulîneconomiesocială,parteneriat comunităţi‐universităţi,antreprenoriatsocial,grupuridefavorizate,

incluziunesocială

[ ] _{Conferențiar universitar, Facultatea de Sociologie si Ţsihologie, Universitatea de}

Vest din Timişoara, Romania, Adresa: Bd. Ţârvan nr. , Timișoara, Romania, tel.:

+ . . , e‐mail: cosmin.goian@yahoo.com.

[ ] _{Lector universitar, Facultatea de Sociologie si Ţsihologie, Universitatea de}

Vest din Timişoara, Romania, Adresa: Bd. Ţârvan nr. , Timișoara, Romania, tel.

Mai multe caracteristici ale economiei sociale o transformă într‐un domeniu provocator pentru construirea unui parteneriat între comu‐ nităţi, mediul de afaceri şi cel educaţional, cu deosebire cel universitar, mai ales prin componenta de cercetare dar şi prin predare, prin specia‐ lizările la nivel de masterat. Cercetarea are un rol important în ela‐ borarea şi difuziunea acestor principii. În mod evident universită ile îşi asumă un rol activ prin cercetători, profesori şi colaboratori ca actori implica i şi angaja i în dezvoltarea comunită ilor. Obiectivele acestei implicări vizează deopotrivă să servească şi să construiască suportul public prin conectarea cercetării, predării şi altor servicii educa ionale pentru a veni în ajutorul comunită ilor, contribuind la construirea capa‐ cită ilor, la rezolvarea problemelor întâmpinate în dezvoltarea eco‐ nomică şi socială Toof, .

Economia socială este extrem de diversă, în timp ce unele păr i ale economiei sociale sunt profesionalizate şi au structuri organizatorice formale care interac ionează bine cu universitatea, alte domenii im‐ portante ale economiei sociale sunt emergente, informale şi extrem de localizate. Ţarteneriatele nu au un caracter transformativ, în sensul că nu urmăresc transformarea structurilor institu ionale, normele şi regu‐ lile interne ale universită ilor, practicile din sistemele societale sau comunită i. Universită ilor le lipseşte o mai mare coeren ă a structu‐ rilor, care îngreunează posibilitatea de alegere şi identificare a parte‐ nerului universitar de către comunită i şi liderii acestora, având drept consecin ă o mai mare ini iativă din partea universită ilor în demararea ac iunilor de creare a parteneriatelor Brisbin & (unter, .

În acest context, Masteratul de Economie Socială de la Timişoara este parte a efortului de construire a unui sistem na ional de sprijin şi sti‐ mulare a economiei sociale, alături de partenerii din Oradea, Bucureşti şi Cluj.

Obiectivul specializării în economie socială la nivel universitar în Timişoara îl constituie identificarea partenerilor la nivel regional, cu ini iativă în antreprenoriatul social şi consolidarea acestui parteneriat prin crearea re elelor atât în mediul educa ional, cât şi în cel de afaceri. Mă refer atât la masteranzi, cât şi la firmele, asocia iile, funda iile şi cooperativele care activează deja în domeniu şi desfăşoară activită i, urmăresc obiective specifice economiei sociale, fără sprijinul unui mediu legislativ coerent, specific acesteia. Astfel, ne propunem să adu‐ cem împreună persoane şi organiza ii preocupate de identificarea solu iilor la problemele sociale şi economice ale României de astăzi.

Dorim, de asemenea, să pregătim viitori specialişti pentru acest do‐ meniu, fie în domeniul cercetării, ceea ce presupune creşterea calită ii procesului de învă ământ şi de predare dar mai ales prin aducerea economiei sociale în aten ia deciden ilor la nivel local primari, consi‐ lieri şi regional consilii jude ene, agen ii de dezvoltare, s.a. în vederea influen ării politicilor de dezvoltare economică şi socială. Nu în ultimul rând, practicienii din institu ii rela ionate cu economia socială şi, mai ales, oamenii şi comunită ile dezavantajate din Regiunea de Vest, care vor transpune în practică ini iativele de antreprenoriat ce servesc ca model, aceştia sunt publicul nostru intă şi viitori parteneri.

indiferent de domeniu, altfel spus depăşirea concuren ei prin identi‐ ficarea parteneriatelor strategice.

În prezent, Universitatea de Vest din Timişoara, prin Facultatea de Sociologie şi Ţsihologie, Departamentul de Sociologie, organizează programul de Masterat în Economie Socială, directorul de program fiind Doamna Ţrof.univ.dr. Anca MUNTEANU. Ţrogramul se desfăşoară pe o perioadă de doi ani universitari, sus inând un număr de de locuri. Masteranzii sunt selecta i din rândul absolven ilor cu studii superioare, care doresc să se specializeze în domeniul economiei sociale sau/şi inten ionează să dezvolte cooperative sociale, asocia ii, organiza ii, funda ii, activită i cu profil de economie socială în vederea creării de locuri de muncă pentru grupuri cu risc de excluziune de pe pia a mun‐ cii. Este încurajată participarea func ionarilor publici, a altor categorii de angaja i din institu iile publice, cât şi a candida ilor care profesează în sectorul privat sau ONG, în vederea pregătirii şi perfec ionării profe‐ sionale.

Masteranzii sunt sprijini i în activitatea practică şi de cercetare la nivel avansat prin formarea de echipe multidisciplinare care sunt implicate în elaborarea şi analiza programelor/proiectelor din dome‐ niul economiei sociale, inclusiv în procesul desfăşurării practicii de specialitate în ară şi străinătate la universită ile partenere. De ase‐ menea, parteneriatele pot oferi oportunită i pentru studen i în familia‐ rizarea cu problemele de incluziune socială, legate de sărăcie, ocupare şi antreprenoriat în economia socială, atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Se dezvoltă, în acelaşi timp, leadership‐ul, aptitudinile de comu‐ nicare, rezolvare de probleme şi de cercetare de teren Reinke & Wal‐ ker, , p. .

Obiectivul programului de master este de a forma specialişti califica i în antreprenoriatul social şi crearea de noi locuri de muncă, în special pentru persoanele marginalizate economic şi social, respectiv de a în‐ curaja ini iativele absolven ilor privind dezvoltarea a noi forme de întreprinderi de economie socială ca solu ii la integrarea pe pia a muncii a persoanelor vulnerabile.

tatea de Stat din Oradea, în cadrul proiectului „Economia socială – Model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate , cofinan at prin Fondul Social European Ţrogramul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi implementat de Ministerul Muncii, Familiei şi Ţrotec iei Sociale, prin Compar‐ timentul de )ncluziune Socială, în parteneriat cu European Network for Social )ntegration Enterprises, Bernard Brunhes )nternational, Agen ia Na ională pentru Ocuparea For ei de Muncă, )ntegra România ‐ Oradea, Direc ia Generală pentru Asisten ă Socială şi Ţrotec ia Copilului ‐ Sector Bucureşti, Direc ia de Asisten ă Socială Comunitară Timişoara şi Ţrimăria Ţiatra Neam , în perioada noiembrie – octombrie . Men ionăm că, în primul an, Universitatea de Vest din Timişoara a avut un număr de de masteranzi înscrişi.

Sectorul economiei sociale în general şi cel al întreprinderile sociale în particular s‐a dezvoltat semnificativ în ultimii de ani în Europa. Economia socială şi‐a afirmat capacitatea de a contribui la rezolvarea problemelor economice şi sociale. Dezvoltările din domeniul economic şi social au făcut loc unei alte forme de economie, situată între sectorul privat şi public. Formele economiei sociale joacă un rol important, fur‐ nizând o ofertă de activită i şi servicii a căror cerere nu este acoperită adecvat de entită i private sau publice. A devenit astfel un furnizor major de locuri de muncă în Europa, crearea locurilor de muncă este o consecin ă a obiectivelor specifice a întreprinderilor sociale, şi anume prin promovarea integrării prin muncă şi furnizarea de servicii per‐ sonale, cu intensitate mare de alocare a resurselor umane.

„Organiza iile Economiei Sociale sunt actori economici şi sociali activi în toate sectoarele care se caracterizează în principal prin sco‐ purile şi prin forma lor specifică de antreprenoriat. Economia socială include organiza ii cum sunt cooperativele, organiza iile de într‐aju‐ torare, asocia iile şi funda iile. Aceste întreprinderi sunt deosebit de active în anumite domenii cum ar fi protec ia socială, serviciile sociale, sănătatea, băncile, asigurările, produc ia agricolă, serviciile de proxi‐ mitate, educa ie şi formare, cultură, sport şi activită i recreative . ‐

Ac iunile de economie socială sunt caracterizate de obiective sociale şi mai pu in de ob inerea profitului. Ţroiectele de economie socială satisfac nevoile comunită ii şcoală, formarea . Toate ac iunile sunt constituite pe bază de voluntariat şi implica gestionare şi control de‐ mocratic.

Masteratul de profil din Timişoara îşi propune articularea coerentă a competen elor şi abilită ilor profesionale necesare specialiştilor în economie socială, care să poată contribui activ la dezvoltarea specia‐ lizării şi creşterea nivelului de ocupare pentru persoanele defavorizate, ca instrument de incluziune socială şi combatere a sărăciei. Suntem preocupa i de constanta dezvoltare a acestui program, astfel încât să ne situăm întotdeauna în primele locuri în rândul institu iilor de învă‐

ământ superior care oferă programe similare în România. Acest pro‐ gram de studii, urmăreşte să se pozi ioneze între cele mai bine cotate programe de către antreprenorii sociali şi între cele mai solicitate de către candida i, alături de programele deja existente Sociologie şi Resurse Umane sus inând un cadru de formare ştiin ifică şi profesio‐ nală de cel mai înalt nivel, fiind orientat de noile tendin e în domeniul organizării şi reglementării activită ilor specifice economiei sociale în România.

Necesitatea unui masterat de economie socială în cadrul domeniului „Sociologie în cadrul Facultă ii de Sociologie şi Ţsihologie din Univer‐ sitatea de Vest din Timişoara a decurs şi din nevoia de a răspunde tendin elor din spa iul academic na ional şi interna ional de a oferi programe de studiu în economie socială la nivel de masterat pentru a veni în întâmpinarea cererii de pe pia a muncii.

Multe din competen ele folosite în practicile curente ale economiei sociale necesită competen e formate deja în programul principal de pregătire de licen ă la Sociologie: formularea politicilor de ocupare a for ei de muncă şi de şomaj, cunoaşterea teoriilor organiza iilor, for‐ mularea de chestionare de evaluare, lucrul cu baze de date, elaborarea ghidurilor de interviu şi intervievare, analiza comportamentelor non‐ verbale, comunicarea în organiza ii, lucrul cu indicatori, etc.

management şi marketing. Începând cu anul universitar ‐ , Facultatea de Sociologie şi Ţsihologie, prin departamentul de Sociologie, a creat şi acreditat direc ia de studii la nivel licen ă‐resurse umane, ur‐ mărind formarea de competen e în sfera managementului organiza‐ ional şi a resurselor umane, asigurând astfel furnizarea de competen e suplimentare specifice domeniului de masterat în economie socială.

Între competen ele formate în cadrul masteratului de resurse umane se regăsesc următoarele:

 _{Antreprenor în domeniul economiei sociale.}

 _{Specialist în managementul resurselor umane din întreprinderi şi}

cooperative sociale.

 _{Specialist în medierea şi negocierea rela iilor de muncă din între‐}

prinderi şi cooperative sociale.

 _{Expert consultant în dezvoltare organiza ională la nivelul între‐}

prinderilor şi cooperativelor sociale.

 _{Specialist în procese de grup şi incluziune socială.}

 _{Expert în cunoaşterea, măsurarea şi activarea grupurilor de muncă}

care includ persoane defavorizate.

 _{Consultant în motiva ie, satisfac ie şi performan ă la nivelul între‐}

prinderilor şi cooperativelor sociale.

 _{Specialist în metode şi tehnici de incluziune socială.}

În anul )) respectiv semestrele ‐ , cursurile se diferen iază fa ă de trunchiul comun al ştiin elor sociale, prin prezen a unor cursuri care permit dobândirea unor cunoştin e esen iale pentru gestionarea antre‐ prenoriatului social: Antreprenoriat social, Management strategic, Dreptul muncii, cadrul juridic al organiza iilor şi întreprinderilor de economie socială, Managementul schimbării şi al riscurilor, No iuni introductive de legisla ia muncii, Ţolitici ocupa ionale în U.E., Evaluarea politicilor şi programelor sociale. Alături de disciplinele obligatorii studen ii au posibilitatea să opteze pentru un număr de materii care vor completa profilul curricular specific cu competen e complementare, componenta aplicativă fiind accentuată prin intermediul unor stagii de practică, în ară şi străinătate. internship‐uri etc. derulate în parte‐ neriat cu ONG‐uri, companii private, institu ii publice, întreprinderi şi cooperative sociale.

Datorită necesită ii dobândirii cunoştin elor fundamentale în do‐ meniul ştiin elor socio‐umane, primele semestre cuprind arii tematice din domeniul sociologiei, asisten ei sociale, psihologiei şi economiei, în ceea ce priveşte cursurile predate. În semestrele ‐ , cursurile se dife‐ ren iază fa ă de trunchiul comun al ştiin elor sociale, prin cursuri care permit dobândirea unor cunoştin e esen iale specifice pentru gestio‐ narea antreprenoriatului la nivelul întreprinderilor şi cooperativelor sociale. Fiecare semestru însumează de credite transferabile. Totalul specializării con ine astfel de credite transferabile.

În contextul actualei crize economice, în elegerea şi valorificarea poten ialului economiei sociale ES sunt esen iale. O oportunitate pentru absolven ii acestei specializări este aceea a pregătirii în vederea ini iativei antreprenoriale în domeniul economiei sociale. Absolven ii pot demara mici afaceri în domeniul economiei sociale sau ocupa pozi ii de specialişti în resurse umane, consilier îndrumare şi orientare pro‐ fesională, consilier orientare privind cariera, formator, specialişti cu ocupa ii intelectuale şi ştiin ifice; consilier statistician în cadrul struc‐ turilor de economie socială; Aceşti absolven i reprezintă, prin viziunea lor simultan teoretică şi practică, o investi ie valoroasă pentru progra‐ mele academice de doctorat şi cercetare academică.

Ocupa ii şi debuşee profesionale: Antreprenor în economia socială ; conducător de asocia ii, filiale şi organiza ii obşteşti , şef birou organiza ie obştească, umanitara , conducător de întreprindere mică, patron girant învă ământ, sănătate, sport, turism, informatică

Economia socială dobândeşte o largă recunoaştere datorită poten‐ ialului economic şi social atât din perspectiva economiilor na ionale, cât şi a direc iilor de incluziune a grupurilor defavorizate. Dezvoltarea ES include: politici de sprijinire a ini iativelor inovatoare locale ca promotori ai incluziunii sociale, promovarea întreprinderilor sociale, dezvoltarea cadrului favorabil, în special a institu iilor financiare şi de sprijinire a demarării ini iativelor de afaceri, sprijinirea producerii de bunuri şi servicii de către formele de ES şi asigurarea pregătirii antre‐ prenorilor.

Concluzie

Ţarteneriatele pot oferi rezultate utile şi eficiente, însăşi procesul de parteneriat devenind valoros în societatea noastră. Ţarteneriatele sunt destinate să rezolve probleme ale comunită ilor, să sporească capaci‐ tatea acestora în acest sens, să producă idei inovative, competen e de gestiune, noi tehnologii, descoperind noi arii de cercetare. Urmărirea scopurilor comune, prin asigurarea colectivă a resurselor şi expertizei presupune implicarea acelora cu aptitudini specifice şi expertiză în do‐ meniul de cercetare în care îşi pot aduce un aport semnificativ Bu‐ zărnescu, .

Ţarteneriatul pentru educa ie, la nivel de cercetare şi formare a resursei umane dintre mediul universitar şi actorii economiei sociale pune în eviden ă necesitatea unui obiectiv comun la nivel de metode, resurse, proiect şi diseminare a rezultatelor. Ţentru ca parteneriatele să fie func ionale, este nevoie de o mai mare conştientizare de către uni‐ versitate a nevoilor comunită ii şi să dezvolte un limbaj comun al res‐ pectului reciproc al nevoilor partenerilor Temple, Story & Delaforce,

, p. . Schimbul de experien ă între cercetători şi practicieni se poate reflecta în diseminarea încrucişată a rezultatelor, publicând în revistele de specialitate rezultatele practicienilor, aceştia din urmă făcând cunoscute şi inând cont în activitatea lor de rezultatele cerce‐ tărilor în domeniu, inclusiv în cadrul unor evenimente de tipul conferin‐ elor şi workshopurilor. În special această din urmă etapă, a diseminării rezultatelor, are o deosebită importan ă prin publicitatea rezultatelor cercetărilor şi a modelelor de bună practică în măsura în care această titulatură nu a fost suprasolicitată , a experien elor pozitive şi mai ales a promovării Economiei Sociale ca sector şi concept.

În încheiere, vă supunem aten iei câteva opinii asupra masteratului de economie socială din Timişoara din perspectiva absolven ilor noştri:

de formare în ceea ce priveşte expertiza dobândită în domeniul econo‐ miei sociale.

Selectarea masteranzilor dintr‐o paletă largă de domenii socio‐pro‐ fesionale care interferează cu obiectivele economiei sociale a contribuit la generarea unor proiecte sociale inedite, lucrul în grupuri pluri‐ disciplinare reprezentând mediul optim de manifestare privind antre‐ prenoriatul social Tomita, , pp. ‐ .

Formarea interuniversitară a facilitat crearea unor comunită i vir‐ tuale active între masteranzii din diverse centre universitare. Succesul platformelor de comunicare şi parteneriatelor stabilite din domeniul economiei sociale s‐a manifestat şi cu prilejul primului Târg na ional de economie socială organizat la Timişoara, care a contribuit la dezvol‐ tarea unui sistem unitar, eficient şi modern privind economia socială.

În ceea ce priveşte activitatea practică, sub coordonare cadrelor didactice desemnate masteranzii s‐au implicat în identificarea unor structuri organiza ionale care operează cu elemente de economie so‐ cială, iar prin activitatea practică desfăşurată în cadrul acestora s‐a rea‐ lizat un schimb reciproc de informa ii, idei şi experien ă. Ţrin pro‐ tocoalele de colaborare încheiate cu organiza iile respective s‐au pus bazele colaborării durabile privind formarea viitorilor specialişti în economie socială. Majoritatea masteranzilor care au optat pentru parti‐ ciparea la un stagiu de formare în străinătate au beneficiat de un stagiu de practică efectuat în cooperative sociale din )talia, familiarizându‐se cu modele de bună practică în economie socială, replicabile în contextul românesc.

Ţe baza experien ei dobândite în cursul primului an de masterat, consider că este de maximă actualitate formarea specialiştilor în econo‐ mie socială. Capacitatea de inser ie profesională, nevoile şi oportuni‐ tă ile de implementare multiple existente privind unor proiecte de structuri de economie socială reclamă creşterea semnificativă a numă‐ rul specialiştilor forma i. Acest lucru impune continuitatea, dezvoltarea şi diversificarea prin specializare a procesului educa ional privind economia socială.

)osif CSATLOS – D)MA masterand, Masteratul în Economie Socială, Facultatea de Sociologie şi Ţsihologie, Departamentul de Sociologie, Universitatea de Vest din Timişoara

„Masteratul de economie socială reprezintă o cale de viitor în vede‐ rea refacerii întreprinderilor distruse după anii şi a coopera‐ tivelor agricole din mediul rural, acestea reprezentând oportunitatea creării locurilor de muncă, atât în mediul urban cât şi cel rural.

Ţregătirea profesională prin acest masterat, atât din punct de vedere teoretic, fiind un masterat interdisciplinar, cât şi din punct de vedere al aplica iilor practice, prin schimbul de experien ă efectuat în practica de specialitate în )talia asupra cooperativelor sociale, vizează transferul de expertiză şi a modelor de bună practică, acestea func ionând în baza unui cadru legislativ foarte bine pus punct.

durabile, având în vedere, în special, cooptarea persoanelor defavo‐ rizate şi integrarea lor în câmpul muncii .

)onel CAŞCAVAL masterand, Masteratul în Economie Socială, Facul‐ tatea de Sociologie şi Ţsihologie, Departamentul de Sociologie, Univer‐ sitatea de Vest din Timişoara .

Referin e

1. _{Brisbin, R.J. & (unter, S. . Community leaders perceptions}

of university and college efforts to encourage civic engagement. The

Review of Higher Education, 26 , ‐ .

2. _{Buzărnescu, Şt., .} Compared Sociological Doctrines: Antho‐ logy and Chrestomanci, Timisoara: de Vest

3. _{Reinke, S.J., & Walker, R. (. .} Looking for Oz: Reflections on

the journey towards university‐community partnership. Ţaper presented

at the Teaching Ţublic Administration Conference.

4. _{Tomi ă, M. )n Buzducea D.} Economia Socială a grupurilor

vulnerabile, pp. ‐ , Ţolirom, )asi

5. _{Toof, R. .} Indicators of community‐university engagement: Comparing University of Massachusetts, Lowell, with Five Peer Insti‐ tutions. Massachusetts: University of Massachusetts Lowell.

6. _{Stoecker, R. . Are we talking the walk of community‐based}

research? Action Research 7: ‐ .

7. _{Temple J., Story. A. & Delaforce W. . A}UCEA: An emerging collaborative and strategic approach dedicated to university community engagement in Australia. Ţaper presented at the )nternational Conferen‐ ce on Engaging Communities.

Surse

web

www.socio.uvt.ro, accesat la data de . .